7,762 matches
-
personale. La cea mai mică greșeală, provincia și întreaga lui familie aveau să piară. Situația era cât se poate de clară. Dacă i se împotrivea lui Katsuie, urma să fie distrus. Dacă abandona îndelungata sa prietenie cu Hideyoshi, însă, își trăda sufletul. Katsuie... Hideyoshi... Comparându-i pe cei doi, Inuchiyo n-ar fi riscat în nici un caz să aleagă greșit între ei. Când își părăsise castelul din Fuchu, plecând pe câmpul de luptă, soția sa fusese îngrijorată pentru intențiile lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Dacă nu lupți contra Seniorului Hideyoshi, nu-ți vei face datoria de războinic, spusese ea. — Așa crezi? — Dar nu cred nici că e nevoie să-ți onorezi cuvântul față de Seniorul Katsuie. Nu vorbi prostii. Crezi că sunt capabil să-mi trădez cuvântul de războinic, odată ce mi l-am dat? — Ei, atunci, pe care dintre ei ai să-l susții? — O las în voia cerului. Altceva, nu știu ce pot face. Înțelepciunea omenească e prea limitată pentru așa ceva. Plini de sânge, oamenii lui Sakuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dobândi avantaje importante pentru prosperitatea clanului. Ce avea să facă? Pe măsură ce dilema îl măcina tot mai mult, fiul său cel mare fu expediat, pe neașteptate, acasă de la Nagashima. Nobuo credea că Shonyu, fiindu-i astfel recunoscător, n-avea să-l trădeze niciodată. Un vicleșug atât de transparent ar fi putut avea efectul dorit asupra altcuiva, dar Shonyu era un om cu intuiție. Înțelese că fapta nu era decât o tactică puerilă de a forța cumpărarea bunăvoinței și un calcul politic cusut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
merseră înainte și-și făcură tabăra în satul Kamijo, de unde fu expediată o grupă de recunoaștere spre Castelul Oteme. Mai devreme, comandantul Bâtlanilor Albaștri, Sanzo, fusese trimis de Shonyu la Morikawa Gonemon, comandantul castelului, care promisese că avea să-l trădeze pe Ieyasu. Acum, însă, pentru siguranță, Sanzo fu trimis încă odată. Shonyu ajunsese departe, în adâncul teritoriului inamic. Armata avansa pas cu pas, apropiindu-se, cu fiecare oră, de castelul principal al clanului Tokugawa. Ieyasu, desigur, lipsea, la fel ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
chipul său, cu un glas de o muzicalitate aparte în timp ce vorbea, dar mai ales atunci când pregătea și dirija corul școlii din care nu lipsea salba de cântece patriotice din acea vreme și chiar de mai târziu, când vibrația vocii sale trăda vibrația patriotică a celui care luptase cu arma în mână pentru Reîntregirea României. Atunci, chipul lui se transforma și ne împărtășea tuturor emoțiile prin care trecuse pe frontul de la Mărășești. Serbări școlare ca la Priponești rar se puteau întâlni prin
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
că nici măcar cu autoritățile nu trebuie să mergi pe o relație bazată pe încredere, remarcă extrem de îngândurat preaonorabilul Poha. - Tu ce crezi? se întoarse el compunându-și o mină încurajatoare către tânărul care își freca nervos mâinile. Oh... mâinile... îți trădează nervozitatea... învață să te controlezi, îi aruncă. - Desigur, preaonorabile. Ce cred eu? Credeam că ați citit deja raportul meu referitor la situația... - Sigur, sigur, nu la asta m-am gândit, se scuză Poha. Îți place, aici, la mine? Ce zici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
făcute, acolo sau în altă parte, veni într-un târziu răspunsul. - Din câte țin minte ai fost și tu de acord cu ele. Sau te așteptai ca să renunțăm la el tocmai din această cauză, întrebă mieros bruneta. Privirea însă îi trăda multă înverșunare. Ai uitat care este scopul nostru principal? - Oamenii sunt niște animale nefericite, îi recită plin de inocență și puștiul. Noi trebuie să găsim matricea socială ideală în care oamenii să fie fericiți. Mai precis majoritatea lor, se corectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
Cel mai deștept cedează. Ca urmare, am să-ți dau mâna și cuvântul meu că voi fi alături de tine oricând. Bun cuvânt, vere?” “Parcă-parcă ai început să cobori din înalturi, amice. Bate palma!” - i-am răspuns eu, gata-gata să mă trădez față de călugăr printr-un gest involuntar al mâinii întinse către un prieten imaginar. În cele din urmă, bătrânul s-a ridicat și am pornit. După ce ne-am hârjonit cu veverițele, târâș-grăpiș am ajuns în grădina din poiană. Cu gesturi încete
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe cineva care cunoaște pe altcineva, care este situat cât mai sus pe scara ierarhică a societății existente la timpul respectiv. A te afirma singur, de unul singur în manieră curat haiducească, este deosebit de riscant, presupune gesturi extreme, care poate trăda, Doamne ferește, inteligența. Și în cazul acesta ești un om pierdut, fiindcă nimeni nu vrea să promoveze un om care poate să fie mai inteligent decât cel carel promovează. Cazul Adinei Ciuciu (noua Luciu), citată mai sus, e demn de un
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
-mi venea să cred...și totuși o credeam. Deși nu eram sigură dacă era cu adevărat o amintire sau doar imaginația mea, puteam vedea În minte expresia feței lui Victor când Îl acuzasem că mă Înșelase. Acea expresie care Îl trădase. M-am Întors la masă ca În transă. Maria și Adi mă priveau Îngrijorați, dar eu nici nu Îi observam. ― Ai stat mult, zise Maria. Ești bine? ― Da, am răspuns, iar colțurile gurii mă durură din cauza zâmbetului fals. M-am
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
dat repede un pas Înapoi. ― Chiar dacă te-aș putea ierta, prietenia noastră nu va mai fi niciodată la fel. Cât despre Victor, nu-ți face probleme. Băieții ca el sunt ca o răceală. Te vindeci până la urmă. Până la urmă, mă trădase doar pentru a fi trădată la rândul ei, mi-am spus cinci minute mai târziu, În timp ce Îmi continuam drumul către baia fetelor. Bianca era evident acolo, cântărind În mână două rujuri. ― Care? Întrebă când mă văzu. ― Sunt aproape la fel
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
Chiar dacă te-aș putea ierta, prietenia noastră nu va mai fi niciodată la fel. Cât despre Victor, nu-ți face probleme. Băieții ca el sunt ca o răceală. Te vindeci până la urmă. Până la urmă, mă trădase doar pentru a fi trădată la rândul ei, mi-am spus cinci minute mai târziu, În timp ce Îmi continuam drumul către baia fetelor. Bianca era evident acolo, cântărind În mână două rujuri. ― Care? Întrebă când mă văzu. ― Sunt aproape la fel, am remarcat eu. O să-ți
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
Din chestionar rezultă că deseori luai cocaină înainte să pleci la serviciu. E adevărat? Am simțit că mă fac mică și o furie nebună împotriva lui Luke îmi alega prin vene. Ticălosul nenorocit! Cum de era în stare să mă trădeze în halul ăla? Cum de putea să mă facă să sufăr așa de tare? Cândva mă iubise. De ce stricase totul? Nasul a început să-mi tremure și lacrimile să-mi curgă pe obraji. —Refuz să răspund la întrebarea asta, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cerc de oameni care dădeau din cap compătimitor, murmurau și scoteau tot felul de exclamații aprobatoare. Am tras concluzia că toți erau niște bețivi mincinoși care-și băteau nevestele. Chiar și femeile. îl auzeam plângându-se: —Mă simt așa de trădat. Nu-mi vine să cred ce mi-a făcut! E nebună! Să știți că ea ar trebui internată într-un spital de nebuni, nu eu... O vreme am renunțat să-l urăsc pe Luke pentru a-l putea urî cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am răspuns eu înțelegătoare. Dar acum, că a intervenit acest eveniment neașteptat... Ești demnă de milă! mi-a declarat Brigit. Nu poți să stai nici o seară fără să-l vezi. Ba deloc, am răspuns eu cu o voce care-mi trăda încântarea la gândul c-aveam să-l văd. Nu știusem cum o să reușesc să supraviețuiesc până în seara următoare. — I-ar părea foarte rău să rateze o piesă de teatru. Mai ales atunci când îl cunoaște pe fratele uneia dintre actrițele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de ce m-am comportat în felul ăla... I-am aruncat o privire. Luke părea complet impasibil. Pentru numele lui Dumnezeu, reacționează cumva! Am fost lipsită de loialitate, i-am dat înainte. N-am avut nici un pic de integritate, te-am trădat și te-am dezamăgit. Probabil că nu te interesează de ce nu te puteai baza pe mine, dar vreau să știi că m-am schimbat foarte mult și acum îmi susțin prietenii. Sigur, am adăugat, asta nu mai contează pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
legendare ca și ale ei. Sunt groaznice. A, și aceeași regulă se aplică pentru întregul departament de Resurse Umane. Sunt o adunătură de cretini. Dacă se pot pune bine cu Vivian, chiar și numai pentru o secundă, atunci te vor trăda de câte ori vor avea ocazia. Am înțeles, am răspuns eu tulburată. — Numărul trei - Phil a băgat mâna în buzunar și a scos o carte de vizită, pe care mi-a întins-o - un psiholog bun. Trebuie să începi să mergi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
vorbelor deșarte. Da, și-ar fi lipit palmele împreunate pe zidul unui schit, să pună întrebări fără răspuns. O treziră vocile de alături. — Hienă, asta era. I-a făcut directorului sute de reclamații. Îi striga în ședințe că și-a trădat clasa... Auzi, demagoaga! Cu două zile înainte de concediu, a chemat-o. Era ca un taur înjunghiat. Ești mai rea ca Tunsoiu, așa i-a strigat. P-aia n-o cunoști, a fost avansată demult la minister. O analfabetă, o afaceristă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ei? Ca la niște întârziați mintal. Ce știu ăștia... numai noi știm ce e viața, suferința! Bătuți, scuipați, arși. Siliți să ne mâncăm excrementele, să ne săpăm singuri gropile, să ne părăsim părinții, pentru un colț de pâine. Să ne trădăm prietenul pentru un zâmbet al călăilor, să dansăm în fața asasinilor, să ne târâm în patru labe. Ce știu țâncii ăștia veseli, normali, candizi? Nu sunt serioși, sunt prea liberi, prea disponibili. Nenorocirea, mizeria, spaima sunt serioase, foarte serioase! Adică, plicticoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și viermănoase din jurul crucii încârligate. Așa curaj, da. Anonimă, da, iscălim toți. Iscălise, indescifrabil și pusese capul ăla în trei părți, deasupra. — Care cap, care trei părți? — Emblema tricefală. Nu-i ajungea crucea, trebuia și emblema tricefală. Asta l-a trădat... Dar tata n-a spus nimănui. Se temea, prea începuseră toate să se înnegrească în jur... Sub o aparentă liniștire, da. Părea o acalmie, un început de speranță, tocmai când uiți să te mai aperi. D-asta era tata speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
va rezista avalanșei. Va voi să scape, să nu mai audă, va ceda, va da totul afară. Va renunța la tăcere și la disertații savante și la colecția de fotografii. Va pune degetul pe rană, coana Tereza, în sfârșit! Va trăda, da, da, nu-și va mai stăpâni furia contra vârcolacului care a fugit cu handicapata în legendă, în basm, îi va da pe față toate tertipurile, toate, toate. Luptase destul Anatol Dominic Vancea Voinov să nu o ia la fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Plastografie. A copiat lozincile din ziarele alea verzi și puturoase. Curaj? Anonimă! Da, iscălim toți, da’ să fie anonimă. Și a pus capul ăla în trei părți, în loc de iscălitură. — Care cap, care trei părți? — Emblema! Emblema tricefală! Asta l-a trădat, de fapt. Dar tata nu a spus nimănui. Poate nici nu era sigur. Prea semănau toate și prea se temea de la o vreme. El pe corupție conta, filozoful. D-asta s-a apucat de vinuri, să aibă bani, să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
am dat seama că începea să îl agaseze tonul meu glumeț, sarcastic. — Gata, Nathan. Da, așa spune Harry. Totul e așa cum spune Harry. Știi chestia asta la fel de bine ca mine. Nu trebuie să te simți vinovat, Tom. N-o să te trădez. — Să mă trădezi? Cum adică? — Începe să-ți pară rău că mi-ai dezvăluit secretele lui Harry. El ți-a spus povestea ca pe o dovadă de încredere, iar acum i-ai înșelat încrederea, repovestindu-mi totul mie. Nu te teme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
că începea să îl agaseze tonul meu glumeț, sarcastic. — Gata, Nathan. Da, așa spune Harry. Totul e așa cum spune Harry. Știi chestia asta la fel de bine ca mine. Nu trebuie să te simți vinovat, Tom. N-o să te trădez. — Să mă trădezi? Cum adică? — Începe să-ți pară rău că mi-ai dezvăluit secretele lui Harry. El ți-a spus povestea ca pe o dovadă de încredere, iar acum i-ai înșelat încrederea, repovestindu-mi totul mie. Nu te teme, prietene. Uneori mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ani? Nu puteai să mă lași în pace? După tot ce mi-ai făcut? Ești nebun? Mi-ai distrus viața, Harry. Acum e rândul meu s-o distrug pe-a ta. — Tu mi-ai întors spatele, Gordon. Tu m-ai trădat pe mine. Ia mai gândește-te, Harry. Cine m-a dat pe mâna poliției? Cine s-a aranjat arătâdu-mă pe mine cu degetul? — Și-așa, acum mă dai tu pe mine pe mâna poliției. Două fapte rele nu fac una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]