47,696 matches
-
are o masă de aproximativ 6·10 ori masa Soarelui. La galaxiile spiralate, brațele spiralei au forma asemănătoare cu spiralele logaritmice, o structură care poate rezulta în mod teoretic în urma unei dislocări într-o masă uniformă de stele rotative. Asemenea stelelor, brațele spiralei se rotesc și ele în jurul centrului, aceasta întâmplându-se cu o viteză unghiulară constantă. Asta înseamnă că stelele se deplasează în interiorul și în afara brațelor spiralei. Se crede că brațele spiralei sunt suprafețe cu densitate mare. Pe măsură ce stelele se
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
logaritmice, o structură care poate rezulta în mod teoretic în urma unei dislocări într-o masă uniformă de stele rotative. Asemenea stelelor, brațele spiralei se rotesc și ele în jurul centrului, aceasta întâmplându-se cu o viteză unghiulară constantă. Asta înseamnă că stelele se deplasează în interiorul și în afara brațelor spiralei. Se crede că brațele spiralei sunt suprafețe cu densitate mare. Pe măsură ce stelele se mișcă în interiorul unui braț, ele încetinesc, creând astfel o densitate mai mare. Brațele sunt vizibile deoarece densitatea mai mare facilitează
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
Asemenea stelelor, brațele spiralei se rotesc și ele în jurul centrului, aceasta întâmplându-se cu o viteză unghiulară constantă. Asta înseamnă că stelele se deplasează în interiorul și în afara brațelor spiralei. Se crede că brațele spiralei sunt suprafețe cu densitate mare. Pe măsură ce stelele se mișcă în interiorul unui braț, ele încetinesc, creând astfel o densitate mai mare. Brațele sunt vizibile deoarece densitatea mai mare facilitează formarea de stele noi, deci adăpostesc multe stele strălucitoare și stele tinere. Un nou tip de galaxii, clasificate drept
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
în interiorul și în afara brațelor spiralei. Se crede că brațele spiralei sunt suprafețe cu densitate mare. Pe măsură ce stelele se mișcă în interiorul unui braț, ele încetinesc, creând astfel o densitate mai mare. Brațele sunt vizibile deoarece densitatea mai mare facilitează formarea de stele noi, deci adăpostesc multe stele strălucitoare și stele tinere. Un nou tip de galaxii, clasificate drept Galaxii Pitice Ultra Compacte, au fost descoperite în 2003 de Michael Drinkwater de la Universitatea din Queensland, Australia. Puține galaxii există în mod separat. Majoritatea
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
Se crede că brațele spiralei sunt suprafețe cu densitate mare. Pe măsură ce stelele se mișcă în interiorul unui braț, ele încetinesc, creând astfel o densitate mai mare. Brațele sunt vizibile deoarece densitatea mai mare facilitează formarea de stele noi, deci adăpostesc multe stele strălucitoare și stele tinere. Un nou tip de galaxii, clasificate drept Galaxii Pitice Ultra Compacte, au fost descoperite în 2003 de Michael Drinkwater de la Universitatea din Queensland, Australia. Puține galaxii există în mod separat. Majoritatea galaxiilor sunt legate gravitațional de
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
brațele spiralei sunt suprafețe cu densitate mare. Pe măsură ce stelele se mișcă în interiorul unui braț, ele încetinesc, creând astfel o densitate mai mare. Brațele sunt vizibile deoarece densitatea mai mare facilitează formarea de stele noi, deci adăpostesc multe stele strălucitoare și stele tinere. Un nou tip de galaxii, clasificate drept Galaxii Pitice Ultra Compacte, au fost descoperite în 2003 de Michael Drinkwater de la Universitatea din Queensland, Australia. Puține galaxii există în mod separat. Majoritatea galaxiilor sunt legate gravitațional de alte galaxii. Structurile
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
din care galaxia noastră nu face parte). În 1610, Galileo Galilei a folosit un telescop pentru a studia banda strălucitoare de pe cerul nopții, cunoscută și sub numele de Calea Lactee, și a descoperit că este alcătuită dintr-un număr imens de stele mici. Într-un tratat din 1755, Immanuel Kant, inspirându-se din munca lui Thomas Wright, a speculat (corect) că galaxia ar fi un corp rotativ alcătuit dintr-un număr imens de stele, grupate de forțe gravitaționale, asemenea sistemului solar, dar
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
că este alcătuită dintr-un număr imens de stele mici. Într-un tratat din 1755, Immanuel Kant, inspirându-se din munca lui Thomas Wright, a speculat (corect) că galaxia ar fi un corp rotativ alcătuit dintr-un număr imens de stele, grupate de forțe gravitaționale, asemenea sistemului solar, dar la o scară mult mai mare. Discul de stele rezultat va fi văzut ca o bandă din perspectiva noastră din interiorul discului. Kant a presupus de asemenea că unele din nebuloasele vizibile
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
inspirându-se din munca lui Thomas Wright, a speculat (corect) că galaxia ar fi un corp rotativ alcătuit dintr-un număr imens de stele, grupate de forțe gravitaționale, asemenea sistemului solar, dar la o scară mult mai mare. Discul de stele rezultat va fi văzut ca o bandă din perspectiva noastră din interiorul discului. Kant a presupus de asemenea că unele din nebuloasele vizibile pe cerul nopții ar fi galaxii separate. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, Charles Messier a întocmit
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
nu au fost acceptate ca fiind galaxii separate, până când problema a fost rezolvată de Edwin Hubble la începutul anilor 1920 folsind un nou telescop. El a reușit să determine părțile exterioare a unor nebuloase în spirală ca fiind colecții de stele individuale și a identificat câteva variabile Cefeide, astfel permițând estimarea distanțelor până la nebuloase: erau prea departe ca să facă parte din Calea Lactee. În 1936, Hubble a creat un sistem de clasificare a galaxiilor care se folosește și astăzi, numit „secvența Hubble
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
a creat un sistem de clasificare a galaxiilor care se folosește și astăzi, numit „secvența Hubble”. Prima încercare de a descrie forma Căii Lactee și poziția soarelui în interiorul ei a fost realizată de William Herschel în 1785 prin numărarea atentă a stelelor în diferite regiuni ale cerului. Folosind o abordare îmbunătățită, în 1920, Kapteyn a ajuns la imaginea unei galaxii elipsoidale mici (cu diametrul de aproximativ 15 kiloparseci), având Soarele aproape de centru. O metodă diferită, folosită de Harlow Shapley, bazată pe catalogarea
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
formațiile de top din România (a ocupat locul IV în sezoanele 1974-'75, 1975-'76 și 1977-'78) reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala Cupei României (pierdută în fața echipei Steaua București cu 0-3). Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studențesc și-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forțat pe Republicii și în Ghencea
FC Sportul Studențesc București () [Corola-website/Science/299068_a_300397]
-
alb-negru” era îmbrăcat de vedete ca Marcel Coraș, Mircea Sandu, Gino Iorgulescu, Aurică Țicleanu sau Gheorghe Hagi. Acesta a activat la clubul din „Regie” din vara lui 1983 până în ianuarie 1987 când a fost „împrumutat” pentru un singur meci de Steaua București, care urma să dispute Supercupa Europei cu Dinamo Kiev. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în 1990. Faima clubului bucureștean a scăzut după Revoluția Română din 1989. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat
FC Sportul Studențesc București () [Corola-website/Science/299068_a_300397]
-
la clubul din „Regie” din vara lui 1983 până în ianuarie 1987 când a fost „împrumutat” pentru un singur meci de Steaua București, care urma să dispute Supercupa Europei cu Dinamo Kiev. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în 1990. Faima clubului bucureștean a scăzut după Revoluția Română din 1989. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98). În sezonul 1998-1999, Sportul Studențesc este la un pas de a retrograda
FC Sportul Studențesc București () [Corola-website/Science/299068_a_300397]
-
radiație cosmică de fond. Aceste radiații au fost detectate prima dată de către radiotelescoape și apoi de către sonda spațială COBE. Între anul 2 milioane și anul 4 milioane după Big Bang s-au format quasarii, galaxii extrem de energice. O populație de stele s-a format din gazul și praful interstelar, apoi s-au contractat în a forma galaxiile. Această primă populație se numește Populația I și a fost formată aproape în întregime din hidrogen și heliu. Stelele formate au evoluat creând la
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
extrem de energice. O populație de stele s-a format din gazul și praful interstelar, apoi s-au contractat în a forma galaxiile. Această primă populație se numește Populația I și a fost formată aproape în întregime din hidrogen și heliu. Stelele formate au evoluat creând la rândul lor alte elemente mai grele care au dus la fuziuni nucleare explodând și formând supernovele. Mai târziu s-a format Populația II, din care face parte și Soarele nostru, și conține elemente grele formate
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
pentru a forma izotopii nucleelor de hidrogen și heliu. Datorită micșorării căldurii inițiale (care era numai lumină și care anihila orice alte forțe), deci datorită scăderii temperaturii apar forțele de bază. După 100 de milioane de ani se formează primele stele din vârtejuri de pulberi. Fenomenele se petrec în marea supă inițială, în creuzete stelare, la temperatura de sub un miliard de grade. În această fază apare și se manifestă forța nucleară. Fenomenele se petrec la suprafața stelelor, în spațiul dintre stele
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
ani se formează primele stele din vârtejuri de pulberi. Fenomenele se petrec în marea supă inițială, în creuzete stelare, la temperatura de sub un miliard de grade. În această fază apare și se manifestă forța nucleară. Fenomenele se petrec la suprafața stelelor, în spațiul dintre stele la temperaturi de 3000 de grade; Apare și se manifestă forța electromagnetică. După sute de milioane de ani apare și se manifestă forța gravitațională ce determină formarea galaxiilor. Această evoluție se petrece în oceanul primitiv. Faza
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
stele din vârtejuri de pulberi. Fenomenele se petrec în marea supă inițială, în creuzete stelare, la temperatura de sub un miliard de grade. În această fază apare și se manifestă forța nucleară. Fenomenele se petrec la suprafața stelelor, în spațiul dintre stele la temperaturi de 3000 de grade; Apare și se manifestă forța electromagnetică. După sute de milioane de ani apare și se manifestă forța gravitațională ce determină formarea galaxiilor. Această evoluție se petrece în oceanul primitiv. Faza de dezvoltare se realizează
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
fi fost gravitația care, în acele condiții, s-a manifestat repulsiv, creând o așa zisă „presiune negativă”. Fără expansiunea universului nu s-ar fi putut forma nici o legătură stabilă, nici un sistem, nici o organizare a materiei / substanței / energiei (atomi, molecule, celule, stele, planete, galaxii). Necunoscute, mistere, enigme Video
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
căzut de acord, în principiu, să reducă arsenalul nuclear al fiecărei țări cu 50%. Cel de-al doilea Summit de la Reykjavík a avut loc în Islanda. Discuțiile au mers bine până când discuția a început despre Inițiativa de Apărare Strategică („Războiul Stelelor”) propusă de Reagan, pe care Gorbaciov o dorea eliminată. Reagan a refuzat. Negocierile au eșuat, dar cel de-al treilea Summit (întâlnire la nivel înalt) din 1987 a dus la un progres prin semnarea Tratatului despre armele nucleare cu rază
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
ca hidrogenul, deuteriul și heliul, au fost primele elemente în univers, iar celelalte elemente mai grele s-au format ulterior. Cercetătorii susțin că elementele mai grele decât heliul și mai ușoare decât fierul s-au format în procesul nuclear în stele, iar elementele mai grele decât fierul s-au format în urma exploziilor supernovelor. Vezi articolele Radiație cosmică și Radiația cosmică de fond. Două scenarii posibile au fost propuse pentru a descrie viitorul Universului: Astfel, în prima variantă, Universul are un început
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
1999, când Dorinel alege ca destinație echipa VfL Wolfsburg, pentru care joacă până în anul 2003. În primul sezon pentru VfL Wolfsburg, Munteanu joacă 3 meciuri în Cupa UEFA. Anul 2003 marchează întoarcerea "Neamțului" în țară. Munteanu joacă două sezoane pentru Steaua București, alături de care câștigă campionatul României în sezonul 2004-2005. În același sezon joacă 11 meciuri pentru Steaua în Cupa UEFA. Își continuă cariera la CFR Cluj, de această dată fiind antrenor și jucător. Ajunge în finala Cupei UEFA Intertoto în
Dorinel Munteanu () [Corola-website/Science/299110_a_300439]
-
sezon pentru VfL Wolfsburg, Munteanu joacă 3 meciuri în Cupa UEFA. Anul 2003 marchează întoarcerea "Neamțului" în țară. Munteanu joacă două sezoane pentru Steaua București, alături de care câștigă campionatul României în sezonul 2004-2005. În același sezon joacă 11 meciuri pentru Steaua în Cupa UEFA. Își continuă cariera la CFR Cluj, de această dată fiind antrenor și jucător. Ajunge în finala Cupei UEFA Intertoto în anul 2005. Din păcate pentru Dorinel, Clujul se înclină în fața francezilor de la RC Lens: după ce reușesc un
Dorinel Munteanu () [Corola-website/Science/299110_a_300439]
-
nu a reușit salvarea de la retrogradare. Și-a continuat cariera de antrenor-jucător la FC Vaslui, iar în 2008 a ajuns la U Cluj, echipă tocmai retrogradată în Liga a II-a. După câteva etape, a primit propunerea de a antrena Steaua București, formație rămasă fără antrenor după demisia lui Marius Lăcătuș. A debutat la Steaua cu un meci contra lui Dinamo București, în deplasare, în care a înregistrat un egal. Nu a avut rezultate strălucite la Steaua, în afară de victoria în fața viitoarei
Dorinel Munteanu () [Corola-website/Science/299110_a_300439]