11,661 matches
-
De regulă, această rigiditate structurală este însoțită și de o altă tendință care, pe de o parte, reprezintă o reacție de apărare împotriva efectelor distructive ale incertitudinii, dar, pe de altă parte, are și numeroase consecințe funcționale: instituirea unei certitudini subiective artificiale (Zamfir, 1978). Rigiditatea structurală este însoțită de o rigiditate cognitivă. Incertitudinea referitoare la soluțiile de adoptat în faza de decizie are o mulțime de consecințe negative pentru sistem: paralizarea deciziei, tendința de reîntoarcere mereu în faza de examinare a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alternativelor și de schimbare a deciziei, în loc de a acționa ferm pentru implementarea unei soluții, disens și conflicte care pot destrăma sistemul. Din acest motiv, ca o reacție de apărare, există tendința sistemelor sociale de a substitui incertitudinii obiective o certitudine subiectivă. Sistemele investesc o „plusvaloare” considerabilă în cunoștințele lor fragile, conferă o autoritate cognitivă cvasiabsolută mecanismelor lor de decizie, obținând prin aceasta un consens ridicat. O asemenea soluție la problema incertitudinii generează însă o intoleranță structurală față de orice cunoștință care ar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
plusvaloare” considerabilă în cunoștințele lor fragile, conferă o autoritate cognitivă cvasiabsolută mecanismelor lor de decizie, obținând prin aceasta un consens ridicat. O asemenea soluție la problema incertitudinii generează însă o intoleranță structurală față de orice cunoștință care ar putea submina certitudinea subiectivă, artificial instituită. În mod special, sistemul devine opac la explorarea alternativelor, la evaluarea lor critică, cu un feedback evaluativ asupra eficienței funcționării. „Ignoranța structurală” despre care vorbea Goulder sau „iluziile necesare” analizate de Marx își au sursa, în mare măsură
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care deține puterea prezintă aceste obiective ca fiind realizate în bune condiții, distorsionând realitatea pentru a justifica deținerea puterii; grupul care contestă conducerea este interesat în evidențierea nerealizărilor, subliniind de fiecare dată nu „condițiile obiective”, ci mai mult pe cele „subiective” (incapabilitate, subiectivism, cultivarea intereselor personale, spirit „de gașcă”). Discuțiile asupra soluțiilor de îmbunătățire a muncii sunt și ele dominate de logica luptei. Fiecare parte este interesată în promovarea acelor soluții care sunt de natură să-i sporească puterea, controlul în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pândită. Din acest punct de vedere este util un scurt comentariu în legătură cu această tentativă. În primul rând, din perspectiva metodei utilizate în elaborarea ei, Gurvitch folosește o metodă mixtă: analiza sociologică a proceselor obiective combinată cu analiza fenomenologică a trăirilor subiective. Analiza sociologică scoate în evidență durate, succesiuni, schimbări de evenimente cu structuri distincte. De exemplu, o societate stabilă este caracterizată prin repetarea, în cadrul unor cicluri de diferite amplitudini, a acelorași evenimente: strânsul recoltei, sărbători, însămânțare etc. Sunt și alte structuri
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
însă inclusă și atitudinea psihologică: semnificația subiectivă mai mare sau mai mică acordată evenimentelor, așteptarea unor evenimente, surpriza, nerăbdarea. În fapt, nune-ar fi deloc greu să bănuim că originea acestei tipologii o reprezintă mai degrabă analiza fenomenologică a trăirilor subiective. Fiecare dintre noi poate identifica, în aceste tipuri, trăiri pe care le-a experimentat în legătură cu diferitele situații. Problema care se ridică este deci dacă aceste tipuri de temporalitate au doar o existență subiectivă (aceasta este evident la nivelul experienței fiecăruia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reprezintă mai degrabă analiza fenomenologică a trăirilor subiective. Fiecare dintre noi poate identifica, în aceste tipuri, trăiri pe care le-a experimentat în legătură cu diferitele situații. Problema care se ridică este deci dacă aceste tipuri de temporalitate au doar o existență subiectivă (aceasta este evident la nivelul experienței fiecăruia dintre noi) sau și una obiectivă. Cu alte cuvinte, dacă ele sunt tipuri de temporalitate reală, obiectivă (timpul social de care vorbesc unii filosofi) sau sunt doar tipuride trăiri psihologice ale temporalității. De
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acele fenomene sociale și umane obiective care reprezintă cauzele fenomenului pe care îl analizăm. A explica dezlănțuirea primului război mondial înseamnă a pune în evidență acele condiții care în mod obiectiv au declanșat acest eveniment. b) Comprehensiunea presupune un determinism subiectiv: fenomenele sociale și umane sunt acțiuni umane sau produse ale acestor acțiuni. Acțiunea umană are însă un specific în raport cu fenomenele naturale. Realizarea sa este prezidată de subiectivitate: scopurile, intențiile, afectele actorilor. A înțelege un anumit fapt social înseamnă a determina
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
afectele actorilor. A înțelege un anumit fapt social înseamnă a determina ce a fost în mintea autorului său, în ce stare de spirit se afla acesta, ce intenții avea, ce urmărea, care erau opțiunile sale valorice. Accesul la acești determinanți subiectivi este posibil în mod direct prin comprehensiune. Filosofia istoriei de factură neokantiană și-a formulat un amplu program epistemologic al cărui obiectiv este de a demonstra faptul că explicația prin cauze obiective este o strategie caracteristică în mod special științelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
metodologii, valoarea și limitele sale, este util să trecem pe scurt în revistă câteva dintre încercările mai sistematice de a elabora bazele sale teoretice. Variații pe tema comprehensiuniitc "Variații pe tema comprehensiunii" Ideea că faptele umane sunt determinate de intențiile subiective și că ele trebuie explicate prin referință la acestea este reprezentativă pentru întreaga gândire socială tradițională. Ea exprimă în fapt abordarea idealistă a fenomenelor sociale, cum o denumea Karl Marx. Încercări epistemologice de elaborare mai sistematică a metodologiei de cercetare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
particularitățile fenomenului cercetat și, de asemenea, să-l încadreze în condițiile epocii, reprezintă sarcina unică a istoricului. Varietatea și unicitatea fenomenelor umane nu își pot avea sursa decât însubiectivitatea umană. A explica faptele umane înseamnă a pătrunde în semnificația lor subiectivă. Nu este întâmplător că în acest context a început să se cristalizeze ideea unei noi metodologii specifice realizării sarcinilor de cunoaștere din sfera umanului. În mod sistematic, ideea unei asemenea metodologii specifice a fost formulată de către Schleiermacher; preluând hermeneutica drept
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra acțiunii umane, mai precis a rolului pe care el îl acordă subiectivității, spontaneității, creativității în stabilirea scopurilor. Ceea ce este comun orientării filosofice germane postkantiene este accentul pe o subiectivitate creatoare, unde sentimentul, trăirea ocupă locul central. O asemenea realitate subiectivă nu poate fi analizată cu mijloacele obiective ale științei. Singura posibilitate de sesizare a ei este ca subiectul cunoscător să-și utilizeze capacitatea sa naturală de intuire a celuilalt, de empatie, să caute să se identifice mental cu celălalt, să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a ei este ca subiectul cunoscător să-și utilizeze capacitatea sa naturală de intuire a celuilalt, de empatie, să caute să se identifice mental cu celălalt, să se introducă în situația acestuia și să încerce să-și imagineze ce stări subiective a putut avea el. A-l cunoaște pe Cezar înseamnă a încerca să te imaginezi tu însuți în „pielea” lui Cezar, să-l simulezi pe acesta în propria ta minte și simțire. Comprehensiunea în varianta filosofiei germane are o coloratură
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un spirit mai pozitivist britanic, Collingwood mută însă accentul de la trăit la „idee”, la rațional. Pentru el, înțelegerea nu înseamnă „retrăirea”, ci „reacțiunea”, adică reconstituirea gândului actorului istoric. În mod explicit, el pornește de la ideea că starea de spirit, trăirea subiectivă, este dificil de reconstituit. Ea rămâne individuală și greu de comunicat, însăconținutul de idei este posibil de pătruns printr-un act intuitiv. Pe această linie „raționalistă” au mers și alți filosofi englezi ai istoriei. Înțelegerea echivalează pentru ei cu un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este fundată pe o viziune idealistă tipică. Cauzele acțiunii umane trebuie căutate, în primul rând, în „definițiile, valorile și ideologiile actorilor”. Abordarea etică subliniază importanța datelor obiective: observația directă a acțiunilor umane devine mult mai importantă decât culegerea de date subiective. În această perspectivă, este căutată explicația în situația obiectivă, în lumea reală naturală și socială care înconjoară și modelează acțiunea umană. Limitele metodei comprehensivetc "Limitele metodei comprehensive" Înainte de a stabili ce se poate obține cu ajutorul comprehensiunii, este mai util să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe lângă ideile explicite, pot exista și idei implicite, „ascunse”, care, oarecum din inconștient, orientează acțiunea (Collingwood, 1956). Eficacitatea explicativă a metodei comprehensive este condiționată de valabilitatea tezei că acțiunile umane sunt, în general, conștiente sau, în orice caz, corespund stărilor subiective. Numai în această supoziție putem fi de acord cu Collingwood în afirmația că, dacă știm ce a fost în mintea actorului, știm și de ce a acționat în acea manieră. Ideea caracterului conștient al acțiunilor umane a fost însă complet abandonată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
analizăm tocmai acest caz de vârf. Pentru a înțelege calculatoarele și dinamica lor pe generații, este suficient să cunoaștem „ce a fost în mintea” celor care le-au proiectat? Putem, cu alte cuvinte, să considerăm calculatoarele cafiind obiectivarea unor proiecte subiective, inteligibile prin înțelegerea subiectivității autorilor lor? Herbert A. Simon, cunoscut specialist în psihologie și calculatoare, dă un răspuns neașteptat în contextul unei asemenea puneri a problemei. Este posibilă - în sensul de interesantă din punctul de vedere al plusului de cunoaștere-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
referă mai mult la un fel de reziduu imposibil de explicat, care variază de la caz la caz. b) Variații culturale. Antropologia culturală a scos în evidență că personalitatea este în mod esențial modelată cultural. Și odată cu aceasta, și experiențele noastre subiective. În interiorul aceleiași culturi, comprehensiunea are șanse mult mai ridicate de reușită tocmai datorită matricei culturale comune a experienței subiective. Dificultățile mari provin din înțelegerea transculturală. Gelozia poate fi înțeleasă de o persoană aparținând culturii noastre, dar cu greu ar putea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
culturale. Antropologia culturală a scos în evidență că personalitatea este în mod esențial modelată cultural. Și odată cu aceasta, și experiențele noastre subiective. În interiorul aceleiași culturi, comprehensiunea are șanse mult mai ridicate de reușită tocmai datorită matricei culturale comune a experienței subiective. Dificultățile mari provin din înțelegerea transculturală. Gelozia poate fi înțeleasă de o persoană aparținând culturii noastre, dar cu greu ar putea fi înțeleasă de o alta ce trăiește într-un cadru cultural în care un asemenea sentiment lipsește cu desăvârșire
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atenția este determinată de evenimentele care generează întreaga serie cauzală: ce condiții duc la formarea norilor într-o anumită zonă care, la rândul lor, produc ploaia? Într-o situație similară se află demersul comprehensiv. El poate, eventual, să stabilească stările subiective care au contribuit la apariția unui eveniment; ambiția lui Napoleon de a stăpâni Europa, mânia lui Achile pentru moartea prietenului său etc. Întrebarea se mută însă automat la un nou nivel: de ce X dorește ceva, și nu altceva; de ce vrea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
El trebuie să determine mai departe ce se află în spatele motivelor, dorințelor, aspirațiilor actorilor (Lenin, 1969). A explica în fapt înseamnă a pune în evidență ce anume îi determină pe oameni să gândească și să acționeze într-un anumit fel. Subiectivul are el însuși logica sa, care nu stă la suprafață. Ea trebuie pusă în lumină printr-un efort de cercetare, depășind conștientizarea naturală a actorilor. Să luăm un exemplu. Istoricul poate constata că, în diferite comunități, deciziile importante sunt luate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
faptul că, dincolo de starea de spirit a actorilor, nu mai există nimic. Acesta este motivul pentru care putem considera că metoda comprehensivă se bazează pe o presupoziție fundamental indeterministă. Singurul lucru pe care îl putem face este să determinăm cauza subiectivă a acțiunilor umane. Ea reprezintă elementul inițial al seriei de determinare (cauzative) care duce la evenimentul de explicat. Această presupoziție este foarte clar exprimată de către Raymond Aron (1961): „Istoria tradiționalistă este acțiune, adică este făcută din deciziile luate de către persoane
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care eu știu cum a acționat Cezar (și accept că un altul ar fi acționat în aceeași situație altfel), pot înțelege această acțiune, insinuându-mă în pielea lui Cezar? Adică nu în situația lui, exterioară, obiectivă, ci în situația lui subiectivă, a lui Cezar care deja a acționat într-un anumit fel sau altul. În acest fel, eu, ca cercetător, pot să-i „înțeleg” atât pe Cezar, pe Napoleon, cât și pe Bălcescu, care, chiar dacă ar fi acționat în aceeași situație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al conștiinței în constituirea evenimentelor. Există apoi o relație directă (3) de determinare a acțiunii actorilor de către situația obiectivă și care nu trece prin conștiință. Este o reglare practică a acțiunii în funcție de condiții ce nu trece prin intențiile și proiectele subiective inițiale ale actorilor. În plus, evenimentul nu este numai rezultatul acțiunii individuale, ci totodată produsul interacțiunii dintre acțiunea actorului și condiții, dintre această acțiune și acțiunile altor actori. Cum conștiința este la rândul ei determinată de situația obiectivă (1), fiind
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
încercăm să determinăm ce a fost în mintea lui: care au fost motivele conștiente asociate unui asemenea act. Dacă dorim să explicăm comportamentul lui Vlad Țepeș, destul de șocant pentru noi, oamenii actuali, încercăm să vedem care a fost motivația lui subiectivă. În acest din urmă caz, putem eventual să aflăm ceva despre intențiile lui generale- presupunem că dorea realizarea independenței Țării Românești, îmbunătățirea moravurilor etc. - și, de asemenea, despre experiența sa negativă în legătură cu trădările și corupția care l-au dus la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]