5,540 matches
-
nu puțini oameni inteligenți, tineri sau bătrâni, care văd catastrofic, sprijiniți pe date „reale”, dar, mai ales, pe propria lor fire, sceptici și fataliști; fataliști prin fire, dar și din imitație, din spirit de turmă, deoarece există un spirit de turmă și al elitei! Nordic, încă o dată, în cazul meu înseamnă refuzul decis al fatalismului, spiritualitate istorică ce ne apasă de secole, venită din acel „sud-estic” european, din orientalitatea turcă și greacă de suprafață, o filozofie a vieții adusă de marile
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o precauție plină de înțelepciune. Când citești că Isus, "înapoindu-se din părțile Tyrului, a venit, prin Sidon, la Marea Galileii" (Marcu, VII, 31), îndreptându-se așadar spre nord pentru a se duce în sud, sau că a aruncat o turmă de porci demonici de pe înălțimile Gerasei în lacul Tiberiada, situat la ... cincizeci de kilometri distanță, ne vine să credem că Marcu și Matei, ca să nu mai vorbim de Ioan, au fost tot ce vreți, libretiști talentați, parolieri percutanți, în sfârșit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tot căutând din țară în țară o vacă perfect roșcată cea a cărei cenușă servea la fabricarea apei curățitoare, necesară purificării celor din neamul Cohen, dar și pentru serviciul sacerdotal -, Institutul a crezut că a găsit-o într-o mică turmă din Mexic. Numai că vițeii ei, crescând, au început s-o ia tot mai mult spre gri deschis. Dezamăgire. Iar cercetările pentru găsirea adevăratei vaci roșcate salvatoare au fost reluate. Și toate acestea se petrec în secolul al XXI-lea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Templul lor, găsesc mai ales stele sau inscripții în greacă. Noi nu i-am așteptat pe cruciați ca să ajungem aici." Mda. Femei măritate trăind sub direcția spirituală a unor clerici celibatari sunt ceva obișnuit în țările majoritar catolice. Dar o turmă arabofonă condusă de pastori greci, asta nu sfidează cumva principiul autocefal atât de drag ortodocșilor? Știu ce argument mi se va aduce în apărarea practicii: lumea arabă nu are tradiții monastice, și numai călugării, care spre deosebire de popi rămân celibatari, pot
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vreo cincizeci de kilometri nord de Amman și la cincizeci și cinci de kilometri sud de lacul Tiberiada. La Gadara (Umm Qais), Isus a exorcizat un posedat de demoni care, odată scoși din trupul bolnavului, s-au ascuns într-o turmă de porci; Isus i-ar fi aruncat atunci pe râmători din înaltul muntelui tocmai în mare. Ceea ce, dată fiind distanța, presupune un zbor planat, nemenționat de altfel nici de Marcu, nici de Matei, pe deasupra acestor contigențe. Gadara e un oraș
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
grup de pelerini este un anelid a cărui segmentare ar însemna aproape o abjurare. Ca un miriapod, ca o ființă unică dar cu o sută de capete, așa se organizează ființele-viermi... Dar ceea ce coborâsem eu prin depreciere la rangul de turmă era eternul corp de armată în marșul său spre Graalul fără capăt și fără sfârșit. Ghidul cu microfonul său, alături de șofer, este un Iosua cu comenzi electronice, iar pasagerii din autocar, pe jumătate adormiți, sunt tribul care se înghesuie în spatele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și tustrele se străduiesc să și-l adjudece, fiecare considerându-se mai îndreptățită ca celelalte două. Ceartă. Problemă. Dornic să salvgardeze armonia de rigoare printre zei, Zeus hotărăște atunci să ia ca arbitru al situației un flăcău chipeș care păzea turmele pe o colină lângă Troia. El trebuie să decidă care dintre cele trei e mai îndreptățită să păstreze mărul: Afrodita, cea plină de grație, artista, nestatornica ispitită să aprindă focul iubirii în toate inimile; Hera, frumusețea rece și severă care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
PARTEA I (1906-1913) [REFLECȚII. IMPRESII]* În evoluția lui eliberând din când în când necontenit forme tot mai ameliorate omul tinde cătră personalități; asta pare a fi legea vieții lui; deci silința de a confecționa om standard, om-mașină, număr cenușiu din turmă, îmi apare ca o aberație, ca o crimă împotriva destinului nostru. Mă simt prin suflet și intelect singur și unic. Mă simt al poporului meu, al părinților și cerului meu. Tocmai de aceea vreau să văd în alt individ din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe când stoluri de lăstuni se învârtesc prin jurul bisericei celei mari țârâind subțire, cristalin. Singuratecă și tristă stă chinovia aceasta în munți, departe de orice așezare omenească. Și înserarea crește, crește, de departe tare parcă se aude abia talanga de la o turmă care se apropie de mănăstire pentru odihna nopții. ceasornicul care bate, dar nu se vede. 17 Iunie [AGAPIA-VĂRATEC] După ce am dormit în odaia curată a arhondaricului cu ziduri groase de 6 palme, ziduri de cetate, după ce peste noapte am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prundurile astea? Cum nu? Parcă n-am auzit eu cântând așa câte o horă hoțească?" Cu bâta mai lungă decât el, șuerând oile, când mai ascuțit, când dulce, înnăbușit, îndemnându-le cu glasul, când răsunător, când din gâtlej, coboară cu turma în urma noastră și ne răspunde vesel, cu un glas vioiu în care pătrunde un accent ștrengăresc. Răspunde scurt, frumos și repede. Da pe popa din Bălțătești îl cunoști? Cine-i popă acolo? Acolo? părintele Gavril Enăchescu. Bătrân tare e? Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fost pedepsit cu închisoarea, și d. colonel a adăogat că soldatul, dacă vra să mânânce grâul fără coajă, n-are decât să-l curețe cu cuțitul ori cu baioneta de hoaspa lui. Rechizițiile făcute banditește, trupa tratată ca o turmă de robi, omul acesta nu mai poate sta la locul lui, a adăogat d-rul N.; trebuie adus înaintea justiției... Când am văzut Dunărea, la 13 A., eram împreună cu sublocot. Stoenescu, om în vârstă de 41 de ani, care a suferit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Siminicariu, bandit, care a stat 20 ani în ocnă și acuma-i bun gospodar. Acu 20-30 ani, pe lângă Mălini, unde-i acum satul Văleni 18, nu era întemeiat sat, erau numai pășuni în poeni. Un cioban a plătit pentru văratul turmelor lui, o vadră jumătate de brânză. Apoi toamna a vândut proprietarului, pe atunci Macarescu, cu câte un galben jumătate oaia. Construcția drumului peste Stânișoara, cu Italienii, acu 10-12 ani, când lucrau aici oamenii aceia din rasă de artiști, cântând, improvizând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le îngrijea el singur stând în mijlocul ciobanilor, cu tohoarca pe el și cu jechila pe magar, poposind unde ajungea, cu câni vrednici și buni, despre care se spunea că "știe să lege gura lupilor", deoarece niciodată dihăniile nu-i stricau turma. Însă, adăogeau oamenii, când a muri au să-l mânânce lupii. Într-adevăr, așa s-a întâmplat. După ce l-au îngropat ai lui în țintirim într-o iarnă, au venit lupii, l-au dezgropat și l-au mâncat. DIN MEMORIILE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
văzut și o bătălie între vulturi hoitari și pleșuvi, la malul Brateșului după ce au scăzut apele. Un popă cere o stamboală de mălaiu dela un creștin și-i binecuvintează roada: să-i iasă la anul cu dobândă; și-i binecuvintează turma să umble în spor. La anul, când se înfățișează iar popa, gospodarul nu vrea să-i mai dea, căci și-a lăsat turma să umble cum i-a fost binecuvântarea, și în loc de spor are pagubă, căci i-au mâncat lupii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dela un creștin și-i binecuvintează roada: să-i iasă la anul cu dobândă; și-i binecuvintează turma să umble în spor. La anul, când se înfățișează iar popa, gospodarul nu vrea să-i mai dea, căci și-a lăsat turma să umble cum i-a fost binecuvântarea, și în loc de spor are pagubă, căci i-au mâncat lupii opt mioare. Apoi dac-a fost lup, creștine, n-am ce-i face; căci lupul n-are credință, nici n-a fost față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
domnești și boierești. Meșteri de arcuri și săgeți; de suliți. joc de flăcăi dela munte: Haideți, flăcăi după mine, Că știu calea-n codru bine... Secuii au adus Domnului săbii de Brașov și închinarea negustorilor brașoveni. Ciobanii au venit cu turmele îndată după Sâmedru, lăsând taberei oile canarale; în schimb Domnul le dă dezlegare să meargă la pășunile Dunării și Deltei; iar Vrâncenilor le dă scutire de orice dajdie. Au venit soli dela craii leșilor și ungurilor, făgăduind sprijin. A venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-te de cel căruia i-ai făcut un bine. După ce s-a săturat, prostul zvârle lingura. Numai pomul cu roadă e bătut cu pietre. Găina vecinului pare gâscă. Dacă ai prea multe parale, împrietinește-te cu crâșmarul. Oricât de mare turma, un casap îi ajunge. Dușmanul tău e furnică; tu socoate-l leu. Apa se alină, dușmanul nu. Mai bine să am dușmani pe față, decât prietin într-ascuns. Pomul alături de pom, omul alături de om. Alege marfa cea mai nouă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu mai trimeț sau ești bolnav PARTEA a V-a (1944-1956) IANOȘ NĂZDRĂVAN ȘI OAMENI VECHI (aprox. 1944-1945) Mitiță. Ianoș. Servitorul. Bucătăreasa. Tatăl copilului. Bunicul. Mama. Un bătrân țăran. I De unde l-au adus pe Ianoș. Dela stână. Munții și turmele. Povestea baciului. II Urmările postului fals al lui Ianoș. III Bucătăria curții și servitorii cu poveștile lor. Ei sunt de părere că nu-i adevărat că pământul se învârte în jurul soarelui, au auzit la masă pe boieri. Cum râd de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la noi. Academia R.P.R. stabilește deasemeni legături cu academiile iugoslave și pregătește pe anul viitor cercetarea de cătră un grup de filologi și istorici a regiunii unde s-a format limba română, în timpul marilor invazii, când păstorii se puneau cu turmele lor la adăpost dincolo de Dunăre sub protecția cetăților și legiunilor romano-bizantine. Filologii și istoricii sârbi și bulgari vor da desigur sprijinul lor pentru dezlegarea acestei probleme de mult propusă și încă nerezolvată deplin. 1. Considerații istorico-filologice asupra trecutului popoarelor noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și superficiale, ne-ar îndreptăți să cercetăm de unde au venit acești ciobani ai Caucazului. Izolați în pustietatea muntelui, necunoscând valea și orașele, exploatați de stăpâni feudali și de popi ortodoxi, care este acuma soarta lor? Să fie ardeleni duși cu turmele spre Crâm și Caucaz și rămași aici, ori Cuțovlahi? Poate ne înșelăm, dar mi-am simțit inima neliniștită. În dicționarul cel nou Larousse se vorbește despre Oseți ca de o rămășiță a mezilor, care s-au refugiat în Caucaz. Însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
S-aude, s-aude departe, la munte gomăn gomănind oile pornind. Suie și coboară zi lungă de vară ziua până-n sară, din vărsat de zori pân-la sâniori; de la sâniori pân-la cântători. Pe-o gură de rai dincolo de plai ies trei turme mari cu trei păcurari; unu-i moldovean unu-i ungurean și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean și cu cel vrâncean mări s-au vorbit și s-au sfătuit ca să mi-l doboare pe cel moldovan, că-i mai ortoman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
formeze personalități, oameni liberi, caractere. Cine pretinde că ea ar fi guvernată de superiori necunoscuți, sau că ar trebui să fie o coterie putând fi pusă în slujba unor interese trecătoare sau personale, sau i-ar impune un spirit de turmă supusă dogmelor papalităților infailibile acela este un dușman al Masoneriei. Obligațiile noastre sunt luate cătră instituție nu cătră oameni; sunt obligații liber acceptate; de aceea au un caracter sacru. Opera aceasta de organizare constituția este de față. Ea poate fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un tratat de alianță cu Florența, Ferrara, Modena și cu Milano. Fiind socotită ca o alianță făcută numai în folosul Veneției, papa nu participă la tratative ba, mai mult, rupe tratatul cu venețienii care-l acuză că și-a trădat turma. Occidentul își regăsește liniștea când oastea otomană se apropia de Dunăre, iar planurile turcești de cucerire vizau sudul Dunării. Ca și în alți ani, pentru a supraveghea mai bine mișcările dușmanului și pentru a interveni la timp pe oricare dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puși pe fugă încă înainte de a se fi terminat bătălia și „Părăsind lupta și măcelul, au fugit astfel încât nici nu s-au mai uitat îndărăt. Nici nu era chip. Ei s-au călcat în picioare unii pe alții ca niște turme de oi și nici cei viteji și bravi nu au mai putut găsi cale ca să mai lupte. Suleiman pașa nu a putut să-i strângă într-alt loc pe ostașii aceia care se împrăștiau. Oricât de mult s-a străduit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
foc și multe alte cruzimi au săvârșit pe cale, în chip neomenos, precum și omoruri, atât printre negustorii localnici cât și printre alți supuși de-ai noștri și, după cum știm cu certitudine, au dus cu ei felurite prăzi, cai, cete de oameni, turme de animale și vite mărunte”. Pentru a ști cum s-au desfășurat evenimentele, au fost trimiși în Moldova Ioan, arhiepiscopul Liovului și Iacob Buceațchi (Buczacki), castelanul de Halici. Regele nu credea că toate câte s-au întâmplat au fost ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]