6,537 matches
-
probabil e că ele există, dar că noi nu înțelegem nimic din viața viitoare și din legile ei. Dar, dacă asta e așa de greu și chiar absolut imposibil de înțeles, atunci eu voi fi cel care trebuie să dea socoteală pentru faptul că n-am fost în stare să conștientizez ceea ce nu poate fi cuprins cu mintea? Ce-i drept, ei spun și, desigur, prințul e de acord cu ei, că tocmai aici e nevoie de ascultare, că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
blândețea mea voi fi negreșit răsplătit pe lumea cealaltă. Înjosim prea mult providența, atribuindu-i concepțiile noastre, de ciudă că nu o putem înțelege. Dar, iarăși, dacă ne e imposibil s-o înțelegem, atunci, repet, e dificil și să dai socoteală pentru ceea ce omului nu-i e hărăzit să înțeleagă. Și, dacă-i așa, cine o să mă judece că n-am putut înțelege adevărata voință și legile providenței? Nu, mai bine să lăsăm religia deoparte. De fapt, ajunge. Când vei ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îi exclud pe Burdovski și pe Nikolai Ardalionovici; ei nici măcar n-au intrat la mine. Cred și eu, n-ai putea să-i suspectezi nici dacă ar fi intrat! Cine a dormit la dumneata? Punându-mă și pe mine la socoteală, au dormit la noi patru inși în două camere care dau una într-alta: eu, generalul, Keller și domnul Ferdâșcenko. Așadar, e unul dintre noi patru! Adică din trei; dar cine să fie? M-am inclus și pe mine pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fusese întorsătura pe care o puteau lua lucrurile cu o ființă atât de inocentă și ciudată ca Aglaia. Se căia amarnic; renunțase la serviciu și se cufundase în decepție și amărăciune. Trăia în casa lui Ptițân, care îl ținea pe socoteala lui, întreținându-i mama și tatăl, însă îl disprețuia pe Ptițân pe față, deși în același timp asculta de sfaturile acestuia și uneori era atât de chibzuit, încât chiar i le solicita. Gavrila Ardalionovici era supărat, de pildă, și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îmi pare rău. Deci, îți dai acum seama și singur că a fost scandal: uite ce înseamnă „a doua zi de dimineață...“ Dar asta nu-i nimic, pentru că oricine poate vedea acum că n-are rost să ți se ceară socoteală. Așa că, la revedere; dacă te simți în putere, fă o plimbare și culcă-te la loc, ăsta-i sfatul meu. Și, dacă îți vine vreun gând, vino pe la noi ca și altădată; fii sigur, odată pentru totdeauna, că orice s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o întâlnire? Bine, să nu mai vorbim despre asta... — Cum vine asta că ba știați, ba nu știați? Spuneți: „să nu mai vorbim“? Ba nu, nu mai fiți atât de încrezător! Mai ales dacă nu știți nimic. Dar știți ce socoteli și-au făcut aceste două persoane, frățiorul și surioara lui? Asta, poate, bănuiți?... Bine, bine, o las baltă... adăugă el, remarcând gestul nerăbdător al prințului. Dar am venit cu o problemă personală și despre asta vreau... să dau explicații. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fără îndoială o sumă de patrioți cari cu drept cuvânt se cred mai capabili decât onor. d. Carada. Pietraru însuși, bunăoară, știa mai multă carte decât o seamă de redactori de-ai "Romînului", cari se procopsesc cu atâta repejune în socoteala patriei. În elementele necăpătuite ale partidului roșu trebuia deci să se afle cuibul conspirației și aceasta d. prefect de poliție trebuia s-o știe. În loc de asta însă poliția se folosește de pretextul încercării de asasinat pentru a aresta pe oamenii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
barba poate spune cîte-n lună și-n soare despre pretinsele sale merite și prea puțini se vor găsi cari să-i controleze vorbele. "Romînul" ca organ, d-nii Brătianu și Rosetti ca oameni politici au contractat obiceiul de-a așterne în socoteala trecutului tot ce le dorește inima și, făcând meseria aceasta de precupeți de vorbe mari zeci de ani de-a rândul, au ajuns să crează poate ei înșii ceea ce spun. Noi nu ne-am mira - am mai spus-o și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că acei boieri cari se nășteau privilegiați, trăiau și mureau privilegiați, având numai drepturi fără datorii, acei boieri [î ]și aveau și ei partea lor bună, căci tezaurul public mai nu se resimțea de existența lor. Dar, dacă am face socoteala Caradalelor, Stăteștilor, Costineștilor și a patrioților de toată mâna cari s-au născut cu alt privilegiu, mai odios, cu acela de-a răscumpăra drumuri de fier și a fabrica bani de hârtie și cari din nimic au făcut averi (nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și dezgustător. Acum însă "Romînul" face istorie, și istorie națională. E tocmai ca și când Offenbach ar scrie mitologie greacă, și d-ra Louise Michel Viețile Sfinților. Iată dar ce ne zice "Romînul": Ușor este a zice: d-nii Brătianu și Rosetti aștearnă în socoteala trecutului tot ce le dorește inima. Dar pentru a putea zice aceasta ar trebui ca protivnicii noștri să nu se declare drept coborâtori și apărători ai acelora cari, făcând toate relele, au înnegrit pe toți cei cari se încercau de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acei boieri reacționari despre cari vorbește "Romînul"? Unde sunt documentele din cari să se vază tendențele lor reacționare, unde sunt privilegiile lor întărite de Radu cel Frumos sau de Radu cel Mare? Toate acestea sunt mofturi, sunt scornituri gratuite în socoteala unei istorii abia cunoscute, în care luptele dinastice jucau, din nefericire, cel mai mare rol în viața tuturor popoarelor. Căci nu numai la noi era așa, ci 'n toată Europa. Minunea consistă tocmai într-asta că, într-un timp în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de fier nu vrea să se facă, pensie reverisbilă n-a cerut, răscumpărare de drum de fier n-a propus, naturalizare pe categorii cu anume birou de împămîntenire n-a voit, c-un cuvânt tendența de-a face avere în socoteala patriei n-am putut-o descoperi pîn' acum la d-sa. Dar motivele schimbării sale sunt plauzibile sau nu? îl privesc. Pe noi nu ne privește din punctul de vedere al moralei publice decât curăția acelor motive. Pîn' acum însă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numit numai provizoriu, deci n-are nevoie de garanție. Provizoriu, neprovizoriu - rezultatele se văd. Cine va păgubi e se 'nțelege patria, pururea patria. Mai relevăm încă un zgomot ce circulează. Există în secolul nostru o manieră ciudată de-a da socoteli. Înainte se dădeau în țifre, azi în locul acestei invențiuni a lui Pitagora, cam învechite și rele ca toate lucrurile retrograde se întrebuințează o invenție mai modernă și mai expeditivă: chibriturile. Se zice, deși o notăm sub toată rezerva, că și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
azi în locul acestei invențiuni a lui Pitagora, cam învechite și rele ca toate lucrurile retrograde se întrebuințează o invenție mai modernă și mai expeditivă: chibriturile. Se zice, deși o notăm sub toată rezerva, că și în cestiunea acestor 83000 franci socotelile s-ar fi dat deja. Dosarele privitoare la afacere au fost revizuite cu toată stricteța și cu tot focul cuviincios, încît alt caz de urmărire, afară de nițică cenușă, nici n-ar mai fi existând. Dar să nu uităm ca trăim
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
20 de ani mai nici un ministru de finanțe nu s-a putut opri a demonstra Camerei, țării prin urmare, [... ] că bugetul este echilibrat, ceva mai mult, că el lasă un escedent. Ce se întîmplă însă? Trece anul, vine timpul încheierii socotelilor și atunci, o, atunci quantum mutatus ab illo! Acest obicei nefast a trecut, o repet, în moravurile noastre guvernamentale și de mai bine de 20 de ani se repeta în toți anii și, ce este mai curios, cu același succes
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
hârtie albă că: Veniturile fiind de lei 121 381 770 iar cheltuielile de lei 91 393 573, 27 rămâne un escedent de 29 988 196, 73 {EminescuOpXII 56} Ce se întîmplă însă? Trece anul 1878 și statul [î ]și încheie socotelile și iacă rezultatul la care ajunge: În tabloul general al situației definitive a bugetului general pe exercițiul 1878 (pag. 2 - 3) găsim balanța așezată de ministrul de finanțe în modul următor: încasări efectuate 117 710 360, 42 Plăți efectuate 166
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de căpetenie vom relata următorul fapt, care, deși străin de cestiunea ce ne preocupă, totuși zugrăvește cu fidelitate spiritul ce predomină în lucrările cancelariilor noastre. Un articol oarecare din legea comptabilității statului pune îndatorire guvernului a prezenta la deschiderea Camerei socotelile anului trecut și situația financiară a acelui an. Pentru prima dată o asemenea situație s-a prezentat Camerei în anul 1871. La acea epocă anul bugetar se încheia la 30 septemvre al anului viitor și de aceea găsim că și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în cestiune n-ar putea decât să, ne felicite și să ne admire. Dar acest străin, ca să-și poată păstra iluziunile, n-ar trebui nici să arunce un ochi cercetător asupra bugetelor anilor trecuți, nici, mai ales, să aștepte încheierea socotelilor în anul viitor; căci atunci orice iluzie ar fi imposibilă! Noi, într-un timp de 20 de ani, am sporit bugetele de la 44 de milioane la 121 milioane adică cu 275 la procente și Dumnezeu știe unde ne vom opri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o sumă din evenimentele de-o valoare curat formală câte s-au petrecut de la 1848 până acum, dând partidului roșu recunoașterea pe care el o pretinde, dar pe care faptele n-o justifică decât în minimă parte, vedem totuși că socoteala patrioților e făcută demult. Ei singuri și-au fixat după plac prețul faptelor lor, căci și-au creat pensii, diurne, lefuri ad-hoc, păsuieli, prin urmare, chiar daca au făcut ceva, gratis n-au făcut nimic și nu știm de unde ar mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pot face, constituie o temă seducătoare și ușoară de exploatat pentru imaginația și reaua voință a unui număr de ziare obicinuite cu așa treabă. Foaia rusească crede util să țină publicul deștept asupra invențiilor și basmelor ce se fac pe socoteala situației interioare a Rusiei. Îndărătul acestei lugubre fantasmagorii sunt, pentru cine știe și vrea să judece bine, două figuri reale: suveranul și națiunea rusească. El, cu toată întristarea de care este cuprins, lucrează fără preget pentru bunăstarea și progresul națiunii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de tineri în străinătate. {EminescuOpXII 152} La 1876, fiind ministru de justiție, d. Ferechide, care, precum am zis, a studiat în străinătate, ajutat din acest fond Dosithei, a fost interpelat în Cameră și întrebat daca epitropia dă sau nu cuiva socoteli despre gestiunea ei. D. Ferechidi a cerut dosarul de la tribunal ca să-l studieze, însă, demisionând în zilele acelea chiar, n-a mai răspuns la interpelație. La 1878 i s-a făcut o interpelație d-lui Chițu, pe atunci ministru al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dosarul, care e format în anul 1850 și poartă n-rul 123, e la tribunalul Ilfov, secția a II-a civilă. Stând d. N. Crețulescu ministru al învățăturilor, a dat mandat la doi din advocați ca să ceară de la epitropi pe cale judecătorească socotelile pe curs de cincizeci de ani, de la 1829 pîn'la 1879. Advocații cer în adevăr seamă, înfățișarea se fixează pentru ziua de 16 marte 1880, când, c-o săptămână înaintea înfățișării, d. Vasile Boerescu, numit ad interim ministru al instrucției
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cred de 500000 do suflete, adică 1/15 a totalității poporului românesc, numărând, pe toți din triunghiul iliric și pe cei împrăștiați prin Austria. E interesant a constata că dacoromânii, pe unde trăiesc între rase străine, câștigă mereu teren în socoteala vecinilor lor, pe când frații lor macedoneni pierd, mai cu seamă în secolul nostru, prin grecizare, un proces care va înceta poate în urma deșteptării conștiinței lor naționale. Daca macedoromânii ar fi atât de numeroși ca bulgarii sau ca grecii măcar, ieșirea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acordate guvernului. Cu toată destinațiunea categorică trecută în legea prin care se încuviință creditul, nimic pentru ameliorarea liniei nu se lucră. Ceva se făcu: banii se cheltuiră. Trecură luni, trecu un an, ziarele protestară, se ceru de deputații independinți prezintarea socotelilor; la toate se răspunse cu amânări cărora le da concurs mutismul obicinuit al gazetei oficioase de pe atunci. La întrebarea continuu repetată: "Ce se făcuse cu acele 20 milioane" publicistica independentă era unanimă în a răspunde: "S-au cheltuit de miniștri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
economicește neatârnat, onest administrat, c-o justiție incoruptibilă este cu totul incompatibil cu idealul unui stat național, esclusiv unguresc, precum [î]l urmăresc politicianii maghiari. Sau urmăriți, zice el, realizarea unui stat național, dar n-o puteți face decât în socoteala bunei admnistrații și a justiției, ba în socoteala neatârnării patrii chiar, sau voiți un stat economicește neatârnat, bine administrat, moral, și atunci cată să-l voiți poliglot, precum e prin natura lui. Fiind însă că e peste putință de a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]