14,506 matches
-
situație, va fi citită o valoare ajustată a testului t. Aplicație Verificăm dacă există diferențe semnificative între elevii provenind din familii cu un stil parental democratic și cei provenind din familii cu un stil autoritar în ceea ce privește motivația intrinsecă. VI este variabila stil parental (democratic-autoritar), iar VD este motivație intrinsecă. Deschidem fișierul Independent t test. Calea în SPSS este, Analyze® Compare Means ® Independent Samples T-Test. Trecem variabila VD motivație intrinsecă în cîmpul Test Variable(s), iar VI stil parental în cîmpul Grouping variable
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Tabelul Group Statistics prezintă pentru fiecare dintre cele două grupuri (stil parental democratic - stil parental autoritar) numărul de subiecți, media, deviația standard și eroarea standard a mediei. Observăm că media subiecților provenind din familii cu un stil parental democratic la variabila motivație intrinsecă este mai mare decît a celor provenind din familii cu un stil autoritar (35.17, comparativ cu 33.44). 6.3.3. Testul t pentru două eșantioane perechi (Paired-Samples T-Test) Scop. Acest test urmărește compararea mediilor a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
VI presupune mai întîi împărțirea bazei de date în funcție de nivelele celeilalte (celorlalte) VI și aplicarea testelor de comparare a mediilor între nivelele primei VI. Pentru analiza efectelor simple ale celeilalte (celorlalte) VI se procedează analog. Vom analiza efectele simple ale variabilei internalism-externalism. În meniul Data ® Split File activăm opțiunea Organize output by groups, în cîmpul Groups Based on trecem variabila autonomie, apoi clic OK. Acum orice analiză va fi realizată pentru fiecare dintre nivelele variabilei autonomie. Analizăm în continuare diferențele dintre
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mediilor între nivelele primei VI. Pentru analiza efectelor simple ale celeilalte (celorlalte) VI se procedează analog. Vom analiza efectele simple ale variabilei internalism-externalism. În meniul Data ® Split File activăm opțiunea Organize output by groups, în cîmpul Groups Based on trecem variabila autonomie, apoi clic OK. Acum orice analiză va fi realizată pentru fiecare dintre nivelele variabilei autonomie. Analizăm în continuare diferențele dintre internaliști și externaliști prin teste t pentru eșantioane independente. În meniul Analyze®Compare Means®Independent-Samples T Test trecem variabila
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fi realizată pentru fiecare dintre nivelele variabilei autonomie. Analizăm în continuare diferențele dintre internaliști și externaliști prin teste t pentru eșantioane independente. În meniul Analyze®Compare Means®Independent-Samples T Test trecem variabila performanta în cîmpul Test Variable(s), apoi trecem variabila internalism-externalism în cîmpul Grouping Variable și prin activarea butonului Define Groups definim grupurile acestei variabile cu „1” și „2”. Efectul simplu al variabilei internalism-externalism în condiție de autonomie scăzută este semnificativ; există diferențe semnificative între G1 și G2 6.5
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
meniul Analyze®Compare Means®Independent-Samples T Test trecem variabila performanta în cîmpul Test Variable(s), apoi trecem variabila internalism-externalism în cîmpul Grouping Variable și prin activarea butonului Define Groups definim grupurile acestei variabile cu „1” și „2”. Efectul simplu al variabilei internalism-externalism în condiție de autonomie scăzută este semnificativ; există diferențe semnificative între G1 și G2 6.5.3. ANOVA simplă cu măsurători repetate Prezentare generală Dacă în ANOVA simplă un subiect participa doar într-o condiție experimentală, în ANOVA cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
alegem metoda Bonferroni ca metodă de ajustare a intervalului de încredere (în cîmpul Confidence interval adjustment) și clic Continue. Activăm apoi butonul Contrast și alegem contrastele repetate (Repeated), clic Change și Continue. Pentru afișarea grafi cului, activăm butonul Plots, trecem variabila autoprezentare în cîmpul Horizontal Axis, clic apoi pe butonul Add, clic Continue și clic OK. Să analizăm mai jos tabelele relevante din Output. În tabelul Mauchly’s Test of Sphericity este verificată condiția de sfericitate. Cum rezultatul testului Mauchly W
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
regresiei liniare utilizate în scop explicativ. Variabila dependentă trebuie să fie întotdeauna cantitativă, în vreme ce variabila sau variabilele independente pot fi cantitative sau categoriale. În cazul unei regresii cu una sau mai multe VI categoriale, variabilele categoriale vor fi transformate în variabile dummy (care pot lua numai două valori, 1 și 0), iar în acest caz avem o regresie liniară cu variabile dummy. Există două tipuri de regresie liniară, în funcție de numărul de VI: 1.regresia liniară simplă sau bivariată (cu o singură
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cantitative sau categoriale. În cazul unei regresii cu una sau mai multe VI categoriale, variabilele categoriale vor fi transformate în variabile dummy (care pot lua numai două valori, 1 și 0), iar în acest caz avem o regresie liniară cu variabile dummy. Există două tipuri de regresie liniară, în funcție de numărul de VI: 1.regresia liniară simplă sau bivariată (cu o singură VI); 2.regresia liniară multiplă (cu două sau mai multe VI). 6.6.1. Regresia Liniară Simplă Prezentare generală Scop
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și a interceptul (constanta). Ecuația de regresie va fi: Y = a + b 1 · X1 + b2 · X2 +... + bn · Xn (6.1) Condițiile necesare pentru aplicarea regresiei liniare multiple sînt: 1. VD să fie cantitativă, iar VI să fie cantitative sau dihotomice (variabile dummy? codificate cu 0 și 1); variabilele cantitative trebuie să fie normal distribuite; 2. relația dintre fiecare VI și VD să fie liniară; verificarea acestei condiții se face prin intermediul vizualizării grafice (scatterplot - matrix); 3. erorile (reziduurile) sînt normal distribuite; 4
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de variabilele inteligență emoțională și dominanță, acestea fiind conținute în primul model de regresie. Următorul model va conține variabilele din primul bloc, la care adăugăm atitudinea proactivă. Cel de-al treilea model conține variabilele din modelul 2, la care adăugăm variabila autoeficiență. Mai întîi, trecem variabila abilități de leadership în cîmpul Dependent, iar variabilele inteligență emoțională și dominanță în cîmpul Independent. În cîmpul Method ne asigurăm că este selectată metoda Enter. Apăsăm butonul Next și astfel am construit primul model de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Next și astfel am construit primul model de regresie. Pentru construirea modelului 2, trecem variabilele inteligență emoțională, dominanță și atitudine proactivă în cîmpul Independent și apăsăm iar butonul Next. La fel, pentru construirea modelului 3, selectăm alături de variabilele anterioare și variabila autoeficiență și le trecem în cîmpul Independent, apoi apăsăm butonul Next. Activăm butonul Statistics, iar aici, în cîmpul Regression Coefficients, bifăm următoarele opțiuni: -Estimates - SPSS va calcula, în cazul fiecărei VI introduse în model, coeficienții standardizați și nestandardizați de regresie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la testele F de verificare a semnificației acestor schimbări; -constatăm că modelul 2 are coeficientul de determinare ajustat cel mai ridicat (.471), creșterea față de modelul 1 DR2 = .045 fiind semnificativă (p < .01). Astfel, modelul 2 explică 47,1% din varianța variabilei aptitudini de leadership, cu 4,5% mai mult decît modelul 1, această creștere fiind semnificativă statistic (p = .005). Reamintim că modelul 1 conținea VI inteligență emoțională și dominanță, iar modelul 2 adaugă la acestea și VI atitudine proactivă. În schimb
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
să luați în calcul doar ceilalți itemi rămași în scală în calcularea unui scor compozit la scală care va fi utilizat în viitoarele operații statistice. 6.8. Analiza factorială exploratorie Prezentare generală Vom începe acest demers făcînd o distincție între variabilele manifeste, observabile (direct măsurabile) și variabilele latente, subiacente unor variabile manifeste. Variabilele latente sau factor sînt variabilele care stau în spatele unor variabile manifeste. De exemplu, variabila măsurată direct prin răspunsul la un item de genul Sînt o persoană vorbăreață este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în calcularea unui scor compozit la scală care va fi utilizat în viitoarele operații statistice. 6.8. Analiza factorială exploratorie Prezentare generală Vom începe acest demers făcînd o distincție între variabilele manifeste, observabile (direct măsurabile) și variabilele latente, subiacente unor variabile manifeste. Variabilele latente sau factor sînt variabilele care stau în spatele unor variabile manifeste. De exemplu, variabila măsurată direct prin răspunsul la un item de genul Sînt o persoană vorbăreață este o variabilă observabilă. În schimb, variabila sociabilitate nu poate fi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
viitoarele operații statistice. 6.8. Analiza factorială exploratorie Prezentare generală Vom începe acest demers făcînd o distincție între variabilele manifeste, observabile (direct măsurabile) și variabilele latente, subiacente unor variabile manifeste. Variabilele latente sau factor sînt variabilele care stau în spatele unor variabile manifeste. De exemplu, variabila măsurată direct prin răspunsul la un item de genul Sînt o persoană vorbăreață este o variabilă observabilă. În schimb, variabila sociabilitate nu poate fi măsurată direct și, prin urmare, este o variabilă latentă, nemanifestă. Cu toate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
variabilele latente, subiacente unor variabile manifeste. Variabilele latente sau factor sînt variabilele care stau în spatele unor variabile manifeste. De exemplu, variabila măsurată direct prin răspunsul la un item de genul Sînt o persoană vorbăreață este o variabilă observabilă. În schimb, variabila sociabilitate nu poate fi măsurată direct și, prin urmare, este o variabilă latentă, nemanifestă. Cu toate acestea, în spatele faptului că sînt sau nu o persoană vorbăreață stă tocmai factorul sociabilitate. Analiza factorială permite tocmai descoperirea unui număr redus de factori
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
o variabilă latentă, nemanifestă. Cu toate acestea, în spatele faptului că sînt sau nu o persoană vorbăreață stă tocmai factorul sociabilitate. Analiza factorială permite tocmai descoperirea unui număr redus de factori sau variabile latente care pot explica un număr mare de variabile manifeste. Există două tipuri majore de analiză factorială: analiza factorială exploratorie și analiza factorială confirmatorie. Dacă analiza exploratorie se poate realiza prin intermediul majorității programelor statistice (inclusiv SPSS), analiza confirmatorie poate fi aplicată doar prin anumite programe statistice specializate cum ar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
latenți care să reprezinte cît mai bine un număr mare de variabile observabile ce corelează între ele. Direcțiile de aplicare ale analizei factoriale sînt multiple: 1. construirea unor teorii pe baza descoperirii unor variabile latente (factori) care stau în spatele unor variabile manifeste; 2. verificarea validității de construct (conver gente) și discriminative a unor teste sau chestionare; 3. reducerea datelor prin găsirea unor factori latenți care pot caracteriza mai ușor un set de variabile etc. Condiții: 1.Numărul de subiecți (sau cazuri
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
să aibă același număr de trepte (de exemplu, nu putem folosi în aceeași analiză factorială variabile măsurate prin scale Likert în patru trepte alături de variabile măsurate prin scale Likert în șapte trepte). 6.Este presupusă existența unor variabile latente în spatele variabilelor manifeste analizate prin analiza factorială. În caz contrar, se aplică principiul GIGO (garbage in, garbage out); nu putem introduce un amalgam de variabile fără legătură teoretică între ele și să obținem un set de factori valizi. C12: Îmi este destul de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sociale având în vedere faptul că anii 2011 și 2012 au fost ani electorali în Anglia, Franța și România. De asemenea, liberalizarea pieței muncii pentru români și bulgari începând cu ianuarie 2014, an electoral europarlamentar, generează o situație cu multiple variabile. 2.3. Principiul orașelor comunicante. Dimensiuni ale migrației urban - urban la începutul anilor ’90 în România Fenomenul migrației oferă posibilități extinse de analiză. În acest subcapitol ne interesează abordarea sa în cheia de lectură comunitaristă. Prin urmare, ceea ce devine de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
propriu, a unui grup nominal determinat (referențial, nongeneric) sau a unui pronume personal sau demonstrativ 5. Funcția sa specifică este de a modifica citirea referențială a acestor unități sintactico-semantice. Tipurile de utilizări sintactico-semantice ale lui alde depind de mai multe variabile: a) nominalul e nume propriu, substantiv comun (în grup determinat) sau pronume; b) nominalul are formă de singular sau de plural; c) grupul cu alde impune acord la singular sau la plural; d) e posibilă (sau obligatorie) prezența unui de
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
ADJECTIVELOR SUBSTANTIVIZATE Adjectivele substantivizate prin suprimarea centrului sintagmei nominale cunosc două ipostaze morfologice distincte: cu paradigmă completă sau defective. 5.1. Clasa adjectivelor substantivizate cu paradigmă completă este, în mod evident, cea mai bogată. Vom arăta că nu numai adjectivele variabile dobândesc o paradigmă substantivală completă, ci și cele invariabile, ca urmare a acestui tip de recategorizare. 5.1.1. În general, substantivizările păstrează forma acordată a adjectivului cu substantivul din sintagma inițială. Distingem și aici două situații: prima, în care
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
de gânduri individuale se repercutează în fapte de limbaj individual" (Bally 1951: 278-283). Formă de expresie concretă, afectivă, limba vorbită e guvernată de reguli mult mai laxe decât cea scrisă; "importanța unui element sintactic e apreciată după criterii strict subiective, variabile de la caz la caz, potrivit momentului psihologic și situației propriu-zise, adică împrejurărilor exterioare" (Iordan 1975: 250). Astfel, elipsa prin ezitare sau întrerupere, însoțită de un tip special de intonație, devine un mijloc indirect de expresie foarte frecvent în limba vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
detaliului textil din producție, în care să se aplice segmentarea secundară bazată pe informații legate de textura materialului. Deoarece Mini-pattern-urile obținute într-un cadru de achiziție vor fi potrivite în cadrele ulterioare acestuia și pentru că poziția zonei de perturbației este variabilă, în timp se obține segmentarea întregului pattern inițial. Deoarece se cunoaște din etapa de segmentare poziția fiecărui Mini-pattern în cadrul pattern-ului inițial, potrivirea a cel puțin unui Mini-pattern va genera reconstrucția întregului pattern. După reconstrucția pattern-ului inițial, se aplică
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]