4,489 matches
-
pe râu, Cluj-Napoca, 1993; Avem examen la francă!, Cluj-Napoca, 2002; Știința și/sau arta traducerii, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Martha Bibescu, La bal cu Marcel Proust, pref. trad., Cluj- Napoca, 1976; San Antonio, Cu muzika înainte marș!, Cluj-Napoca, 1995; Jean-Jacques Wunenburger, Utopia sau criza imaginarului, Cluj-Napoca, 2001; Guillaume Apollinaire, Cele unșpe mii de vergi nebune, Cluj-Napoca, 2002; Daniel Wildenstein, Negustori de artă, Cluj-Napoca, 2002; Vasile Igna, La Province de l’érudit, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Emanoil Marcu). Repere bibliografice: Valentin Tașcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
Societies: An Introduction to Macrosociology, Ediția a 4-a, New York, McGraw-Hill Lincoln, Y. S., & Guba, E. G. (1985) Naturalistic inquiry. Beverly Hills, CA: Sage Publications, Inc. Linton, R. (1968) Fundamentul cultural al personalității, București, Editura Științifică Mannheim,K. (1936) Ideology and Utopia, New York, Harcourt, Brace and World Marx, K. (1962) Contribuții la critica economiei politice. Prefață, în "Opere", vol. 13, Editura Politică, București Marx, K., Engels, Fr. (1958) Ideologia germană, în: "Opere", vol. 3. București, Editura Politică Massey, Douglas S., Krohn, Marvin
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
inteligent ca mijloc de stimul al simțirilor mărețe, [...] ca hrană de întărire a iubiriĭ de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem, pp. 77-78). Nu fără temei circumstanțial, inspectorul denunță vitriolant propunerile de a dirija educația istorică pe făgașul umanitarismului ca "utopii fanteziste eterate" care, în pofida idealismului lor naiv, constituie în fapt un atentat împotriva simțământului național (p. 78). În condițiile în care țările vecine, rivale geopolitice ale încă plăpândului stat național românesc, investeau masiv în promovarea egoismului național, educația umanitaristă ar
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mihai, a Moldovei, a Banatului, a Ardealului; apoi tărie, fericire, măreție, slavă!" (Constantinescu, 1928, p. 306). "Profeția s-a împlinit tocmai după 70 de ani, la 1918", își încheie triumfal manualul de istorie N.A. Constantinescu, care trăia și scria istoria utopiei românești devenită între timp realitate. Profeția națională s-a împlinit întocmai, cu o singură excepție însă: în locul fundației latiniste, năzuită de Russo, România Mare s-a întemeiat mai curând pe elementul autohton, teluric, dacic, și pe cel spiritual răsăritean. În
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de condițiile sordide ale lumii reale a experienței. Dacă există o astfel de alegorie trebuie să remarcăm că lumea în care tinerii își găsesc loc mai apoi, din turnul lor de fildeș pe aripile propriei lor fantezii, nu este o utopie sau un tărâm de basm, ci un cosmos natural, încântător. Așadar arta părăsește realitatea numai pentru a se întoarce la ea.”138 Tinerii alcătuiesc o lume aparte: „Intenția inițială de a portretiza o societate măcinată de ciumă, care și-a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dorește, cu orice preț, să se afirme, să fie recunoscută și recompensată pentru noile valori pe care le propovăduiește. Cu siguranță, tot refugiul lor și toată existența aproape edenică pe care și-o propun, departe de flagelul ciumei, este o utopie, reprezintă o lume ideală a unor oameni tineri, care combat pericolul morții prin puterea cuvântului, a sufletului lor bogat și dinamic în sfera trăirilor celor mai diverse, este o lume care biruie orice, vrea cu orice preț să glorifice omul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de invazia de monahi și frați cerșetori, a căror moralitate poate fi pusă sub semnul întrebării. Pierderea unei lumi a tainelor și a frumuseții aduce după sine o undă de melancolie 412, materialismul este acela care ia locul fanteziei și utopiei vremurilor trecute: „Este o poveste despre un timp îndepărtat când un cavaler violator putea fi transformat într un soț supus, o bătrână decrepită își poate redobândi frăgezimea de altădată”, de aceea a și fost uneori caracterizată drept un roman naiv
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îl cere în căsătorie pe cavaler. Acestuia i se pare o povară îngrozitoare, căci în ordinea valorilor sale primau frumusețea și bogăția, 410 David S. Reed, art. cit., p. 84. 411 Ibidem, p. 86. 412 Patricia Clare Ingham, Pastoral histories: utopia, conquest, and the Wife of Bath's Tale, în „Texas Studies in Literature and Language”, spring 2002, vol. 44, nr. 1, p. 36. 413 Ibidem, p. 42. 414 H. Marshall Leicester, Jr., art. cit., p. 158. 415 Geoffrey Chaucer, op. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
același timp, este naivă și simplă. Sfârșitul povestirii ne impresionează prin aceeași pietate și tandrețe față de soarta nefericitului și inocentului sacrificat. Povestirea stareței accentuează faptul că religia nu este pentru ea ceva legat de lumea reală, ci mai mult o utopie, cu toate acestea personajul feminin sfârșește prin a părea mai puțin vicios decât ni se înfățișase inițial. Religia reprezintă pentru femeia Bisericii un fel de lux privat pe care și-l permite, un element care nu-i stârnea controverse, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
parte, exemplare prin moralitatea sau acțiunile lor, nu reușesc să convingă, sunt mult prea abstracte, dogmatice, urmăresc prea mult o idee a perfecțiunii feminine și eșuează astfel în a fi credibile. Îndepărtate în timp și spațiu, ele sunt doar o utopie pentru ceea ce sufletul feminin ar putea fi, spre ceea ce ar trebui să tindă. Operele de tinerețe ale lui Geoffrey Chaucer au fost denumite de critica literară dream poems 628, deoarece toate sunt structurate pe motivul visului-viziune, având ca prioritate tematică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Mercury”, vol. II, nr. 8, June, 1920, pp. 179 189. 52. Hyatte, Reginalde, Boccaccio's Decameron and de Ferrières's Songe de pestilence, în „Explicator”, vol. 53, nr. 1, fall 1994, pp. 3 5. 53. Ingham, Patricia Clare, Pastoral histories: utopia, conquest, and the Wife of Bath's Tale, în „Texas Studies in Literature and Language”, spring 2002, vol. 44, nr. 1, pp. 34-47. 54. Ireland, Colin A., A Coverchief or a Calle: The Ultimate End of the Wife of Bath
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-l lipsești pe un păun de penele din coadă, oare ce-i mai rămîne?” (Luigi Pirandello) Într-adevăr, ce i-ar mai rămîne, de exemplu, celui care nu-și poate Întemeia „succesul” decît pe strălucirea efemeră a vestimentației? * „Duminica este utopia săptămînii.” (Lucian Blaga) Ne place să Începem noua săptămînă de lucru cu iluziile zămislite În ziua de duminică. * „Prejudecățile sînt rațiunea proștilor.” (Voltaire) Pentru că „proștii” sînt alergici față de orice Încercare venită din exterior de a-și schimba propriul mod de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
științelor politice și a acțiunii sociale. Este autorul volumelor Les nouveaux enfants d'Adam et Eve: les formes actuelles de couples et de familles, Louvain-la-Neuve, Academia, 1991; Pour comprendre l'action et le changement politiques, Louvain-la-Neuve, Duculot, 1996; La nouvelle utopie. De optimo reipublicae statu, Racine, 2002. Rudolf Rezsohazy, Sociologie des valeurs (c) 2006, Armand Colin (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Toward a General Theory of Action, Cambridge ( Ma), Harvard University Press, 1951. LIPSET, S. The First New Nation, New York, Basic Books, 1963. LIPSET, S. și SOLARI, A. Elites in Latin America, New York, Oxford University Press, 1967. MANNHEIM, K. Idéologie et utopie, trad. fr. Paris, Rivière, 1956. MASLOW, A. New Knowledge in Human Values, New York, Harper, 1959. MAZIARZ, E. Value and Values in Evolution, New York și Londra, Gordon and Breach, 1979. Moor R. de Values in Western Societies, Tilburg, Tilburg University Press
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
întrucât ea reprezintă criteriul de evaluare al tulburărilor clinice, considerate ca „abatere de la normalitate” (D. Canguilhelm, F. Duyckaerts, G. Deshais). M. Sabshin distinge o anumită paletă de varietăți în sfera normalului, după cum urmează: a) normalitatea ca sănătate; b) normalitatea ca utopie; c) normalitatea ca medie; d) normalitatea ca proces. Noțiunile de normal și anormal pot fi considerate ca noțiuni opuse la fel ca binele și răul, având la bază o dialectică a contrariilor. Noțiunea de normal este însă echivocă. Ea poate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tradiționale, pe care le combate dorind să le suprime. Utopiștii sunt cei care construiesc proiecte himerice. Ei imaginează planuri de guvernare bazate pe egalitatea și bunăstarea tuturor membrilor societății, dar care transpuse în practică conduc la rezultate contrarii celor sperate. Utopia este o tendință latentă a ființei umane care își are originea în dorința de a transcende realitatea istorică și socială obiectivă, înlocuind-o cu una de factură „ideală”. Ea stă la baza multor doctrine religioase (A. Augustin), sociale (T. Morus
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dispoziția către bine, conduite și acțiuni pozitive care asigură progresul, și dispoziția către rău, conduite și acțiuni care generează dezechilibrul, produc stagnarea, regresul, crizele anemice și psihozele colective. Orice tendință de a crea o societate perfectă sau perfectibilă este o utopie sortită de la început eșecului. Societatea trebuie controlată și sprijinită de stat prin cultivarea valorilor moral-spirituale și culturale, a conduitelor pozitive, menținerea unui stil de viață normal, echilibrat; stimularea membrilor societății prin educație, cultură, instrucție; formarea de personalități normale, de caractere
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
realist al personajelor care sugerează cu atâta putere viața prin gesturi, nume, situații și limbaj, marea valoare a creației dramatice sunt calitățile care au conferit acestei piese, până în zilele noastre, dreptul la actualitate. 3. Conu Leonida față cu reacțiunea - „o utopie politică“ 3.1. Gazeta și triunghiul conjugal: elemente obligatorii în dramaturgia caragialiană Conu Leonida față cu reacțiunea urmează șirul cronologic al comediilor lui Caragiale și este publicată în „Convorbirile literare“ din 1 februarie 1880. Subliniem de la început faptul că această
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
îl confirmă în poziția de observator competent peste întregul câmp al vieții politic. (Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, p.199-200) Mircea Tomuș (Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 41) consideră că dramaturgul creează aici o adevărată utopie politică, girată de recunoașterea unui erou al contemporaneității ca Garibaldi care, la rândul lui, fusese girat el însuși prin autoritatea Papei de la Roma. Leonida e liberal. În mintea inocentă a acestui personaj, care respectă cu sfințenie ceea ce se scrie în
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
rupt de societate și s-a întors împotriva ei: societatea e controlată de șefi, "lideri", un grup dominant, o clasă conducătoare. Un grup conduce, decide, tranșează, orientează societatea. Puterea rezidă în forță brutală, constrîngere economică, carisma liderului, cunoaștere, vorbe profetice, utopie. Pentru acest tip de lume, o lume fără șefi, fără diviziunea conducători/conduși, dar care să rămînă organizată, civilizată, este imposibilă. Pierre Clastres gîndește relațiile dintre societate și șef prin intermediul noțiunii de datorie. În cazul lumii acefale, șeful este dator
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Orwell dovada că absența șefilor, a conducătorilor este tot timpul posibilă. Alții, desigur cei mai numeroși, nu vor pregeta să vadă în acest episod în caracterul efemer al experienței confirmarea caracterului utopic al unei lumi populate de egali. Pentru ei, utopia este imposibilă pe pămînt. LIBERI, CĂCI SERVILI Noțiunea de servitute voluntară e mai complicată decît pare. Relația sa cu ideile de libertate și de egalitate, atît de dragi omului modern, dă la iveală un paradox major. Ceea ce-l interesează pe La
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
etc. Dar se vede prea bine, nu e vorba de o alternativă la organizarea de tip întreprindere. Nici o mișcare socială, nici un partid politic, nici un sindicat, nici un gînditor sau ideolog nu sunt în măsură să propună astăzi un proiect, sau o utopie, care să înlocuiască întreprinderea. De ce anume îi este teamă omului modern? De invențiile sale, de el însuși. De întreprindere în special, mai precis de posibilele și imposibilele care i se asociază. Dar îi este imposibil să-și imagineze o lume
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și pe alții să creadă) că există o "realitate economică"? Nu înseamnă să rămîi prizonierul viziunii moderne asupra lumii? Mulți sunt cei care critică azi lumea modernă. Deși se naște o anume rezistență, nu există însă nici un proiect alternativ, nici o utopie care să mobilizeze spiritele. Imposibil să-ți imaginezi o lume care să merite efortul. Acest imposibil care orbește nu dovedește, oare, caracterul definitiv al lumii moderne? Să gîndești că o altă lume, mai bună, este posibilă, e o amenințare la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fără să-și imagineze mai întîi o lume alternativă, fără să se proiecteze într-o lume mai bună, fără să aibă o strategie. De speriat sau nu, dar lipsa unui proiect de schimbare a lumii, incapacitatea de a produce o utopie nu înseamnă deloc că, la ora actuală, revoluția este imposibilă. Să părăsim însă ideea modernă de revoluție. Grecii au construit lumea greacă plecînd de la un proiect? Ca să-și inventeze lumea, aztecii și-au imaginat-o mai întîi? Oamenii moderni au
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Fraților Predicatori, ars pe rug de Inchiziție la Roma, în 1601. Călugărul povestește, în stil propriu, istoria occidentală din secolul I pînă în secolul al IX-lea. În Cuvîntul înainte al cărții sale, Renouvier notează: "Scriitorul imaginează o ucronie, o utopie a trecutului. El scrie Istoria, nu cea care a fost, ci cea care ar fi putut să fie după cum își închipuie el, fără să ne avertizeze nici asupra erorilor voluntare, nici asupra scopului său." Construită în cinci tablouri, istoria amestecă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]