6,398 matches
-
admită că rolul educației este de a permite fiecăruia să acceadă la cea mai bună autonomie posibilă, în cadrul vieții sociale. În această perspectivă socializarea nu se poate identifica cu condiționarea și asimilarea normelor socio-culturale ale momentului. Această concepție face din socializare un scop în sine. Concepția noastră fenomenologică prelungită prin reflexia sistemică este cu totul alta. Omul, ca organism, nu se poate dezvolta și realiza decât în relația sa cu mediul înconjurător. Acest mediu este alcătuit din obiecte și persoane ceea ce
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
relativă, să aibă acces la un univers proiectiv și să și creeze propria-i istorie. Noi situăm deci, acest concept de deconcentrare legat de evoluția schemei efective la intersecția psiho-motrică (afectiv, operativ, cognitiv). Este prima condiție de a intra în socializare de tip cooperativ. Sfârșitul copilăriei va fi consacrat consolidării acestei achiziții cu ajutorul experienței funcționale individuale, și colective. Echilibrul persoanei trece de acest stadiu prin întărirea afirmării de sine și confruntarea propriei sale valori prin experiențele reușite ale ajustării la celălalt
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
trece de acest stadiu prin întărirea afirmării de sine și confruntarea propriei sale valori prin experiențele reușite ale ajustării la celălalt în cadrul grupărilor unde apare spiritul de cooperare. Această analiză o urmează pe cea a lui Piaget care consideră că „socializarea ar fi concepută ca o serie de ajustări între dezvoltarea structurilor cognitive și afective ale subiectului și mediul său”. Jocurile și regulile, paradigma experienței socializării Jocul social începe mai devreme și socializarea în concepția noastră sistemică începe la naștere în măsura în care
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
spiritul de cooperare. Această analiză o urmează pe cea a lui Piaget care consideră că „socializarea ar fi concepută ca o serie de ajustări între dezvoltarea structurilor cognitive și afective ale subiectului și mediul său”. Jocurile și regulile, paradigma experienței socializării Jocul social începe mai devreme și socializarea în concepția noastră sistemică începe la naștere în măsura în care ea nu reprezintă o bază specifică dezvoltării. Piaget susține că adevăratul joc cognitiv nu se dezvoltă decât după 7-8 ani, adică după experiența școlarizării. Jocurile
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
pe cea a lui Piaget care consideră că „socializarea ar fi concepută ca o serie de ajustări între dezvoltarea structurilor cognitive și afective ale subiectului și mediul său”. Jocurile și regulile, paradigma experienței socializării Jocul social începe mai devreme și socializarea în concepția noastră sistemică începe la naștere în măsura în care ea nu reprezintă o bază specifică dezvoltării. Piaget susține că adevăratul joc cognitiv nu se dezvoltă decât după 7-8 ani, adică după experiența școlarizării. Jocurile cu reguli, așa cum sunt definite de Piaget
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
săi. Ea face posibilă o evoluție a percepției, aceasta lărgindu-se. Centrată pe minge ea va îmbrățișa un spațiu mai larg ce corespunde celor 2 moduri diferite de atenție: atenția focalizată și atenția distributivă. Ceea ce a fost însușit pe planul socializării într-un spațiu orientat va putea să se adauge fricii de un spațiu complex în care unele elemente sunt mobile, altele fixe. Această evoluție a percepției spațiului implică reprezentarea mentală a axelor de deplasare, percepția vitezelor și traiectoriilor. Obiectivul la
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
imaginea sa despre sine în viitor, reprezentată de organizarea socială pe care o descoperă în calitate de sistem abstract, pe care inteligența sa logică va dori să o afle în analiza dintre aceste componente diferite și în funcționalitatea sa. Acest efort de socializare este de origine internă și corespunde unei nevoi veritabile de dezvoltare. Familia, soțul, cultura reprezintă parteneriate interactive indispensabile întreținerii energiei necesare pentru descoperirea identității sale sociale. Contextul de dezvoltare: interacțiunile sociale Noile date culturale, multe scrieri și articole de jurnale
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
în contact cu mediul înconjurător, ce îi pune probleme de ajustare pe plan motor, intelectual, afectiv. Fără această formare personală în vederea autonomiei, diversitatea experiențelor riscă să fie fragmentate pentru personalitate și pentru provocarea dispersiilor și instabilității. Psihologii educației consideră că „socializarea nu este o veritabilă reușită în măsura în care ea nu este însoțită de dezvoltarea personalității și de o împlinire a persoanei”. Astăzi autonomia nu este o concepție peiorativă dar se găsește plasată în centrul preocupărilor educative. Acesta este efectul acestei perioade a
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
pregătiri metodice, ca un antrenament. “Spiritul nou pe care sportul îl aduce spiritului ludic se arată în antrenament și nu în competiție. Prin antrenament el atinge lucruri serioase, prin competiție el ne reîntoarce în copilărie”. 7.1.2 .Sporturi individuale Socializarea de tip cooperatist a trecut prin propria sa autonomie motrică și propriul său control. Sporturile individuale, au un teren mai favorabil pentru evaluarea propriilor progrese. Sporturile individuale prezintă avantajul solicitării imperative a atenției perceptive centrată pe corp (funcția de interiorizare
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
pregătiri metodice, ca un antrenament. “Spiritul nou pe care sportul îl aduce spiritului ludic se arată în antrenament și nu în competiție. Prin antrenament el atinge lucruri serioase, prin competiție el ne reîntoarce în copilărie”. 7.1.4. Sporturi individuale Socializarea de tip cooperatist a trecut prin propria sa autonomie motrică și propriul său control. Sporturile individuale, au un teren mai favorabil pentru evaluarea propriilor progrese. Sporturile individuale prezintă avantajul solicitării imperative a atenției perceptive centrată pe corp (funcția de interiorizare
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
individuală, care implică fidelitatea transmiterii "genetice" a informației, respectiv a transmiterii sale culturale; este vorba, pe de o parte, de activarea fidelă a unor însușiri care țin de competențele biopsihologice ale ființei umane, iar pe de altă parte de procesul socializării individului, în care acesta învață inclusiv să mintă "acceptabil", respectiv să utilizeze minciuna cu tot mai multă precizie și eficiență; • preponderent colectivă, care vizează componentele spațial-geografice (distanța transmisiei), temporale (intervalul de timp între emisie și recepție), politico-ideologice (natura regimului politic
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
învață să deosebească minciunile grave de cele inofensive în mediul cultural în care cresc, și nici nu se menționează undeva cine le-ar oferi această importantă lecție. A învăța să minți cum trebuie este un pas fundamental în procesul de socializare a ființei umane, deoarece un mare număr de adulți își exersează sociabilitatea în diferite contexte sociale sau culturale prin talentul de a spune minciunile potrivite la momentul potrivit, și persoanelor potrivite. Prin "potrivit" înțeleg ceea ce este menit să asigure succesul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în diferite contexte sociale sau culturale prin talentul de a spune minciunile potrivite la momentul potrivit, și persoanelor potrivite. Prin "potrivit" înțeleg ceea ce este menit să asigure succesul deplin al unei înșelătorii. Ochs (1986) a schițat structura unei analize a "socializării în limbaj" care s-ar potrivi admirabil felului în care copiii învață să se folosească de minciuni în diferite medii culturale, însă, din păcate, se pare că pînă în prezent nu s-a inițiat nici o cercetare de acest gen. Karl
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1720-1721) în programul lor pentru studiul minciunii ca fenomen, din anul 1979. În mod surprinzător, antropologii, pentru care era aproape o tradiție să abandoneze campusul universitar, atrași fiind de lucrul pe teren, au neglijat la rîndul lor să studieze procesul socializării prin minciună, deși ei au fost cei care au oferit cele mai amănunțite cercetări asupra minciunii la adulți. Psihologi, sociologi și antropologi, cu toții par a fi omis o temă importantă de cercetat. Este curios că se spune foarte puțin despre
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mincinoși reușesc să-i păcălească nu numai pe ceilalți, ci și pe ei înșiși. Exemplele noastre arată că această consecință îi poate costa foarte mult atît pe mincinoși, cît și pe cei păcăliți. 8 A spune și a depista minciunile SOCIALIZAREA ȘI PERSONALITATEA Capacitatea de a spune minciuni și capacitatea complementară de a le depista, pe care pînă acum am considerat-o subînțeleasă în discuția noastră, nu apar complet cizelate la fiecare nou-născut. Ele se dezvoltă treptat ca parte a procesului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din Peru care vorbeau dialectul Quechua și printre care ea a lucrat ironia este un fel de joacă, ce folosește minciuna ca pe un exercițiu al imaginației și care testează naivitatea ascultătorului. Nesinceritatea este o parte importantă a procesului de socializare al copiilor, iar eu n-am auzit niciodată de situații în care membrii acestei populații și-ar fi pedepsit copiii că au spus minciuni. Ackerman (1990:2) relatează că pe parcursul cercetării ei a întîlnit numeroase situații în care apărea minciuna
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în același timp, și în mod direct și în mod indirect, că nesinceritatea este uneori necesară în societate". Acești autori susțin că rezultatele cercetării psihologice experimentale de laborator asupra minciunilor spuse de copii în vîrstă de trei ani demonstrează rolul socializării în dezvoltarea abilității de a-și ascunde sentimentele. Poate acest lucru este adevărat, deși pare greu de crezut că părinții aparținînd păturilor sociale mijlocii și superioare din New Jersey, care au constituit subiectul acelui studiu, și-ar instrui copiii că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lucruri despre care credeai că sînt adevărate atunci cînd le-ai spus, însă mai tîrziu ai descoperit că erau false) și minciuni; fanteziile și greșelile sînt acceptabile, nu însă și minciunile. Observațiile pe care le-am amintit cu privire la procesul de socializare a copilului provin din Anglia și America; probabil că pretutindeni au loc procese similare prin care copiii învață cînd să mintă. Totuși, deși dezvoltarea capacității de a minți și a depista minciunile poate fi mai mult sau mai puțin uniformă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
întreprinse de către Dunn (1980:210-211). Nu este însă clar dacă diferă și atitudinile față de minciună. Reacțiie părinților la fanteziile copiilor nu sînt singurul aspect educațional care îi determină pe copii să spună minciuni. Ammar (1954:138-139), în studiul său asupra socializării copiilor din zonele rurale ale Egiptului procedează ca Rousseau, atribuind tendința copiilor de a minți "tehnicilor amenințării" utilizate de către părinții lor, în special de către tați, pentru a-i disciplina. Există anumite diferențe între educația oferită băieților și cea oferită fetelor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a falsifica răspunsurile la un chestionar despre anxietate. De asemenea, Albert (1972:77) relatează că în Burundi, fetele aparținînd unei ierarhii superioare erau inițiate în "arta de a tăcea și de a fi evazive", calități care lipsesc din procesul de socializare al fraților lor. Inițierea în nesinceritate nu se limitează numai la "arta de a tăcea", fie în Burundi sau oriunde în altă parte. Albert (1972: 84) menționează că "Tehnica Rundi de a evita un vizitator nedorit este cunoscută: este trimis
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
descoperit că în anumite condiții cei care se auto-controlau mai mult puteau să-i înșele mai bine pe alții decît cei care nu reușeau să se controleze la fel. ÎNVĂȚAREA ARTEI DE A MINȚI Avînd în vedere datele disponibile cu privire la socializare, pare rezonabil să presupunem că abilitatea de a minți se dezvoltă la copii odată cu vîrsta, mai mult sau mai puțin mecanic. Însă e mai puțin plauzibil să presupunem că și succesul minciunilor survine tot în mod automat. Cum învață copiii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
asupra situațiilor în care minciunile sînt de așteptat, deși uneori putem face greșeala de a considera minciună o afirmație care nu are intenția de a induce în eroare, constituie o parte a culturii unei comunități și este acumulată prin procesul socializării. Copiii sînt încîntați de jocurile care le cer să se păcălească între ei; uneori se ceartă, susținînd că regulile unor jocuri implică acest lucru. Problemele apar atunci cînd încercăm să interpretăm o situație nouă. Oricît de omogenă ar fi o
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sociale 5 Diversitatea culturală Culturi diverse Liban Grecia Clasa socială 6 Relațiile Diversitatea relațiilor Necunoscuții Partenerii Relațiile de dominare Relațiile de subordonare 7 Auto-amăgirea și complicitatea la minciună Auto-amăgirea și autoiluzionarea Acordul tacit 8 A spune și a depista minciunile Socializarea și personalitatea Învățarea artei de a minți Limbajul Depistarea minciunilor 9 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional 10 Evaluări 303 11 Sînt minciunile necesare? 319 Perspective evolutive 319 Aranjamente optime .331 Concluzie 345 Referințe bibliografice 351 În aceeași colecție au mai apărut
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
213 Grecia 219 Clasa socială 230 Relațiile 221 Necunoscuții 223 Partenerii 225 Relațiile de dominare 229 Relațiile de subordonare 254 Auto-amăgirea și complicitatea la minciună 247 Auto-amăgirea și autoiluzionarea 253 Acordul tacit 282 A spune și a depista minciunile 261 Socializarea și personalitatea 271 Învățarea artei de a minți 273 Limbajul 281 Depistarea minciunilor 302 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional 301 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional 318 Evaluări 317 Evaluări 350 Sînt minciunile necesare? 329 Perspective evolutive 343 Aranjamente optime 349 Concluzie 352
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1992: xx). Această viziune este respinsă de neorealiști, care pretind că aspirațiile morale ale statelor sunt frustrate de absența unei autorități superioare care să le reglementeze comportamentul. Natura anarhică a sistemului internațional tinde să omogenizeze comportamentul de politică externă prin socializarea statelor în sistemul politicii de putere. Cerințele de a avea putere strategică și securitate sunt dominante într-o lume nesigură, și ele vor prima asupra aspirațiilor etice ale statelor, indiferent de arhitectura lor politică națională. Întrucât subliniază importanța legitimității ordinilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]