4,273 matches
-
la care ne referim au părinți surzi, au frecventat școli de surzi și au experiența vieții de a fi surd, pe care o împărtășesc descendenților. ,,Cultura surzilor” a permis să ne îndepărtăm de ceea ce auzitorii au considerat anterior, că persoanele surde ar avea comportamente sau idei specifice despre ei înșiși sau despre alții, ca o consecință a faptului că nu aud. Studiile științifice anterioare au căutat să pună în corelație gradele de pierdere auditivă cu comportamentele sociale specifice, sugerând o relație
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
o persoană are surditate profundă și un mod specific de a fi și de a se comporta, înseamnă că acest lucru se datorează ,,moștenirii culturale” din comunitatea pe care o frecventează (școala specială cu internat, familia, clubul de surzi). Cultura surzilor cuprinde tradiții, obiceiuri etc. ce au în centrul lor limbajul gestual. Această caracteristică, între altele, îi deosebește pe surzi de auzitori și chiar de alți deficienți de auz (cum ar fi cei care și-au pierdut auzul mai târziu) care
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
alții. Surzii au trăit multă vreme sub bunăvoința și grija altora, ale căror planuri și aspirații i-au izolat adesea unii de alții și i-au etichetat în diferite feluri. Această cultură le oferă posibilitatea de a-i face pe surzi oameni compleți, care să se adapteze prezentului. Ea permite surzilor să se gândească la ei înșiși ca la ființe culturale și lingvistice, le dă un motiv de a coexista cu alții în lumea modernă, de a nu uita trecutul. În
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
se adapteze prezentului. Ea permite surzilor să se gândească la ei înșiși ca la ființe culturale și lingvistice, le dă un motiv de a coexista cu alții în lumea modernă, de a nu uita trecutul. În 1912 George Veditz, persoană surdă, unul din primii președinți ai Asociației Surzilor din Statele Unite, referindu-se la el și la colectivitatea sa a scris că ea este formată din ,,oameni ai vederii” (people of the eye) adică din persoane care se bazează în primul rând
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
astăzi în vocabularul ASL, ce are multe părți comune cu limbajul gestual francez (LGF). Se cunoaște că prima școală pentru surzi din America a fost înființată, la Hartford/ Connecticut 1 în 1817, de Thomas Hopkins Gallaudet, împreună cu un profesor surd francez (Laurent Clerc, de la Institutul Național pentru Tinerii Surzi din Paris). Conceptul de ,,cultură a surzilor” a permis explorarea lungii tradiții a limbajului și istoriei ca un mod de înțelegere a vieții lor. La început, ideea de ,,cultură a surzilor
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
cu limbajul gestual francez (LGF). Se cunoaște că prima școală pentru surzi din America a fost înființată, la Hartford/ Connecticut 1 în 1817, de Thomas Hopkins Gallaudet, împreună cu un profesor surd francez (Laurent Clerc, de la Institutul Național pentru Tinerii Surzi din Paris). Conceptul de ,,cultură a surzilor” a permis explorarea lungii tradiții a limbajului și istoriei ca un mod de înțelegere a vieții lor. La început, ideea de ,,cultură a surzilor” a produs anxietate și controverse despre limbaj. Oare limbajul
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
ne lovim de anxietatea lor față de schimbare. Însă, privind înapoi la ultimii 30 ani, vedem un arc al dialogului, rezultat al progresului istoric de conștientizare legat de surzi, ce asigură o cale de a vorbi despre ce înseamnă a fi surd și a trăi cu alte persoane surde. ,,Cultura surzilor” nu mai este astăzi o sintagmă demodată, cum a fost odată, ea a devenit profund ancorată în viața surzilor. În SUA au apărut deja anunțuri de angajare a unor persoane, ca
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Însă, privind înapoi la ultimii 30 ani, vedem un arc al dialogului, rezultat al progresului istoric de conștientizare legat de surzi, ce asigură o cale de a vorbi despre ce înseamnă a fi surd și a trăi cu alte persoane surde. ,,Cultura surzilor” nu mai este astăzi o sintagmă demodată, cum a fost odată, ea a devenit profund ancorată în viața surzilor. În SUA au apărut deja anunțuri de angajare a unor persoane, ca interpreți, care posedă o ,,cunoaștere a culturii
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
asistăm la extinderea termenului ,,cultură a surzilor” în domenii noi și neașteptate, în special în literatură și site-uri web despre implant cohlear și cercetare genetică. O publicație dintr-o revistă de genetică s-a referit chiar la unii ,,indivizi surzi sub aspect cultural” ce aveau puternice atitudini negative față de testarea genetică. Luând în considerare acest termen, ne putem explica unele lucruri ce multora le-ar părea aberante. De pildă, putem să ne explicăm, din această perspectivă, ideile pe care le
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
puternice atitudini negative față de testarea genetică. Luând în considerare acest termen, ne putem explica unele lucruri ce multora le-ar părea aberante. De pildă, putem să ne explicăm, din această perspectivă, ideile pe care le au auzitorii despre educarea elevilor surzi: dezvoltarea nu va fi posibilă și învățarea nu va progresa prea rapid în afara limbajului verbal; gândirea abstractă nu va fi posibilă prin gesturi sau semne; pentru surzi, realizarea profesională și socială nu este posibilă decât prin integrare în cadrul societății celor
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
unele concepții greșite la auzitori, referitoare la surzi. Surzii au o viață socială bogată în cadrul Asociațiilor pe care le-au creat și le conduc după propriile opinii. Este suficient doar să lecturăm periodicul ,,Vocea tăcerii" să vedem că persoanele surde au multe evenimente sociale, concursuri culturale, evenimente sportive, spectacole de teatru, expoziții ș.a. Limbajul gestual, ca limbaj natural uman, este cel care - i unește pe surzii din întreaga lume.S-a observat că surzii din diferite țări se bucură când
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
S-a observat că surzii din diferite țări se bucură când se întâlnesc, chiar dacă nu se cunosc. De asemenea, ei pot comunica aproape fluent în limbaj gestual, după un scurt timp de tatonare. Se poate afirma că o persoană este surdă nu fiindcă nu aude, ci ca un rezultat al destinului biologic, dar acest lucru nu o împiedică să se califice într-o profesie și să devină independentă sub aspect economic. Recunoașterea limbajului gestual ca limbaj real, natural, uman, mai întâi
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
limbajele gestuale erau egale și unice printre alte limbaje umane<footnote Stokoe, W., Sign Language Stucture. An Outline of the Visual Communication Systems of the American Deaf. In: Studies in Linguistics, Occasional Papers, nr.8, 1960 footnote> le-a dat surzilor un simț al mândriei și apartenenței la o comunitate proprie. A poseda un limbaj care nu este la fel cu alte limbaje, totuși egal cu ele, este o realizare puternică pentru un grup de oameni care a simțit multă vreme
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
respectat și era asediat de alții pentru a-l elimina. Înainte de a deveni public, limbajul gestual i-a unit pe surzi dintotdeauna și a menținut bogate canale de circulație culturală. Acestea au dus la crearea de legături diverse între persoanele surde din diferite țări, finalizate cu crearea unor asociații naționale, internaționale și mondiale pe linie culturală, socială și sportivă. Calitățile neobișnuite ale limbajului, totuși, au contribuit la menținerea izolată a acestui grup față de cei care aud, deoarece surzii au considerat că
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
în jargonul oamenilor de știință. Mai surprinzătoare a fost dorința auzitorilor de a învăța ASL. La început acesta a fost predat la o asociație de surz sau, la o școală de surzi. Unii auzitori au învățat acest limbaj de la cunoștințe surde. Foarte puțini au studiat limbajul gestual la cursuri speciale. După 1970 s-a manifestat un salt, o evoluție, pentru care comunitatea surzilor nu era pregătită. Modul în care a fost predat în trecut limbajul gestual consta dintr-o o translație
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
colaborări, în acest sens, cu Asociația Națională a Surzilor din Romania. Totuși, surzii sunt temători în privința unor aspecte cum ar fi: lupta împotriva auzitorilor care au încercat interzicerea folosirii limbajului gestual și care dezvoltă metode de educație destinate izolării copiilor surzi de limbajul gestual; împotriva doctorilor și profesorilor care sunt ambivalenți prinvind viitorul limbajului gestual și entuziaști cu privire la viitorul tehnologiei, cum ar fi implantul cohlear. Concentrarea comunității medicale asupra surzilor ca pacienți, care trebuie îndepărtați de afilierea lor la diferite asociații
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
chiar dacă le place sau nu, își trăiesc viața în mijlocul acestei contradicții. Ei își împart sitauția dificilă cu grupuri etnice și de handicapați, care se tem de ceea ce a rezervat pentru ei ,,Proiectul Genomului Uman”. În fiecare an mii de copii surzi sunt implantați cu aparate electronice, care direcționează impulsurile electrice spre cohlee, pentru a stimula auzul. Este o intervenție similară celei a protezelor auditive, concepută să depășescă o limitare a capacității auditive, dar care presupune o tehnologie a implantului în cohlee
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
să adapteze aparatul electronic la capacitățile auditive ale copilului și apoi copilul este antrenat să recunoască sunetele transmise prin aparat. Mai întâi copilul interacționează cu chirurgul, apoi cu specialstul logoped, care-l antrenează în legătură cu folosirea aparatului. De asemenea, profesorii copilului surd pot fi antrenați în sarcina coordonării folosirii protezei cu educația (J. Christiausen și I. Leigh, 2002)<footnote Christiansen, J., Leigh, I., Cohlear Implants in Children. Ethics and Choices. Washington, Gallaudet Univ. Press, 2002 footnote>. În primii ani ai tehnologiei implantul
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Leigh, I., Cohlear Implants in Children. Ethics and Choices. Washington, Gallaudet Univ. Press, 2002 footnote>. În primii ani ai tehnologiei implantul cohlear, unii surzi au protestat, ridicând problema efectelor imediate și pe termen lung a acestor aparate, îndeosebi la copiii surzi de vârstă mică (riscurile medicale ale procedurii, posibilitatea infectării urechii, paralizia facială, eșecul unor aparate depășite tehnic, posibilitatea reimplantării copilului ș.a.). Aceast protest a avut efecte limitate și a fost repede respins de adepții chirurgiei implantului cohlear ca exagerând riscul
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
urechii, paralizia facială, eșecul unor aparate depășite tehnic, posibilitatea reimplantării copilului ș.a.). Aceast protest a avut efecte limitate și a fost repede respins de adepții chirurgiei implantului cohlear ca exagerând riscul procedeelor medicale și împiedicând dorința părinților care au copiii surzi și a unor surzi care au dorit astfel de aparate. H. Lane a scris mai multe articole care au pus sub semnul întrebării obiectivele și promisiunile specialiștilor în implant cohlear, dar a fost sever criticat de părinții copiilor surzi ca
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
copiii surzi și a unor surzi care au dorit astfel de aparate. H. Lane a scris mai multe articole care au pus sub semnul întrebării obiectivele și promisiunile specialiștilor în implant cohlear, dar a fost sever criticat de părinții copiilor surzi ca fiind romantic și alarmist cu privire la pericolele acestei chirurgii (L. Christonsen și I. Leigh, 1993)<footnote Lane, H., Cohlear Implants : Boon by Some, Bane for others. În: Hearing Health, Febr/Mai, 1993 footnote>. Părinții își pun problema de ce organizațiile de
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Health, Febr/Mai, 1993 footnote>. Părinții își pun problema de ce organizațiile de surzi au dreptul să le spună ce să facă cu copiii lor. Actualmente, în comunitatea de surzi s-a instaurat o concepție temporară și echilibrată, deoarece mulți adulți surzi au exclus această tehnologie din viața lor. Mulți surzi care au auzit mai înainte au dorit să se opereze, pentru a redobândi experiența anterioară legată de auz, să interacționeze cu auzitorii și să vorbească oral. De asemenea, ei au asigurat
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
chinuiește cu implantul, indiferent de motiv, atunci posibilitatea de amânare a învățării limbajului (ori gestual ori verbal) sporește considerabil în mediile unde nu se permite ca limbajul gestual să fie folosit. Nu este o politică educațională sănătoasă separarea unui copil surd de mediul și cultura surzilor. Este inuman să interzici unui copil surd să folosească limbajul gestual. În schimb, pot fi elaborate programe educaționale care să-i instruiască pe copiii surzi atât în limbajul gestual cât și verbal. Ar putea fi
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
limbajului (ori gestual ori verbal) sporește considerabil în mediile unde nu se permite ca limbajul gestual să fie folosit. Nu este o politică educațională sănătoasă separarea unui copil surd de mediul și cultura surzilor. Este inuman să interzici unui copil surd să folosească limbajul gestual. În schimb, pot fi elaborate programe educaționale care să-i instruiască pe copiii surzi atât în limbajul gestual cât și verbal. Ar putea fi elaborate și unele programe care ar permite predarea simultană a ambelor limbaje
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
folosit. Nu este o politică educațională sănătoasă separarea unui copil surd de mediul și cultura surzilor. Este inuman să interzici unui copil surd să folosească limbajul gestual. În schimb, pot fi elaborate programe educaționale care să-i instruiască pe copiii surzi atât în limbajul gestual cât și verbal. Ar putea fi elaborate și unele programe care ar permite predarea simultană a ambelor limbaje la copiii surzi, astfel încât beneficiile achiziției bilinguale, în cele două modalități, să poată fi promovate la fiecare nouă
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]