5,710 matches
-
felul în care te judecă ceilalți, iar standardul personal este o rezultantă a celor două încercări evaluative. La scară personală, conștiința de sine și standardul intră în joc dialectic și determină parcursul destinal. De aici rezultă o interacțiune generatoare de tipologie morală, de aici valențe succesive ale datului vital determină o orientare portretizantă pe care se clădește valoarea morală (aflată în elementul său cel mai caracteristic în câmpul interacțiunilor inter- individuale). Destinul sinuos al imaginii de sine ilustrează zbuciumul psihologic pe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
la formalizarea unei maniere cognitive ce părea, în câmpul psihologic al persoanei, destinată asertărilor-unicat. De la această cunoaștere pornind se fac calcule de act, se caută modalități potrivite de implicare comunitară, se prefigurează un model comportamental personal. Și, o dată cu dimensiunea teoretică, tipologia cognitivă a conștiinței de sine poate deveni un bun comun, poate fi preluat de la un membru la altul al grupului, într-un proces de înrâurire reciprocă ce completează cu deplin succes sistemul educațional instituționalizat. Este frumos și în esența sa
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ales supusă oricând dezbaterii (ca piatră de încercare interacțională a oricărei legături inter-elementare supraadăugate care se realizează și la nivelul personalității). Întoarsă de această dată către modelul cognitiv, procedura sintetică reflexivă își revendică o altă libertate, cea a confruntării între tipologii distincte decantate în experiențe de viață diferite sau chiar raportarea rezultatului suprastructural propriu la un etalon considerat reper auto-evaluativ. Cel mai bun test al acestor legături rezidă tocmai în asemenea integrări "dialogale" care confirmă virtuțile lor aplicative. Din aceste legături
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
progresează" de la conștiința reprezentărilor la conștiința de sine propriu-zisă. Ceea ce anterior am desemnat cu numele de "instanță" (în tripla ipostază a tipurilor de conștiință) își are justificarea metaforică în radicalismul diferențelor noetice care ilustrează și răsfrâng drastica separație noematică a tipologiei propuse de autorii americani. Lumea exterioară, propriile reprezentări și lumea interiorității sunt teritorii perfect distincte și impun, de aceea, modalități de vizare care trebuie să subziste într-o oarecare separație, chiar dacă simbolică (adică ținând seama de unitatea fundamentală a conștiinței
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
victime”), precum și o listă cu câteva mii de nume ale celor care au trecut prin Gulagul românesc. Vreau să spun e că există diferite grade ale vinovăției colaborării în comunism și că acestea ar trebui discutate de către societatea civilă în funcție de tipologia celor care au colaborat. Între jurnalistul X (informator silit al Securității) și Alexandru Nicolski (unul dintre mentorii reeducării prin tortură din perioada 1949-1952, la Pitești) diferențele sunt tăioase. La fel între cărturarul Y (șantajat să colaboreze) și Pantelimon Bodnarenco (agent
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
adecvați moral să acceadă la structurile Puterii pe care să o reprezinte emblematic. Există însă și o categorie neclară în ierarhia aceasta a vinovăției și colaborării cu Securitatea: ce ar trebui făcut (penal, lustral, moral) cu cei ce intră în tipologia persoanelor care au sprijinit Securitatea, mediind între securiști și informatori? Sau cu rezidenții care își ofereau locuințele pentru întâlnirile ori ședințele de delațiune dintre securiști și informatori? Persoanele de sprijin și rezidenții nu aveau neapărat un angajament de informator, dar
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
nu face altceva (cu puține excepții) decât să cultive un sentiment românesc al mahalalei. Emisiunile TV propun un fel de râvnite arhetipuri (pilduitoare! - în sensul de adaptate la noile vremuri) din mitocan, șmecher, țoapă, țață și vampă (cu toții recognoscibili în tipologia VIP-ului de astăzi): aceste erijate arhetipuri trebuie să le demonstreze telespectatorilor accesibilitatea la „lumea bună” (a bogaților, dar și a oamenilor simpli și norocoși sau a „artiștilor”), inculcând ideea (falsă, de altfel) a unei comuniuni și împărtășanii de viață
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
inferioare de viață și devin evidente și bine exprimate la mamifere. În baza lor fiecare individ subzistă și fiecare specie se perpetuează. În funcție de modul de manifestare a instinctelor vor fi tot atâtea modalități de comportament, întrucât intensitatea acestora vor marca tipologia și comportamentul individului și a speciei. Fiecare din cele trei componente ale fenomenologiei vitale: funcțiile de nutriție, de relație și reproducere au instincte corespunzătoare, adânc înrădăcinate în structura individului, coordonându-i la nivel bazal (ca necesitate fiziologică elementară) întreaga existență
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
apoi rearanjat pe domenii în 2002 în monumentalul volum ,,Reforma Spiritului” (ediție princeps apărută sub îngrijirea lui Petre Popescu Gogan și Claudiei Voiculescu) în care problema formării omului prin educație ocupă un loc important legat fiind îndeosebi de specificul național, tipologia familiei românești, culturii și tradițiilor românești. Cred că astăzi toți cei care au pretenția să reformeze învățământul românesc (ceea ce se întâmplă de 20 de ani încoace) ar trebui să lectureze mai întâi această carte de unde ar putea extrage idei extrem de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
altă țară decât România. Mă uit, pur și simplu, cu mare atenție la ce se întâmplă în centrul urbei, la felul cum sunt îmbrăcați oamenii, la mișcările și gesturile lor. Ca un romancier realist, poți vedea categoriile sociale și profesionale, tipologiile ilustrate aproape didactic. Fie eleva de liceu înțolită mai șui (să moară colegele de invidieă, fie mama elegantă și preocupată, care vorbește la mobil și-i trasează soțului obișnuitele indicații, fie pensionarul mai amărât, dar îmbrăcat decent, care respectă ostentativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
ori aceluia bovaric, impresionist. Cine și ce ar putea fi acest cititor-impostor? Cititorul care se preface că simte, dar de fapt nu simte nimic? Cititorul care se consideră a fi deformat de prea multa (și prea dificilaă lectură? Există o tipologie exactă a cititorului-impostor? Desigur, întrebările mele sunt retorice, este lesne de-nțeles; dar ele nu sunt lipsite de un anumit simț al realității lecturii. Pentru că prea puțini cititori mai știu să se bucure realmente atunci când parcurg o carte. Graba și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
informațiilor, managerii școlari întocmesc un plan de cercetare care trebuie să cuprindă conceptele, metodele și tehnicile de investigație în funcție de obiectivele urmărite. 4.1. Tipuri de cercetări de marketing educațional Complexitatea informațiilor vizate de cercetarea de marketing educațional impune realizarea unei tipologii a acestora. Florescu, C. (coordonator) (1992) încadrează cercetările de marketing după anumite criterii specifice:50 A. În funcție de obiectul cercetării: o Cercetări exploratorii, atunci când urmăresc identificarea dimensiunilor unui fenomen și definirea conceptelor variabilelor și ipotezelor; se poate proiecta un studiu pentru
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
să fie posibilă.55 În cadrul cercetării pedagogice este utilizat experimentul în orice spatiu școlar, laborator sau mediul natural al unității școlare. 4.3. Măsurarea și scalarea fenomenelor de marketing educațional Cercetătorii de marketing educațional sunt responsabili de proiectarea cercetării utilizând tipologia cercetărilor și optând pentru tipul de cercetare care răspunde optim nevoilor de informații ale managementului educațional. Măsurarea fenomenului de marketing este un proces de atribuire, pe baza unor reguli bine stabilite, de numere, simboluri caracteristicilor persoanelor, fenomenelor. Sunt măsurate nu
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
să fie bine primite de către creatori, există spectatorul sceptic, care a venit să spună cuvinte care să îi dea lui personalitate și care să diminueze filmul sau creatorul său. Spectatorii sunt ca și caracterele lui Labruyere, se pot împărți în tipologii destul de clare, iar de multe ori, când găsești spectatori sinceri, care pun întrebări sincere, sau care oferă o-biecții sincere, sau care te laudă sincer, e foarte ușor să îi recunoști pentru că există ceva în ei care iradiază. În momentul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
facă ce fac europenii autentici. Dar care europeni? Ce țară cu adevărat europeană ar putea constitui modelul nostru? Germania? Olanda? Modelul socialist suedez, cum propunea odinioară fostul președinte al României, Ion Iliescu? Parcă nu. Asemenea țări sunt prea departe de tipologia noastră culturală, de spiritul nostru latin, cald, de specificul nostru național. Sunt țări reci, cu oameni distanți, rigizi, pragmatici - sau cel puțin ăsta e clișeul vehiculat de toată lumea. Marea Britanie? O țară de insulari mohorâți. Spania? Mde... Grecia? Nu, mulțumesc. Franța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
documentate, dezbateri publice, arhiva vizuală a comunității Rahova-Uranus, spectacole de teatru comunitar. Cu ce se mănâncă teatrul comunitar? Cu docu-dramatizarea link-urilor interne și externe care fac ca un grup de oameni, interese, valori, interdependențe, reprezentări etc. să poată structura tipologia unei comunități. Cu acele situații-limită, reflectate echilibrat în așa fel încât să nu existe un singur unghi de percepție care să influențeze manipulant și să altereze receptarea. Obiectivitatea jurnalistică și distanțarea programatică devin, din acest punct de vedere, un instrument
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
acceptată persuasiunea guvernamentală? Tot astfel, ne putem întreba despre limitele impuse comunicării ce slujește politicile publice. Informarea și comunicarea sînt factori indispensabili la toate nivelele ciclului politicilor: emergența problemelor, elaborarea și luarea deciziilor, executarea și controlul. S-a stabilit o tipologie a modelelor teoretice de formare a agendei politice și care pune în evidență într-un grad mai mare rolul comunicării în acest domeniu 65. Trebuie făcută o distincție între modelul de inițiativă exterioară, modelul de inițiativă interioară și modelul de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
utilizări ale cuvintelor și noțiunilor, ci se manifestă și prin efectele de registru în codificarea textelor de partid. Declarațiile de principiu, programele și moțiunile congresului prezintă proprietăți formale și semantice care ne permit să le identificăm și să le clasăm. Tipologia mesajelor partizane constituie baza apariției unui repertoriu de comunicare ce persistă în timp, atunci cînd împrejurările se schimbă și cînd se succed conținuturile actualității. Rutină discursivă, enunțuri fixe circulă transversal și asigură omogenitatea sistemului de texte. Toate acestea ne îndeamnă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
specifice. Comportamentul agresiv se manifestă la fel la om și la animal? Ar fi naiv să credem că manifestările agresive ale omului au aceleași scopuri cu ale animalelor. Pentru a ilustra diversitatea formelor de agresivitate umană, Buss (1961) propune o tipologie a comportamentelor agresive, identificând opt forme de manifestare prin raportarea la trei dimensiuni: activ-pasiv; fizic-verbal; direct-indirect (vezi tabelul 1). Tabelul 1 Tipologia comportamentelor agresive propusă de Buss (1961) Tipul de agresivitate Exemple Agresivitatea activă: Fizic-directă Fizic-indirectă Verbal-directă Verbal-indirectă A ataca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au aceleași scopuri cu ale animalelor. Pentru a ilustra diversitatea formelor de agresivitate umană, Buss (1961) propune o tipologie a comportamentelor agresive, identificând opt forme de manifestare prin raportarea la trei dimensiuni: activ-pasiv; fizic-verbal; direct-indirect (vezi tabelul 1). Tabelul 1 Tipologia comportamentelor agresive propusă de Buss (1961) Tipul de agresivitate Exemple Agresivitatea activă: Fizic-directă Fizic-indirectă Verbal-directă Verbal-indirectă A ataca pe cineva prin folosirea unei părți a corpului (picioare, dinți) sau a unei arme (cuțit, pistol). A fura sau a deteriora bunurile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
A refuza implicarea într-o activitate. A refuza să vorbești cu cineva, să răspunzi la întrebări. A refuza apărarea cuiva pe cale verbală atunci când este criticat pe nedrept. Preluat din Baron și Richarson (1994), p. 10 Alți cercetători au propus o tipologie dihotomică prin intermediul căreia se identifică două tipuri de agresivitate în funcție de scopul final al fiecăreia. Este vorba despre agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă (Feshbach, 1970). Agresivitatea ostilă are ca scop rănirea sau provocarea de prejudiciu, fapt ce nu definește agresivitatea instrumentală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
I-am rugat pe subiecții care urmăriseră diapozitive cu arme sau cu prezentarea unui eșec să execute mișcări voluntare după ce vor fi auzit un sunet neplăcut (80dB) sau plăcut (20dB). Dispozitivul folosit permite subiecților să execute mișcări voluntare ale căror tipologie este interpretată în termeni de pregătire comportamentală agresivă (îndoirea și întinderea mânii dominante). Rezultatele înregistrează, pe de o parte, o creștere a reacțiilor cardiovasculare și, pe de altă parte, o accelerare a executării mișcărilor voluntare atunci când sunetul neplăcut este combinat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
34, 167 indirectă 16, 25-26, 34, 166, 167 instrumentală 17, 137, 142 împotriva copiilor 209-214 justificată 69 măsurare 166, 167 ostilă 17, 142 provocată de nemulțumire 18 provocată de interes 18 proactivă 18 reactivă 18 relațională 24 sexuală 186, 198-203 tipologie 16 verbală 16, 24 Agresiv (ă) gând 12 sentiment 12 tendință 25, 29 Alcool 201, 206 Altruism 236 A amorsa 32 amorsare 191, 221 Analiză factorială 25, 26 Angajament Anonimat 91-92, 151, 176 Anxietate 23, 35, 38, 88, 111, 169
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
11 Argument / 15 Partea I / 23 1. LINGVISTICĂ LIMBILOR ÎN CADRUL LINGVISTICII INTEGRALE / 25 Anexă: Eugeniu Coșeriu, Lingvistică istorică și istoria limbilor / 33 2. DIVERSITATEA LINGVISTICĂ A LUMII / 39 3. CLASIFICAREA LIMBILOR. CRITERII GENERALE / 49 4. CLASIFICĂRI TIPOLOGICE / 55 4.1. Tipologia lingvistică / 55 4.2. Conceptul de tip lingvistic la Eugeniu Coșeriu / 64 4.3. Încercare de sinteză a clasificărilor tipologice / 86 4.3.1. Criterii fono-prozodice / 86 4.3.2. Criterii morfologice / 88 4.3.3. Criterii sintactice / 91 4
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dintre sistem și tip lingvistic și planul de principii ale unei tehnici istorice a limbajului. Unde se poate dezvolta aici lingvistică integrală? În cadrul structuralismului se poate dezvolta o lingvistică a normei care n-a fost dezvoltată, se poate dezvolta o tipologie lingvistică care din nou n-a fost dezvoltată, ea era, chiar, ignorată de Ferdinand de Saussure. Și aici trebuia numaidecît să-i împac pe Ferdinand de Saussure și Wilhelm von Humboldt. Chiar în cazul tipologiei, am această satisfacție, am prezentat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]