4,313 matches
-
a omenirii stinse din viați, înconjurată de corbi amenințători. Razele unei lumini străvechi răzbat dinspre un alt înger îndepărtat, care plutește deasupra boltei furtunoase.” Pictură a fost executată într-o gamă limitată de culori - albastru, gri, negru, alb, având și tuse de auriu și nuanțe mai calde în redarea cărnii dezgolite a femeii din avanscena. O altă lucrare însemnată a lui Hirémy-Hirschl, „Sufletele pe malul Acheronului” prezintă o mulțime de suflete moarte așteptând să fie transferate dincolo de răul Acheron. Mai încolo
Adolf Hirémy-Hirschl () [Corola-website/Science/335425_a_336754]
-
se dilată și ritmul cardiac scade în mod necorespunzător. Acest lucru poate apărea ca și rezultat al unui eveniment declanșator, cum ar fi expunerea la sânge, durere, sentimente puternice sau o activitate specifică, de exemplu urinare, stări de vomă sau tuse. De asemenea, acest tip de sincopă poate apărea atunci când este apăsată o anumită zonă a gâtului, numit sinus carotidian. Ultimul tip de sincopă este cauzat de o scădere a tensiunii arteriale în momentul în care persoana se ridică în picioare
Sincopă (medicină) () [Corola-website/Science/336509_a_337838]
-
conectat, jucătorul poate folosi sunetul propriei sale vocale pentru a distrage dușmani în joc. Această, la rândul său, adaugă un element suplimentar la aspectul stealth de joc, că jucătorul trebuie să se abțină de la a face zgomote, cum ar fi tuse, deoarece aceste sunete prea pot atrage atenția cu privire la orice vânători din apropiere. [10] PLOT În 2003, în Carcer City, povestea începe cu o veste (Kate Miller) raportarea ancoră pe James Earl Cash (Stephen Wilfong), un rând prizonier la moarte recent
Manhunt (joc video) () [Corola-website/Science/334248_a_335577]
-
în organism până la primul simptom al bolii) durează 1-13 zile. Debutul bolii este acut, apar frisoane, cefalee, dureri în oase, articulații și mușchi. La 2-3 zile de la debut, temperatura se ridică până la 38-39 °C. Apare congestia nazală, dureri în gât, tuse, față hiperemiată, conjunctivită, însoțită de dureri oculare, secreții abundente, hiperemia conjuctivei și fotofobie. În general, boala durează de la 1 până la 2 săptămâni și se remite spontan. La unii bolnavi, din primele zile ale bolii apar dureri în epigastru, grețuri, vomă
Adenoviroze () [Corola-website/Science/334288_a_335617]
-
În general, boala durează de la 1 până la 2 săptămâni și se remite spontan. La unii bolnavi, din primele zile ale bolii apar dureri în epigastru, grețuri, vomă, anorexie, hepatomegalie, slăbiciune și somnolență. Adenovirusuri au fost depistate și în cazuri de tuse convulsivă, cu sau fără izolarea unei Bordetelle pertussis; semnificația adenovirusului în această boală este necunoscută. Adenovirusurile pot provoca și apariția unor boli în afara tractului respirator, precum boala diareică acută la copilul mic, generată de adenovirusurile tip 40 și 41, și
Adenoviroze () [Corola-website/Science/334288_a_335617]
-
se aplică diverse figuri de stil: Unele slogane se realizează cu procedee ale limbajului poetic, precum: Ca să fie atrăgător, sloganul tinde să fie spiritual, chiar umoristic, de aceea face apel la jocul de cuvinte bazat pe polisemie ("Se dă la tuse" - pentru un medicament) sau pe omonimie: "Lego développe l’égo" „Lego dezvoltă egoul”. În același scop se mai practică și deformarea conștientă a altor tipuri de unități frazeologice pentru a le transforma în slogan. Astfel, "Surpris en flagrants délices" lit.
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
sau cancerul de esofag) este cancerul conductului de alimente, numit esofag, care leagă faringele de stomac. Simptomele adesea includ dificultăți de înghițire și pierderi de greutate. Alte simptome pot include dureri la înghițire, voce ragușită, ganglioni limfatici măriți în jurul claviculei, tuse seacă și, posibil, expectoriație cu sânge sau vărsătură cu sânge. Cele două subtipuri principale ale bolii sunt carcinomul scuamos esofagian, întâlnit mai frecvent în țările în curs de dezvoltare și adenocarcinomul esofagian, întâlnit mai frecvent în țările dezvoltate. Se întâlnesc
Cancer esofagian () [Corola-website/Science/335561_a_336890]
-
transmis zvonuri despre personalitățile pe care le frecventa. La Jocurile Olimpice din 1968 de la Ciudad de México a ajuns în fază finală, unde l-a întâlnit pe marele său rival, sovieticul Mark Rakita. Condus cu scorul de 3-4, a dat două tuse la rând pentru a câștiga titlul olimpic. Și-a continuat activitatea competițională până în 1970, cucerind de-a lungul carierei cinci medalii olimpice și 18 medalii mondiale. În anul 1972 a fost desemnat de Federația Internațională de Scrimă drept „cel mai
Jerzy Pawłowski () [Corola-website/Science/335778_a_337107]
-
2-3 zile de manifestări cutanate (exantemul cu o erupție cutanată eritematoasă, maculopapulară, morbiliformă sau veziculoasă timp de 5-7 zile, cu descuamare la supraviețuitori), simptome digestive violente (dureri abdominale, greață, vome severe, diaree profuză), tulburări respiratorii (faringită cu dureri în gât, tuse uscată, dureri toracice) și semne neurologice (prostrație, anxietate, confuzie, pierderi de memorie, instabilitate, delir, convulsii, tremurături), indicând o difuziune generalizată a virusului și o atingere multiviscerală. Semnele precoce includ și tahicardia și conjunctivita. Apare o insuficiență renală și hepatică care
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
cutanate (pe piele) deseori în comun cu hemoragii interne și externe. Perioada de incubație a maladiei de la 2 zile pînă la 21 zile. Transmiterea maladiei are loc în urma contactului direct cu sângele persoanei infectate sau conținuturile biologice, particule eliminate prin tuse și strănut. Tratamentul este simptomatic (deseori neefectiv), iar vaccină contra „Ebolavirus” la moment nu există. De specificat că mortalitatea la infectarea cu acest virus este pînă la 90%. La data de 14 noiembrie 2014 se înregistra următoarea situație epidemiologică (a
Epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014) () [Corola-website/Science/332593_a_333922]
-
mai important observat în afara Orientului Mijlociu. Corona virusurile constituie o vastă familie de virusuri care pot provoca diverse afecțiuni, de la o răceală banală (guturai) până la sindromul acut respirator sever (SARS). Simptomele obișnuite ale sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS) sunt febra, tusea și dificultăți respiratorii. Prezența pneumoniei este frecventă. Au fost semnalate de asemenea simptome gastrointestinale, inclusiv diareea. În aproximativ 36% din cazuri cu infecția MERS-CoV survine decesului pacientului. Cu toate că majoritatea cazurilor de MERS la om sunt atribuite transmiterii interumane, cămila pare
Sindromul respirator din Orientul Mijlociu () [Corola-website/Science/334634_a_335963]
-
părți ale corpului cum ar fi plămânii sau creierul. Atunci când ficatul este afectat, persoana se poate întâmpina cu dureri abdominale, pierdere în greutate, și poate deveni galben. Boala de plămâni poate cauza dureri în piept, dificultăți de respirație și o tuse. Boala se transmite atunci când se consumă alimente sau apă care conține ouă de parazit sau prin contact strâns cu un animal infectat. Ouăle sunt eliberate în excrementele animalelor consumatoare de carne care sunt infectate cu parazitul. Animalele cele mai frecvent
Echinococoză () [Corola-website/Science/334827_a_336156]
-
a reprezintă un act reflex (involuntar), dar și voluntar, fiind o reacție de apărare a organismului, prin care se îndepărtează secrețiile patologice și produsele străine din căile respiratorii. De la această caracteristică definitorie, face excepție tusea cu punct de plecare extrarespirator și cea iritativă chinuitoare, indiferent de originea sa (pulmonară sau extrapulmonară). a constă, de regulă, dintr-un inspir profund urmat de apropierea corzilor vocale, închiderea glotei și contracția bruscă a mușchilor expiratori (intercostali interni, abdominali
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
presiunii intratoracice cu peste 100 mm Hg. Ca urmare, corzile vocale și epiglota se deschid, aerul este expulzat cu viteză mare, de 25-1000 km/oră, antrenând particulele iritante, corpii străini, gazele iritante și secrețiile din bronhii sau trahee spre exterior. Tusea poate fi voluntară sau involuntară (reflexă). Tusea involuntară este rezultatul stimulării în principal a fibrelor aferente vagale traheale (în special de la nivelul carinei) și laringiene, dar și a altor receptori de la nivelul capului și gâtului. Stimularea receptorilor tusei poate fi
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
Ca urmare, corzile vocale și epiglota se deschid, aerul este expulzat cu viteză mare, de 25-1000 km/oră, antrenând particulele iritante, corpii străini, gazele iritante și secrețiile din bronhii sau trahee spre exterior. Tusea poate fi voluntară sau involuntară (reflexă). Tusea involuntară este rezultatul stimulării în principal a fibrelor aferente vagale traheale (în special de la nivelul carinei) și laringiene, dar și a altor receptori de la nivelul capului și gâtului. Stimularea receptorilor tusei poate fi mecanică, ca în cazul aspirației sau iritativă
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
spre exterior. Tusea poate fi voluntară sau involuntară (reflexă). Tusea involuntară este rezultatul stimulării în principal a fibrelor aferente vagale traheale (în special de la nivelul carinei) și laringiene, dar și a altor receptori de la nivelul capului și gâtului. Stimularea receptorilor tusei poate fi mecanică, ca în cazul aspirației sau iritativă provocată de o iritație inflamatorie, mecanică sau tumorală a mucoasei căilor respiratorii. Centrii de control ai tusei se află la nivel medular. Tusea este un simptom frecvent întâlnit în majoritatea afecțiunilor
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
și laringiene, dar și a altor receptori de la nivelul capului și gâtului. Stimularea receptorilor tusei poate fi mecanică, ca în cazul aspirației sau iritativă provocată de o iritație inflamatorie, mecanică sau tumorală a mucoasei căilor respiratorii. Centrii de control ai tusei se află la nivel medular. Tusea este un simptom frecvent întâlnit în majoritatea afecțiunilor acute sau cronice ale aparatului respirator. În funcție de productivitatea tusei, se distinge: tuse uscată și tuse productivă urmată de expectorație, cu apariția sputei. Din punctul de vedere
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
receptori de la nivelul capului și gâtului. Stimularea receptorilor tusei poate fi mecanică, ca în cazul aspirației sau iritativă provocată de o iritație inflamatorie, mecanică sau tumorală a mucoasei căilor respiratorii. Centrii de control ai tusei se află la nivel medular. Tusea este un simptom frecvent întâlnit în majoritatea afecțiunilor acute sau cronice ale aparatului respirator. În funcție de productivitatea tusei, se distinge: tuse uscată și tuse productivă urmată de expectorație, cu apariția sputei. Din punctul de vedere al evoluției, se distinge: tuse acută
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
iritativă provocată de o iritație inflamatorie, mecanică sau tumorală a mucoasei căilor respiratorii. Centrii de control ai tusei se află la nivel medular. Tusea este un simptom frecvent întâlnit în majoritatea afecțiunilor acute sau cronice ale aparatului respirator. În funcție de productivitatea tusei, se distinge: tuse uscată și tuse productivă urmată de expectorație, cu apariția sputei. Din punctul de vedere al evoluției, se distinge: tuse acută și tuse cronică. Există mai multe forme particulare ale tusei: tuse surdă, tuse lătrătoare, tuse bitonală, tuse
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
o iritație inflamatorie, mecanică sau tumorală a mucoasei căilor respiratorii. Centrii de control ai tusei se află la nivel medular. Tusea este un simptom frecvent întâlnit în majoritatea afecțiunilor acute sau cronice ale aparatului respirator. În funcție de productivitatea tusei, se distinge: tuse uscată și tuse productivă urmată de expectorație, cu apariția sputei. Din punctul de vedere al evoluției, se distinge: tuse acută și tuse cronică. Există mai multe forme particulare ale tusei: tuse surdă, tuse lătrătoare, tuse bitonală, tuse cavernoasă, tuse chintoasă
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
mecanică sau tumorală a mucoasei căilor respiratorii. Centrii de control ai tusei se află la nivel medular. Tusea este un simptom frecvent întâlnit în majoritatea afecțiunilor acute sau cronice ale aparatului respirator. În funcție de productivitatea tusei, se distinge: tuse uscată și tuse productivă urmată de expectorație, cu apariția sputei. Din punctul de vedere al evoluției, se distinge: tuse acută și tuse cronică. Există mai multe forme particulare ale tusei: tuse surdă, tuse lătrătoare, tuse bitonală, tuse cavernoasă, tuse chintoasă, tuse emetizantă, tuse
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
medular. Tusea este un simptom frecvent întâlnit în majoritatea afecțiunilor acute sau cronice ale aparatului respirator. În funcție de productivitatea tusei, se distinge: tuse uscată și tuse productivă urmată de expectorație, cu apariția sputei. Din punctul de vedere al evoluției, se distinge: tuse acută și tuse cronică. Există mai multe forme particulare ale tusei: tuse surdă, tuse lătrătoare, tuse bitonală, tuse cavernoasă, tuse chintoasă, tuse emetizantă, tuse iritativă. Din punctul de vedere al frecvenței poate fi: tuse rară și tuse permanentă. După timpul
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
un simptom frecvent întâlnit în majoritatea afecțiunilor acute sau cronice ale aparatului respirator. În funcție de productivitatea tusei, se distinge: tuse uscată și tuse productivă urmată de expectorație, cu apariția sputei. Din punctul de vedere al evoluției, se distinge: tuse acută și tuse cronică. Există mai multe forme particulare ale tusei: tuse surdă, tuse lătrătoare, tuse bitonală, tuse cavernoasă, tuse chintoasă, tuse emetizantă, tuse iritativă. Din punctul de vedere al frecvenței poate fi: tuse rară și tuse permanentă. După timpul de apariție se
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
sau cronice ale aparatului respirator. În funcție de productivitatea tusei, se distinge: tuse uscată și tuse productivă urmată de expectorație, cu apariția sputei. Din punctul de vedere al evoluției, se distinge: tuse acută și tuse cronică. Există mai multe forme particulare ale tusei: tuse surdă, tuse lătrătoare, tuse bitonală, tuse cavernoasă, tuse chintoasă, tuse emetizantă, tuse iritativă. Din punctul de vedere al frecvenței poate fi: tuse rară și tuse permanentă. După timpul de apariție se distinge: tuse matinală, tuse vesperală, tuse nocturnă, tuse
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
cronice ale aparatului respirator. În funcție de productivitatea tusei, se distinge: tuse uscată și tuse productivă urmată de expectorație, cu apariția sputei. Din punctul de vedere al evoluției, se distinge: tuse acută și tuse cronică. Există mai multe forme particulare ale tusei: tuse surdă, tuse lătrătoare, tuse bitonală, tuse cavernoasă, tuse chintoasă, tuse emetizantă, tuse iritativă. Din punctul de vedere al frecvenței poate fi: tuse rară și tuse permanentă. După timpul de apariție se distinge: tuse matinală, tuse vesperală, tuse nocturnă, tuse continuă
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]