KorAP: Find »[drukola/base=poem & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1669 1670 1671 ...1707 >

42,660 matches

Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626

a îndrăznit să vorbească despre așa ceva, s-a găsit câte un critic care să-l pună imediat la punct. Așa s-a întâmplat, de pildă, de curând cu poezia Taina de Cristian Sârbu. Nu este cazul să discutăm aici valoarea poemului, dar este cert că ceea ce l-a supărat pe Dan Costa (Almanahul literar, nr.2/1952) și 1-a îndemnat să asvârle cu nemiluita săgețile «nimicitorului» său sarcasm, este tocmai faptul că poetul a cutezat să introducă în lucrare amănunte

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
care-i dădeau posibilitatea să zugrăvească sentimente și atitudini omenești (...). De aceea, în schiță, tăierea salcâmului este ridicată la rangul unei crime. Peisajul suferă că este tăiat salcâmul și-l denunță pe ucigaș (...). De aceea Salcâmul este de fapt un poem în proză dedicat sentimentelor simple dar adânc umane ale poporului. Creația lui Marin Preda nu are nici o contingență cu literatura semănătoristă de până atunci, care înfățișa satul în culori de ilustrată: țărani îmbrăcați în costume naționale imaculate, cu fețele radiind

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
această carte, măreția zbuciumată și falnicul avânt al oamenilor muncii din timpul nostru, în țara noastră? Greu mi-ar veni să cred că nu! Iată cum își exprimă în timpul acestei mărturisiri a dărâmării șandramalei burghezo-moșierești la noi, Maria Banuș, în poemul ei Dărâmăm: Ce mai bâlci dărâmăm? Ce mai târg forfotea? Țipete, fluiere, scrânciob, dughene. Ce mărfuri ciudate zăceau pe tejghea, (...) Samsari și geambași, sulimene, foiță, Vătafi cu biciuști și copii ca moșnegii, În aer de-a valma sub crunta arșiță

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
de Eugen Frunză, Lidice, Fântâna din Coreea de Eugen Jebeleanu, An-Son-Mi și Baladă de Veronica Porumbacu etc. (...). Dacă stilul maestrului este de o clasică sobrietate, ponderat și dârz, el stârnește tot atâta de mult avânt ca și exprimarea patetică din poemele lui Dan Deșliu, în care elanul se îmbină cu justa alegere a expresiilor puternice și combative: sau ca și pasiunea ce străbate versurile învecinate cântecului popular ca simplitate ale Mariei Banuș; sau ca și energia și dinamismul strunit în cuvinte

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
remarcabilă”. Pentru ca cititorul să se convingă dacă aceste afirmații și altele își au acoperire, vom reproduce în note53 o parte din ciclul liric incriminat. „A fost la noi o perioadă - începe A.E. Baconsky 54 - de intensă creație în domeniul poemului epic, perioadă când majoritatea poeților nu visau decât dosare voluminoase în care să «freamăte» miile de versuri - și aceasta pentru că scriseseră câteva poeme bune și moda poemului devenise curentă. De la o vreme însă au pornit alte discuții: bine, poemul e

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
incriminat. „A fost la noi o perioadă - începe A.E. Baconsky 54 - de intensă creație în domeniul poemului epic, perioadă când majoritatea poeților nu visau decât dosare voluminoase în care să «freamăte» miile de versuri - și aceasta pentru că scriseseră câteva poeme bune și moda poemului devenise curentă. De la o vreme însă au pornit alte discuții: bine, poemul e bun el, dar unde sunt poeziile mici, concentrate, adevărate, picături de apă care să oglindească imensitatea oceanelor? Câteva strofe frumoase, lirice, pornind de la

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
noi o perioadă - începe A.E. Baconsky 54 - de intensă creație în domeniul poemului epic, perioadă când majoritatea poeților nu visau decât dosare voluminoase în care să «freamăte» miile de versuri - și aceasta pentru că scriseseră câteva poeme bune și moda poemului devenise curentă. De la o vreme însă au pornit alte discuții: bine, poemul e bun el, dar unde sunt poeziile mici, concentrate, adevărate, picături de apă care să oglindească imensitatea oceanelor? Câteva strofe frumoase, lirice, pornind de la o idee, de la o

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
domeniul poemului epic, perioadă când majoritatea poeților nu visau decât dosare voluminoase în care să «freamăte» miile de versuri - și aceasta pentru că scriseseră câteva poeme bune și moda poemului devenise curentă. De la o vreme însă au pornit alte discuții: bine, poemul e bun el, dar unde sunt poeziile mici, concentrate, adevărate, picături de apă care să oglindească imensitatea oceanelor? Câteva strofe frumoase, lirice, pornind de la o idee, de la o imagine. Da, da, au început să suspine unii, poezia vieții, poezia de

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
întâmplări și mai tragice și anume când aruncătorii greșesc calculul și greutatea vine în cap, periclitându-le chiar viața. Bine cel puțin că în poezie nu se pot întâmpla astfel de nenorociri. Oricum, poeziile de mici dimensiuni s-au impus. Poemele de mii de versuri au fost părăsite și cântăreții procurându-și lire mai mici au început să le acorde promițător. Fără îndoială că și în acest domeniu s-au scris unele poezii frumoase pe care cititorii le-au întâlnit adeseori

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
părți o nouă afirmație menită astfel să se pună în valoare prin contrast (...). În aparență, poeziile nu-și arată deficiențele. Ideile sunt juste, versificația este corectă, respectând toate regulile metrice, ba chiar ritmul, măsura și alternanța rimelor schimbându-se de la poem la poem pot da impresia unei varietăți a mijloacelor de expresie poetică (...). Totuși, senzația sălcie pe care ți-o lasă poeziile chiar de la întâia lectură te determină să le cercetezi mai îndeaproape (...). Citești din nou poeziile și într-adevăr te

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
nouă afirmație menită astfel să se pună în valoare prin contrast (...). În aparență, poeziile nu-și arată deficiențele. Ideile sunt juste, versificația este corectă, respectând toate regulile metrice, ba chiar ritmul, măsura și alternanța rimelor schimbându-se de la poem la poem pot da impresia unei varietăți a mijloacelor de expresie poetică (...). Totuși, senzația sălcie pe care ți-o lasă poeziile chiar de la întâia lectură te determină să le cercetezi mai îndeaproape (...). Citești din nou poeziile și într-adevăr te convingi: Mult

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
în primul catren citat nu poate constitui artă (cu toate că nimeni nu se îndoiește că ceea ce spune el e adevărat) pentru că este lipsită de orice modalitate de expresie poetică, cum de asemenea lipsită de idee poetică este și cealaltă strofă a poemului în care autorul ne încredințează cu aceleași mijloace că... ... urăsc pe cel ce-așteaptă Socialismul mură-n gură Lung la vorbă, scurt la faptă Chiulangiul secătură. Această poezie de două strofe ar fi de fapt un articolaș de ziar, cum

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
ori numai ritmul și rima derutează când ești gata să identifici articolul din ziare. Să încercăm a ne convinge Pachetul în grabă-l desfac și privesc Din Moscova vine darul frățesc Legate cu grijă, cu panglică roză Cinci cărți de poeme și două de proză. Dacă aranjăm cuvintele altfel, îndepărtând posibilitatea ritmului și a rimei, avem simple propozițiuni lipsite chiar de orice aparență de specific al poeziei: Desfac pachetul în grabă și îl privesc. Darul frățesc vine de la Moscova. Legate cu

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și a rimei, avem simple propozițiuni lipsite chiar de orice aparență de specific al poeziei: Desfac pachetul în grabă și îl privesc. Darul frățesc vine de la Moscova. Legate cu panglică roză, cu grijă, două cărți de proză și cinci de poeme» (...). Autorul crede însă uneori că proza poate fi transformată în poezie, lipindu-i-se vădit o poantă, așa cum încearcă într-un poem întitulat Fără comentarii: Îmi scrie mama: mi-e dor de tine... Vecinii de tine întreabă des... Casa mea

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Darul frățesc vine de la Moscova. Legate cu panglică roză, cu grijă, două cărți de proză și cinci de poeme» (...). Autorul crede însă uneori că proza poate fi transformată în poezie, lipindu-i-se vădit o poantă, așa cum încearcă într-un poem întitulat Fără comentarii: Îmi scrie mama: mi-e dor de tine... Vecinii de tine întreabă des... Casa mea cea mare am primenit-o. Soba, pereții cu mâna i-am dres. Luat-am și lemne pentru iarnă... Știi, mâine e nuntă

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
clocotitor spune tovarășul Frunză în poezia În focul luptelor trec anii, când în volumul Zile slăvite întâlnim același lucru cu mici deosebiri de expresie: Într-un ceas trăiești o zi Într-o zi, un an de fapte. imagine care în poemul Flacăra de Miron Radu Paraschivescu apărea aproape în aceeași formă: Dar fiecare zi e cât un an. și pe care pe vremuri, Eminescu o formulase: Și căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe. Poeziile nereușite din ciclul

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
lui Mihu Dragomir e în ansamblu proastă, lipsită de calități, plină de greșeli și platitudini, copleșită de toate plăgile care pot pândi literatura (...). Atitudini cam asemănătoare s-au manifestat față de piesa Oameni de azi (nr.7/1952) și recent, față de poemul Bălcescu de Eugen Jebeleanu (nr.5/1953). Iată prilejuri în care «eroul critic» s-a manifestat din plin și n-a mai putut fi tăinuit, sub încercările de argumentare contrară. Nu trebuie crezut că în cronicile respective, atât cea despre

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
afirmare a literaturii noastre noi, o armă nouă pusă de popor la îndemâna noastră, a scriitorilor (...). Ca poet, am așteptat întotdeauna cu interes apariția unui număr nou al Almanahului literar și așteptarea mi-a fost răsplătită, de cele mai multe ori, cu prisosință. Poeme semnate de maestrul Emil Isac, stihurile melodioase de M.R. Paraschivescu, versurile tale, ale lui Aurel Rău, Ion Brad, sau ale celor mai tineri, ca Doina Sălăjan, erau citite cu mult interes făcând ca revista să fie iubită de numeroșii ei

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și ieși la plimbare... Oare poezie să fie această înșirare hilară de platitudini? Atmosfera de imprecis, de gratuit, domină din ce în ce mai mult poeziile Almanahului literar și trebuie să spun că dumneata, tovarășe Baconsky, îți dai contribuția din plin. Ți-am citit Poemele despre Bulgaria cu un legitim interes. Sunt poezii reușite ca În poiana partizanilor, și La Grivița, în care te-am recunoscut. Dar restul ciclului mi-a provocat aceeași impresie neplăcută despre care vorbeam mai sus (...). Poemele despre Bulgaria nu vorbesc

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
plin. Ți-am citit Poemele despre Bulgaria cu un legitim interes. Sunt poezii reușite ca În poiana partizanilor, și La Grivița, în care te-am recunoscut. Dar restul ciclului mi-a provocat aceeași impresie neplăcută despre care vorbeam mai sus (...). Poemele despre Bulgaria nu vorbesc despre țara vecină, ci despre o țară ireală, vorbesc, de fapt, despre tendințele evazioniste ale poeziei d-tale (...). Am rămas însă surprins citind poezia Rutină pe care ai publicat-o în nr.6. Este limpede pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
trudnicia lucrului poetic și aceasta pentru că autorul o face pe îndrăgostitul din...dragoste pentru poezia de dragoste, ceea ce-l determină să inventeze o întreagă situație-pretext abstractă și lipsită de sinceritate, care-i permite în schimb să-și grădinărească în voie poemul: ...Alte munci mi te-au chemat departe. Și acum ce rar ne întâlnim! se căinează domol poetul, care pe de altă parte n-a făcut nici un gest pentru a-și reține iubita alături (...). Se întâmplă uneori ca poetul să aibă

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
care transmisă - ar putea stârni cititorului o emoție autentică, și cu toate acestea rezultatul efortului său se dovedește a fi nesatisfăcător, din pricina superficialității, cel mai adesea, care ucide în față ceea ce începuse să capete profil. Iată spre pildă - cele două poeme de dragoste, amintite, ale lui A.E. Baconsky. Ambele se bizuie pe câte o idee valoroasă care, bine desfășurată, ar fi putut pune admirabil în lumină personalitatea eroului liric (...). Vorbind despre eroi lirici care se dau drept ei înșiși fără

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
căreia realitatea apare micșorată, împuținată, golită de conținut, așadar meschină, fără valoare, după cum există o sinceritate a celui ce stă în chiar postul de observație al frontului de luptă (...). Toate aceste lucruri simți nevoia să le spui după ce ai citit poeme de dragoste ca acelea obosit-intimist al Mariei Banuș (Cântecul părului alb), ori cel al Ninei Cassian, de un răsfăț formalist insuportabil (Cântec în zori) - ambele criticate, și pe bună dreptate, la apariția lor. În ce privește poemul Veronicăi Porumbacu, Vor trece ani

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
le spui după ce ai citit poeme de dragoste ca acelea obosit-intimist al Mariei Banuș (Cântecul părului alb), ori cel al Ninei Cassian, de un răsfăț formalist insuportabil (Cântec în zori) - ambele criticate, și pe bună dreptate, la apariția lor. În ce privește poemul Veronicăi Porumbacu, Vor trece ani, cumințenia lui ștearsă care nu exclude totuși prezența unei recuzite erotice uzate (poeta respinge cu un orgoliu cam demodat «auritele pocale» și mărturisește că preferă să bea din «căușul palmei... iubitului», nu-i justifică întru

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
că viața și cauza pentru care luptă e grea și comportă sacrificii, poetul trasează iubitei sale linia de conduită: De va fi să fim vreodată Despărțiți în calea grea Steagul luptei, ne-nfricată Să-l urmezi, iubita mea. (De va fi) Poemele în speță sunt un exemplu tipic de ideologie tăiată în strofe, trecută prin ritm și rimă și condimentată înainte de a fi servită, cu tot soiul de arome procurate din frecventarea clasicilor, pentru a face să dispară gustul fad pe care

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]