14,383 matches
-
scrisului în utilizarea informațională a acestuia). Pentru aceasta se pot folosi stimuli neconvenționali în sensul: „De ziua mea, în anul 2025 voi face...” ori „Deși acest lucru este de neconceput pentru tine, vreau să îți spun...” etc. Toate aceste elemente tind spre o utilizare imaginativă a scrisului. Încercați să imaginați o listă cu astfel de întrebări la care să răspundeți zilnic pe o jumătate de filă, pentru a dezvolta gradul de utilizare imaginativă a scrisului în ceea ce vă privește. Nu trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a respecta regulile interne ale acesteia privind atât utilizarea, cât și semnificația (cu alte cuvinte, dacă nu folosiți aceeași limbă cu altă persoană - să zicem un eschimos -, nu veți putea folosi comunicarea orală). Dacă ne referim la comunicarea orală, aceasta tinde deci să-și redefinească statutul, păstrând însă multe dintre determinantele educative tradiționale; într-adevăr, modul de expunere publică a unui mesaj (cu incidență directă asupra activizării metodelor expozitive ca prelegerea, cursul magistral etc.) nu a suferit schimbări de structură, ci
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
miezului mesajului. Problema de comunicare pe care o poate ridica viteza vorbirii ca indicator de paralimbaj constituie ceea ce se regăsește în literatura de specialitate sub titulatura de asimilare (vezi și Ross, 1986). Asimilarea presupune că anumite cuvinte dintr-o frază tind să fie unite în exprimare într-un flux de comunicare, lucru care face dificilă înțelegerea. Pe de altă parte, durata sunetelor și cuvintelor variază, în mod normal, în funcție de stările pe care le avem: în general, folosim tonuri de durată mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunetelor și cuvintelor variază, în mod normal, în funcție de stările pe care le avem: în general, folosim tonuri de durată mai scurtă atunci când exprimăm supărarea și prelungim aceleași tonuri atunci când exprimăm sentimente ca iubirea; această variabilitate a duratei tonurilor în cuvinte tinde să fie legată de funcționalitatea paralimbajului în comunicare. Ridicarea sau scăderea tonului și volumul reprezintă, la rândul lor, factori variabili (între câteva limite, în sensul că un ton ridicat poate să sune neplăcut/strident sau un volum prea scăzut poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu partea stângă și partea dreaptă a feței; s-a observat că bucuria, surpriza, supărarea, frica, dezgustul și tristețea, toate se arată mai intense pe partea stângă a feței, emisferele creierului fiind bănuite a fi la baza acestei diferențe); oamenii tind să privească partea dreaptă a feței, ceea ce este o manieră greșită dacă se dorește perceperea mai intensă a emoțiilor. Aici am dori să adăugăm un eventual exercițiu pentru comunicarea nonverbală: vom cere elevilor/studenților să se grupeze pe echipe formate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
arii ale clasei, poate sprijini studenții în menținerea atenției spre cadrul didactic” (Moore, 1994, p. 328). De altfel, aceste elemente pot fi interpretate și prin prisma conceptului de ecou pozițional (care desemnează faptul că o persoană care ascultă o alta tinde să imite, într-o anumită măsură și în manieră specifică, poziția celui care comunică); atunci când acest ecou pozițional există, putem vorbi despre un anumit interes pentru ascultare, atunci când ecoul pozițional nu există, putem consemna mai degrabă o lipsă a interesului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceea combină simbolul impulsivității și competitivității roșului cu sentimentul predării gentile indus de albastru. Culoarea este văzută ca având un suport mistic, privind înțelegerea sensibilă și intuitivă a lucrurilor dincolo de suportul lor evident/real (unele studii arată că această culoare tinde să fie preferată de o proporție de peste 75% dintre preadolescenți). Câteodată, preferința pentru violet poate însemna un anumit nivel de insecuritate ori vulnerabilitate, evidențiat deseori prin creșterea nevoii de a primi aprobarea celor din jur la acțiunile pe care persoana
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
calcul și a explora mai în profunzime impactul culorilor în viața noastră. Astfel, s-a observat că restaurantele în care se așteaptă capotențialii clienți să petreacă un timp mai îndelungat (o masă copioasă, o perioadă de relaxare în fața unor băuturi) tind, la nivel general, să nu utilizeze culori deschise, nuanțe vii (care ar îndemna spre activism), ci mai degrabă culori liniștitoare care induc consumatorilor necesitatea de a nu se grăbi să părăsească respectivele localuri. În schimb, fast-food-urile sunt gândite pe ideea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și multe altele” (McQuail, 1999, p. 17). Comunicarea nonverbală definește un cadru deosebit de fertil în dezvoltarea interrelaționărilor didactice și, de altfel, trebuie observat nu numai că nu poate fi despărțită de comunicarea didactică în general, ci și că locul său tinde să fie unul din ce în ce mai important. În același timp, legătura dintre comunicarea verbală și cea nonverbală este mult mai profundă decât pare la o primă vedere: să luăm, spre exemplu, incidența contextului asupra comunicării nonverbale. Aici pot fi găsite foarte multe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întâlnesc, spre exemplu un englez care este obișnuit să păstreze un spațiu mai extins între el și o altă persoană și un latin sau un arab (pentru care spațiul dintre persoane este mai redus), s-a observat că latinul/arabul tinde să se apropie de englez, moment în care englezul se mută insesizabil cu un pas în spate pentru a reinstaura o distanță confortabilă, motiv pentru cel din prima categorie (pentru care distanța este inconfortabilă din cauza mărimii) să facă un nou
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
creadă teoria inițială, chiar dacă informația primară, care a stat la baza teoriei, se dovedise a fi eronată. Acest fenomen poate fi observat mai bine la nivel macro, în apariția și dezvoltarea zvonurilor: dacă informația spusă la început a „prins”, oamenii tind să creadă în ea chiar și după ce a fost infirmată. Kapferer observă că proverbul „nu iese fum fără foc” „nu are sens decât dacă suntem de acord să numim foc pasiunea sau imaginația uneori fertilă a martorilor, a receptorilor de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și în alt fel același comportament, în exact aceeași situație, dacă noi suntem cei ce adoptă respectivul comportament (în al doilea caz facem referire la mediul extern); spre exemplu, atunci când un coleg, cadru didactic, are o oră mai puțin reușită, tindem să credem că eșecul i se datorează în mare măsură, pe când, dacă acest eveniment ni se întâmplă nouă, probabil vom găsi multe motivații exterioare (elevii/studenții nepregătiți, lipsa materialului didactic, încărcarea programei etc.); - prejudecata „autoservită” presupune că, atunci când primim un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
i se datorează în mare măsură, pe când, dacă acest eveniment ni se întâmplă nouă, probabil vom găsi multe motivații exterioare (elevii/studenții nepregătiți, lipsa materialului didactic, încărcarea programei etc.); - prejudecata „autoservită” presupune că, atunci când primim un feedback favorabil din partea celorlalți, tindem să legăm acest lucru de cauze interne (ca inteligența noastră, buna judecată, atenția, interesul pentru activitate etc.), dar când feedback-ul este nefavorabil, atribuim aceasta unor cauze externe (dificultatea sarcinii, spre exemplu). Problema care se ridică este aceea că, în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
supraîncărcarea informațională poate apărea în două situații: atunci când vorbitorul oferă mai multă informație decât are nevoie publicul său sau atunci când folosește cuvinte greu de înțeles pentru public (acesta face un efort mult mai mare să înțeleagă mesajul transmis); vorbitorii începători tind să înghesuie într-o prezentare informativă cât mai multe informații, judecând conform principiului „nu are ce să strice” - în fapt, așa cum am văzut, este o eroare în prezentare; - evitarea subîncărcării informaționale; la polul opus supraîncărcării, subîncărcarea informațională înseamnă că vorbitorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
interogații interioare, printre care: „Ce răspuns doresc să obțin de la audiență?”, „Doresc să schimb modul în care gândește, cum acționează sau ambele?” etc. La fel de importantă în această primă etapă este crearea propriei credibilități în fața audienței prin câteva elemente-cheie: competența (oamenii tind să creadă mai degrabă o persoană care este percepută drept competentă într-un domeniu), caracterul și carisma (un compozit între personalitate și dinamism văzut astfel de către audiență); - un vorbitor va poseda o putere de persuasiune mai mare dacă va fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acesteia. Folosind o metaforă inspirată, el le mai numește și cuvintele „steaguri roșii”, precizând că ele reduc eficiența ascultării uneori chiar aproape de zero în momentul când apar în câmpul comunicării. De aceea este important să identificăm cuvintele și frazele care tind să ne distragă emoțional. Ele sunt personale și unice pentru fiecare ascultător în parte (Nichols a identificat la publicul american, mai des întâlnite drept „disturbatoare emoțional”, cuvintele: „SIDA”, „soacră”, „câștig”, „impozit” etc.). Utilizarea într-un exercițiu didactic a acestora ar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adresată este un alt element deosebit de important în procesul de chestionare. Trebuie spus că, în situații practice, profesorul are tendința de a cere cursanților să răspundă „pe loc”, în sensul că timpul de reflecție la care făceam referire mai devreme tinde să fie suprimat sau, în orice caz, este foarte mic. În astfel de cazuri, elevul/studentul este îndemnat să memoreze mecanic conținutul respectiv pentru a putea răspunde fără să se gândească în prealabil, este îndepărtat de posibilitatea de a face
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
răspunsul elevului; întărirea are efecte pozitive și motivante pentru elevi atunci când folosirea ei este ponderată de identificarea unui optim de către cadrul didactic. Putem ușor să observăm că folosirea anumitor elemente care aparțin, în mod curent, practicii metodei socratice de către profesor tinde să sporească dimensiunea pozitivă a răspunsului primit de la elevi/studenți; este evident acum considerentul în urma căruia am introdus metoda socratică drept un procedeu în cadrul metodei ascultării interactive. Mai mult, putem extinde sfera eficienței unor astfel de structuri comunicative în sensul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
jumătate (din cele două alocate conferinței) și a remarcat îngrijorat că nu reușise să parcurgă nici o treime din material. Atunci a încercat să „sară” anumite pasaje pentru a merge mai repede, dar a observat că, în acest mod, ceea ce prezenta tindea să nu mai aibă nici o coerență. A revenit la citirea rând cu rând a celor scrise, dar a iuțit ritmul. La un moment dat, cineva din sală l-a întrerupt pentru a încerca să formuleze o întrebare; îngrozit de faptul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dacă ați fi avut fiecare câte un exemplar din cartea respectivă; 2) stările afective (stresul, tensiunea, ostilitatea, anxietatea); ați observat că, atunci când sunteți stresați de ceva (să luăm tot exemplul de mai sus în care vă aflați în fața unui examen), tindeți să reacționați conflictual mai repede decât în alte situații; ori dacă aveți o stare pozitivă (tocmai ați aflat că ați câștigat la loterie) veți fi mult mai puțin permeabili la conflict (cineva care vă spune că sunteți „incompetent” nu vă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe egoul propriu). Utilizând cele patru perspective oferite de Pondy, Thomas înțelege prin conflict un proces care începe când o parte percepe că cealaltă parte a fost frustrantă în raport cu ea. Chiar dacă apreciem că modalitatea de definire utilizată de acest autor tinde să surprindă corect apariția conflictului, nu trebuie să omitem perspectiva conform căreia putem caracteriza un conflict ca atare atunci când ambele părți intuiesc neclaritățile, divergențele, dar nu pot sau nu doresc să aplice rezolvările pe care le au în câmpul comunicării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezultatele grupului, sarcina sau accesul la rezultate sau sarcină; sunt mai intense decât cele observabile în diferențele de opinii (deși pot apărea într-o formă asemănătoare), deoarece, atunci când persoanei îi sunt puse sub semnul întrebării elemente ale tabelei valorice, ea tinde să intre în defensivă; 3) conflictele atribuite dezacordurilor privind calitatea dovezilor utilizate în luarea deciziilor sau rezolvarea problemelor; 4) conflictele atribuite loialității personale ori prieteniei, care ar putea afecta ori afectează deciziile luate în cadrul grupului; spre exemplu, conflictul între două
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
simplă: nerezolvarea conflictului în unghiurile dezirabile educațional este opțiunea părților; • Teama de conflict este cea care face ca preocuparea față de propriile rezultate să fie scăzută. Aceasta pentru că rezistența la cedare, care este produsă de o înaltă preocupare față de propriile rezultate, tinde să genereze conflict; frica de conflict este o predispoziție pentru unii oameni. În opinia noastră, acest fenomen are două unghiuri complementare de abordare - la o primă vedere contradictorii -, fiind asemănător cu teama de eșec, care poate genera conflict în arii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sensibile în demersul nostru de utilizare a conflictului educațional în echipe de elevi/studenți pentru a crește eficiența învățării. Când două astfel de echipe se angajează într-un conflict puternic, adesea este greu pentru ceilalți colegi să rămână neutri. Ei tind să fie de o parte sau de alta, ceea ce reprezintă fenomenul de polarizare a comunității. Aceasta este o altă parte a ciclului escaladării care apare de la începutul conflictului și contribuie mai târziu la menținerea acestuia. Forsyth ne prezintă cursul circular
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de specialitate se numește „dilema prizonierilor”; această fază presupune, la rândul ei, mai mulți pași, dintre care primul este cel de confuzie și neîncredere în partenerul comunicațional. Rezultatul unui astfel de joc ne oferă și concluziile acestei prime etape: participanții tind să aibă un răspuns cooperativ până ce percep oponenții ca fiind închiși la o atare formă de exprimare, și atunci încep ciclul escaladării și al competiției. Cea de-a doua etapă a celei de-a treia faze este caracterizată de frustrare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]