5,507 matches
-
răspunsuri fără sens, prin analogii fonetice de contaminare (tabel 10). Concluziile cele mai interesante care se degajă din experimentele noastre s-au dovedit a fi cu privire la conținutul noțional al cuvintelor din punct de vedere al naturii legăturilor stabilite, al conținutului stimulilor concreți sau abstracți. Cuvintele abstracte și semiabstracte sunt folosite în procente mai mici față de cele concrete și mult mai mici raportate la normali pe grupe de vârstă (tabel 11). Se relevă astfel o anumită dificultate de abstractizare și generalizare la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
bine pe om decât comportamentul său verbal, fapt care trebuie luat în considerație de toate teoriile psihologice (112; p.8). Cuvintele sunt semne care înlocuiesc obiectele și ideile pe care le reprezintă. Caracterele reprezentative ale cuvintelor le diferențiază de alți stimuli verbali cărora trebuie să le răspundem. G. A. Miller, găsește fundamentală această problemă pentru comportamentul verbal căci „fără o asemenea organizare nu ne putem face înțeleși asupra obiectelor care reprezintă aceste cuvinte”(112; p.10). În vorbirea rhinolalică acest aspect
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
A. Miller, găsește fundamentală această problemă pentru comportamentul verbal căci „fără o asemenea organizare nu ne putem face înțeleși asupra obiectelor care reprezintă aceste cuvinte”(112; p.10). În vorbirea rhinolalică acest aspect rămâne cel mai deficitar. Remarcile valabile pentru stimuli în general se aplică într-o manieră asemănătoare și pentru stimulii verbali. Sunetele și cuvintele nu se pot folosi la întâmplare, într-o formă neorganizată. Stimulii verbali se deosebesc însă prin semnificația arbitrară a cuvintelor care este de origine socială
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o asemenea organizare nu ne putem face înțeleși asupra obiectelor care reprezintă aceste cuvinte”(112; p.10). În vorbirea rhinolalică acest aspect rămâne cel mai deficitar. Remarcile valabile pentru stimuli în general se aplică într-o manieră asemănătoare și pentru stimulii verbali. Sunetele și cuvintele nu se pot folosi la întâmplare, într-o formă neorganizată. Stimulii verbali se deosebesc însă prin semnificația arbitrară a cuvintelor care este de origine socială. Cuvântul scaun este denumit de noi scaun, de francezi chais, de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
p.10). În vorbirea rhinolalică acest aspect rămâne cel mai deficitar. Remarcile valabile pentru stimuli în general se aplică într-o manieră asemănătoare și pentru stimulii verbali. Sunetele și cuvintele nu se pot folosi la întâmplare, într-o formă neorganizată. Stimulii verbali se deosebesc însă prin semnificația arbitrară a cuvintelor care este de origine socială. Cuvântul scaun este denumit de noi scaun, de francezi chais, de englezi stuhl, simboluri arbitrar asociate obiectelor și însușite prin învățare. Rhinolalicul schimbă structura fonetică a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
îi izolează pe rhinolalici de restul comunității. Vorbirea rhinolalică deformează formal aceste simboluri care nu mai corespund cerințelor comunicării. Discriminarea și asimilația, explică Miller și Dollard, sunt influențate de etichetele verbale. (112; p.32). Sunetele vorbirii nu se prezintă la stimulii solicitanți în fragmente izolate. Ele sunt reunite în scheme complexe - cu structuri sonore diferențiate. O limbă ale cărei elemente nu pot să se grupeze și regrupeze în ordini diferite nu are nici o valoare. Limba rhinolalicului din punct de vedere al
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
așa fel încât să rezulte un înțeles”; „în limbă nu se poate face abstracție de componenta fonetică, de părțile reale ale limbii plasate într-o poziție, sau mai bine zis într-o anumită ordine, coordonare ce reprezintă un lanț de stimuli de ordin verbal care pot declanșa pe baza unor asociații prealabile un lanț de reacții în natura stereotipiilor dinamice”. (173; p.160-161). Copilul rhinolalic nu poate respecta sistematizările existente în planul sonor al limbii, în organizarea fonemelor vocale și consoane
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de organizare al unui ansamblu. La baza organizării stă plasarea diferitelor componente într-o anumită poziție, într-o anumită ordine, așa cum arată Tatiana Slama Cazacu în continuare, ordine care este de fapt o coordonare, o colocare, reprezentând un lanț de stimuli de ordin verbal, care pe baza unor asociații declanșează un lanț de reacții de natura stereotipiilor dinamice. „Organizarea în limbă este modul specific de grupare a componentelor ei în ansambluri bazate pe coordonare, opoziție, ierarhizare și mai ales pe subordonare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu accesorii adaptate masajului velar, a condus la creșterea sensibilității velare, la senzațiile tactile prin activarea circulației sanguine și a inervației periferice. Borel-Maisonny a obținut o bună mobilitate a vălului palatin prin atingeri (lovituri) fine ale luetei care răspunde la stimulul aplicat, oferind prin aplicare un exercițiu important în creșterea funcționalității velare. Exercițiile de suflu pe care le-am descris mai înainte contribuie de asemeni la antrenarea vălului în formarea închiderii nasofaringiene. Gargarismele, reflexul de vomă la care se poate adăuga
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
să abordeze un sistem particular de autoaferentație care să controleze și să fixeze experiența pozitivă. Materialul cu care se lucrează este fonemul, care este în același timp scop și mijloc de realizare, atribuindu-i în munca de corectare rol de stimul concretizat prin procedee intuitive în raport cu posibilitățile existente în limbajul copilului, cu nivelul lui fonematic și cu capacitățile psihice la care trebuie să se apeleze pentru realizare. Pentru a depăși dificultățile creiate de insuficiența morfoanatomică se impune o activitate de stimulare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai întâi, nu doar expresiile care vizează zona "inferioară" a corpului - expresii precum a călca (pe cineva) pe bătătură sau a călca pe coadă (cu varianta a călca șarpele pe coadă) -, dar și textemele care descriu FURIA ca pe un stimul iritant, care afectează părțile "superficiale" ale organismului: a-i sări muștarul, a-i veni muștarul la nas/a-i tremura nasul, a i se sui (a-i veni) piperul la nas, a da cuiva cu ardei pe la nas sau a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
La pacienții uremici, ca și la alte categorii de bolnavi cu risc înalt pentru ATS severă (diabet zaharat, hipertensiune arterială esențială, dislipidemie), s-a demonstrat prezența unei disfuncții endoteliale importante. Fiziologia endoteliului vascular Reglarea tonusului vascular Endoteliul vascular răspunde la stimuli mecanici (tensiunea parietală) și chimici (mediatori) prin eliberarea unor substanțe constrictoare și dilatatoare. Oxidul nitric (NO; factorul relaxant derivat din endoteliu= EDRF, în terminologia veche) reprezintă factorul vasodilatator endotelial cel mai important. NO este sintetizat permanent la nivelul celulelor endoteliale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
humerusului și femurului. Cantitatea de măduvă osoasă (roșie si galbenă) este comparată cu cea a ficatului (aproximativ 30 - 50 ml\ Kilo corp). Țesutul grăsos din măduvă se pare că are o funcție mecanică, permițând extinderea țesutului hematopoietic sub influența unor stimuli din periferie. O stimulare puternică a hematopoiezei duce la : * creșterea celularității măduvei roșii, cu scăderea concomitentă a țesutului gras. * expansiunea măduvei active în cavitățile din oasele periferice. * hematopoieza extramedulară ,care necesită prezența unor celule stem și a unui sistem vascular
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
și Tiselius, se reflectă în utilizarea sinonimă a termenilor de gamaglobuline, chiar dacă unele din imunoglobuline sunt prezente în alte fracțiuni electroforetice. Imunoglobulinele sunt globuline serice care migrează electroforetic cu fracțiunile „α”, „β” sau, mai des „γ”. Ca urmare a unui stimul antigenic cantitatea de imunoglobuline în serul sanguin crește, iar imonoglobulinele astfel produse prezintă calitatea de „anticorpi”, putând reacționa „în vivo” și „în vitro” cu antigenul care le-a indus apariția. În unele sindroame ale liniei limfoide (mieloame, limfoame, plasmocitoane), cantitatea
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
mușchii papilari și cu numeroase cordaje tendinoase (vezi „Cavitățile inimii”) [3]. SISTEMUL EXCITO-CONDUCTOR AL INIMII (SYSTEMA CONDUCENS CORDIȘ) Miocardul specific este încorporat în masă aparent unitară a miocardului de travaliu, având proprietatea de a genera și de a conduce automat stimulii, care întrețin activitatea ritmica a inimii. Se compune din nodul sinoatrial (nodulul Keith-Flack) independent, dintr-un segment atrio-ventricular cuprinzând nodulul atrioventricular (nodulul Tawara) și fasciculul atrioventricular (fasciculul His) cu emanațiile sale. - Nodulul sinoatrial (Noduli sinuatrialis) este situat în sântul terminal
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
fi deci o construcție intelectuală, un ”filtru social și cognitiv”, elaborat de o colectivitate socială cu scopul de a interpreta mediul fizic și social și de a orienta conduita umană. O imagine asupra vieții. Noi nu răspundem direct, automat, la stimulii din jur, la informațiile care ne invadează, ci apelăm la un „aparat de evaluare”, la aceste „ordonări cognitive” care articulează informațiile asupra obiectelor și ne orientează atitudinile referitoare la acestea. Ar fi însă greșit să credem, spune fondatorul, că reprezentările
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
care construim teorii despre mediul social, în scopul înțelegerii și stăpânirii acestuia. Recitim realul, îl reconstruim, îl îmbogățim. Realitatea nu ni se impune decât trecută prin acest filtru. Aceeași realitate, imagini diferite ale acesteia. Ele nu sunt așadar reacții la stimulii externi, nu pot fi reduse la simpla interacțiune Ego-Obiect, ci încorporează și opiniile, atitudinile, reflecțiile celor cu care individul intră în interacțiune; cu alte cuvinte, nu-l putem ignora pe Celălalt, pe Alter. Orice Alter cu care intrăm în dialog
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
de către membrii unei comunități). Funcționarea contextului se răsfrânge asupra funcționarii fiecărui actor social și a reprezentărilor sale sociale. Achiziționăm capital cultural, spune Pierre Bourdieu, de la familie, școală, mediul social, ideologic și cultural frecventat. Plasat într-o „baie culturală”, înconjurat de stimuli socio-culturali specifici, individul descoperă chei cu ajutorul cărora va descifra de acum încolo mesajele culturale și ideologice întâlnite. Contează și unele amănunte biografice: de exemplu, faptul că în adolescență și tinerețe, dar chiar și mai târziu, cineva a frecventat un cerc
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Microchiroptere, mușchi ciliari sunt slab dezvoltați, sclerotica foarte subțiată și pigmenții se confundă cu coroida, iar retina nu prezintă vase d de sânge și este constituită, mai ales, din celule cu bastonaș. În zborul lor nocturn acestea se orientează cu ajutorul stimulilor auditivi. În crepuscul și în nopțile cu lună se pot ajuta, însă și de simțul văzului. Cu ajutorul văzului pot detecta diferențe de lumină și forme, dar nu pot ve ve vedea în culori. 1.2.8. Sistemul excretor Sistemul excretor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ora de religie (nu numai la această oră). Profesorului de religie îi revine sarcina majoră de a educa și a crește curiozitatea elevilor, de a o cultiva considerând-o un potențial motiv de învățare. Elevilor trebuie să li se ofere stimuli inediți pentru a le stimula curiozitatea: folosirea unor fragmente de texte (povestiri moral-religioase) pentru a exemplifica un comportament adecvat la școală - în general, la ora de religie în mod special; profesorul va preciza că acest comportament trebuie să fie extins
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
adecvat la școală - în general, la ora de religie în mod special; profesorul va preciza că acest comportament trebuie să fie extins și la alte ore și în viața cotodiană. Este foarte important să se asigure un echilibru între complexitatea stimulilor și claritatea acestora. Atunci când prezentăm elevilor fapte concrete în ceea ce privește comportamentul religiosmoral (de exemplu, fapte care se referă la violența fizică sau verbală) este de preferat să nu facem afirmații categorice și să încercăm să le dăm exemple concrete cunoscute și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
toracică (cifotică) și cervicală (lordotică). Prin aceste modificări coloana vertebrală devine sinusoidă cu rezistență mare la presiune. c) orizontalizarea găurii occipitale rezultă din verticalizarea coloanei realizând, pe de o parte, orientarea senzorială a feței, cu o mai bună percepție a stimulilor iar pe de altă parte, determină dezvoltarea emisferelor cerebrale posterioare cu antrenarea modificărilor în procesul de analiză și sinteză a percepțiilor, deci și a gândirii; d) lărgirea câmpului vizual, ca rezultat al primelor trei elemente prezentate, favorizează evoluția caracteristică psiho-fizică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lent, iar influența hotărâtoare asupra lor are loc în primii ani de viață. Astfel, latura afectiv-motivațională se dezvoltă mai ales în cadrul învățării spontane. După modalitatea de prelucrare a informațiilor, distingem următoarele tipuri de învățare: învățare asociativă (de asociere a unui stimul cu altul, după diferite criterii: contrast, similitudine, succesiune, simultaneitate etc.); învățare prin repetiție (prin repetarea aceleiași acțiuni). în funcție de principalele procese psihice implicate, se cunosc mai multe tipuri de învățare: învățare senzorială, învățare cognitivă mentală, învățare prin acțiuni intelectuale (Piaget), învățare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
forma, la rândul lor, nucleul unei stime de sine care să-i susțină și să le mărească încrederea în propriile forțe și calități. Pe lângă aspectele referitoare la particularitățile proceselor cognitive care determină un mod specific de reacție și adaptare la stimulii din mediul înconjurător, un alt element semnificativ, specific copilului cu cerințe educaționale speciale, îl reprezintă așa-numita avitaminoză afectivă, care constă în privarea copilului de susținere și comunicare afectivă în familie și mai ales în ruperea relației cu mama, cunoscându
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
este necesar să se cunoască și unele aspecte care caracterizează persoanele cu nevoi speciale: manifestările psihice se concretizează în răspunsuri directe la situațiile stimulative, ceea ce facilitează pătrunderea în intimitatea psihică și evaluarea ei; au mai puține posibilități de a recepționa stimulii înconjurători și de a elabora răspunsuri cantitative și calitative, ceea ce îngreunează analiza de ansamblu a expresiei psihice; actele comportamentale sunt rezultatul a două elemente: pe de-o parte, natura persoanei/subiectului care acționează/reacționează, iar pe de altă parte, natura
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]