41,971 matches
-
studiul "Edgar Quinet et les Roumains", care constituie debutul său editorial. După revenirea în România este angajat la Muzeul Limbii Române din Cluj, sub conducerea lui Sextil Pușcariu, lucrând ca asistent la fonetică experimentală, șef al secției bibliografice și al bibliotecii, apoi administrator (1940-1945). În anul 1931 obține un doctorat magna cum laude, cu teza "Edgar Quinet și românii", continuându-și în paralel cercetările cu privire la literatura transilvăneană și cercetările de literatură comparată. Studiul "Michelet și românii" (1935) este premiat de Academia Română
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului românesc" (coautor) (2004), Premiul „Mircea Zaciu” al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj (2005), pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului tradus în România" (coautor) și Premiul pentru poezie al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj (2007). De asemenea, Ioan Milea a fost decorat în anul 2009 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler, categoria A „Literatura”, „în semn de apreciere deosebită pentru întreaga activitate de cercetare științifică, încununată cu
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Biblioteca municipală din Berlin (în ) a fost înființată pe 6 iunie 1901, prin decizia Consiliului local al orașului Berlin. Ea face parte, începând cu 1 aprilie 1996, din Biblioteca Centrală și Regională Berlin. Este situată pe Breiten Straße nr. 30-36 în
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
Biblioteca municipală din Berlin (în ) a fost înființată pe 6 iunie 1901, prin decizia Consiliului local al orașului Berlin. Ea face parte, începând cu 1 aprilie 1996, din Biblioteca Centrală și Regională Berlin. Este situată pe Breiten Straße nr. 30-36 în districtul Berlin-Centru. Biblioteca orașului Berlin a fost deschisă la 15 octombrie 1907 pe Zimmerstraße nr. 90-91. Inventarul instituției era format din 90.000 de volume, provenit în mare
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
Berlin (în ) a fost înființată pe 6 iunie 1901, prin decizia Consiliului local al orașului Berlin. Ea face parte, începând cu 1 aprilie 1996, din Biblioteca Centrală și Regională Berlin. Este situată pe Breiten Straße nr. 30-36 în districtul Berlin-Centru. Biblioteca orașului Berlin a fost deschisă la 15 octombrie 1907 pe Zimmerstraße nr. 90-91. Inventarul instituției era format din 90.000 de volume, provenit în mare măsură din donații. Stocurile au fost publicate integral în cataloage tipărite. Biblioteca orașului a făcut
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
în districtul Berlin-Centru. Biblioteca orașului Berlin a fost deschisă la 15 octombrie 1907 pe Zimmerstraße nr. 90-91. Inventarul instituției era format din 90.000 de volume, provenit în mare măsură din donații. Stocurile au fost publicate integral în cataloage tipărite. Biblioteca orașului a făcut parte din sistemul de biblioteci înființat din 1850 din bibliotecile publice orășenești (denumite după 1918 biblioteci publice) care au existat în zona orașului vechi până la promulgarea Legii Marelui Berlin din 1920. Biblioteca orașului oferea o serie de
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
deschisă la 15 octombrie 1907 pe Zimmerstraße nr. 90-91. Inventarul instituției era format din 90.000 de volume, provenit în mare măsură din donații. Stocurile au fost publicate integral în cataloage tipărite. Biblioteca orașului a făcut parte din sistemul de biblioteci înființat din 1850 din bibliotecile publice orășenești (denumite după 1918 biblioteci publice) care au existat în zona orașului vechi până la promulgarea Legii Marelui Berlin din 1920. Biblioteca orașului oferea o serie de servicii la nivel central pentru aceste biblioteci publice
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
pe Zimmerstraße nr. 90-91. Inventarul instituției era format din 90.000 de volume, provenit în mare măsură din donații. Stocurile au fost publicate integral în cataloage tipărite. Biblioteca orașului a făcut parte din sistemul de biblioteci înființat din 1850 din bibliotecile publice orășenești (denumite după 1918 biblioteci publice) care au existat în zona orașului vechi până la promulgarea Legii Marelui Berlin din 1920. Biblioteca orașului oferea o serie de servicii la nivel central pentru aceste biblioteci publice (achiziționare de cărți și alte
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
era format din 90.000 de volume, provenit în mare măsură din donații. Stocurile au fost publicate integral în cataloage tipărite. Biblioteca orașului a făcut parte din sistemul de biblioteci înființat din 1850 din bibliotecile publice orășenești (denumite după 1918 biblioteci publice) care au existat în zona orașului vechi până la promulgarea Legii Marelui Berlin din 1920. Biblioteca orașului oferea o serie de servicii la nivel central pentru aceste biblioteci publice (achiziționare de cărți și alte materiale, întreținere a stocului, legătorie, formarea
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
publicate integral în cataloage tipărite. Biblioteca orașului a făcut parte din sistemul de biblioteci înființat din 1850 din bibliotecile publice orășenești (denumite după 1918 biblioteci publice) care au existat în zona orașului vechi până la promulgarea Legii Marelui Berlin din 1920. Biblioteca orașului oferea o serie de servicii la nivel central pentru aceste biblioteci publice (achiziționare de cărți și alte materiale, întreținere a stocului, legătorie, formarea personalului și a funcționarilor superiori, catalogare etc.). Pe 7 septembrie 1926 Consiliul local a decis să
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
de biblioteci înființat din 1850 din bibliotecile publice orășenești (denumite după 1918 biblioteci publice) care au existat în zona orașului vechi până la promulgarea Legii Marelui Berlin din 1920. Biblioteca orașului oferea o serie de servicii la nivel central pentru aceste biblioteci publice (achiziționare de cărți și alte materiale, întreținere a stocului, legătorie, formarea personalului și a funcționarilor superiori, catalogare etc.). Pe 7 septembrie 1926 Consiliul local a decis să transfere responsabilitatea pentru bibliotecile din zona orașului vechi de la biblioteca orașului către
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
serie de servicii la nivel central pentru aceste biblioteci publice (achiziționare de cărți și alte materiale, întreținere a stocului, legătorie, formarea personalului și a funcționarilor superiori, catalogare etc.). Pe 7 septembrie 1926 Consiliul local a decis să transfere responsabilitatea pentru bibliotecile din zona orașului vechi de la biblioteca orașului către birourile districtuale ale celor șase districte (I. Centru, II Tiergarten, III. Wedding, IV. Prenzlauer Berg, V. Friedrichshain și VI. Kreuzberg). Începând din 9 noiembrie 1926 s-a format câte o bibliotecă orășenească
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
pentru aceste biblioteci publice (achiziționare de cărți și alte materiale, întreținere a stocului, legătorie, formarea personalului și a funcționarilor superiori, catalogare etc.). Pe 7 septembrie 1926 Consiliul local a decis să transfere responsabilitatea pentru bibliotecile din zona orașului vechi de la biblioteca orașului către birourile districtuale ale celor șase districte (I. Centru, II Tiergarten, III. Wedding, IV. Prenzlauer Berg, V. Friedrichshain și VI. Kreuzberg). Începând din 9 noiembrie 1926 s-a format câte o bibliotecă orășenească în fiecare dintre aceste districte, ce
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
pentru bibliotecile din zona orașului vechi de la biblioteca orașului către birourile districtuale ale celor șase districte (I. Centru, II Tiergarten, III. Wedding, IV. Prenzlauer Berg, V. Friedrichshain și VI. Kreuzberg). Începând din 9 noiembrie 1926 s-a format câte o bibliotecă orășenească în fiecare dintre aceste districte, ce au alcătuit așa-numitul sistem de biblioteci, după cum se întâmplase în noile districte ale orașului, ce fuseseră încorporate din 1920. În 26 aprilie 1933 bibliotecarii dr. Max Wieser, directorul bibliotecii districtului Spandau, și
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
șase districte (I. Centru, II Tiergarten, III. Wedding, IV. Prenzlauer Berg, V. Friedrichshain și VI. Kreuzberg). Începând din 9 noiembrie 1926 s-a format câte o bibliotecă orășenească în fiecare dintre aceste districte, ce au alcătuit așa-numitul sistem de biblioteci, după cum se întâmplase în noile districte ale orașului, ce fuseseră încorporate din 1920. În 26 aprilie 1933 bibliotecarii dr. Max Wieser, directorul bibliotecii districtului Spandau, și dr. Wolfgang Engelhard, directorul "bibliotecii districtului Köpenick" au publicat o listă neagră a cărților
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
format câte o bibliotecă orășenească în fiecare dintre aceste districte, ce au alcătuit așa-numitul sistem de biblioteci, după cum se întâmplase în noile districte ale orașului, ce fuseseră încorporate din 1920. În 26 aprilie 1933 bibliotecarii dr. Max Wieser, directorul bibliotecii districtului Spandau, și dr. Wolfgang Engelhard, directorul "bibliotecii districtului Köpenick" au publicat o listă neagră a cărților și altor materiale considerate nocive. În perioada 1 iulie - 15 august 1933 au fost închise toate bibliotecile orășenești publice pentru a sorta stocul
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
aceste districte, ce au alcătuit așa-numitul sistem de biblioteci, după cum se întâmplase în noile districte ale orașului, ce fuseseră încorporate din 1920. În 26 aprilie 1933 bibliotecarii dr. Max Wieser, directorul bibliotecii districtului Spandau, și dr. Wolfgang Engelhard, directorul "bibliotecii districtului Köpenick" au publicat o listă neagră a cărților și altor materiale considerate nocive. În perioada 1 iulie - 15 august 1933 au fost închise toate bibliotecile orășenești publice pentru a sorta stocul de carte și a elimina materialele interzise. Materialele
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
1933 bibliotecarii dr. Max Wieser, directorul bibliotecii districtului Spandau, și dr. Wolfgang Engelhard, directorul "bibliotecii districtului Köpenick" au publicat o listă neagră a cărților și altor materiale considerate nocive. În perioada 1 iulie - 15 august 1933 au fost închise toate bibliotecile orășenești publice pentru a sorta stocul de carte și a elimina materialele interzise. Materialele eliminate au fost adunate în clădirea Neuer Marstall, care a fost folosită din 1921 de biblioteca orășenească. Războiul a adus mari pierderi în 1943, iar clădirea
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
perioada 1 iulie - 15 august 1933 au fost închise toate bibliotecile orășenești publice pentru a sorta stocul de carte și a elimina materialele interzise. Materialele eliminate au fost adunate în clădirea Neuer Marstall, care a fost folosită din 1921 de biblioteca orășenească. Războiul a adus mari pierderi în 1943, iar clădirea Marstall a fost aproape complet distrusă de bombe. După război a fost înființat în 1945 un sistem de închiriere temporară. În vara anului 1945 materialele interzise începând din martie 1933
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
a adus mari pierderi în 1943, iar clădirea Marstall a fost aproape complet distrusă de bombe. După război a fost înființat în 1945 un sistem de închiriere temporară. În vara anului 1945 materialele interzise începând din martie 1933, aflate în biblioteca orașului, au fost trimise la cele 43 de biblioteci publice existente din numărul inițial de 106 (1939). În septembrie 1945 mareșalul sovietic Gheorghi Jukov a dispus ca toate materialele național-socialiste și militariste din bibliotecile publice din Berlin să fie eliminate
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
a fost aproape complet distrusă de bombe. După război a fost înființat în 1945 un sistem de închiriere temporară. În vara anului 1945 materialele interzise începând din martie 1933, aflate în biblioteca orașului, au fost trimise la cele 43 de biblioteci publice existente din numărul inițial de 106 (1939). În septembrie 1945 mareșalul sovietic Gheorghi Jukov a dispus ca toate materialele național-socialiste și militariste din bibliotecile publice din Berlin să fie eliminate. În martie 1946 s-a stabilit că media stocurilor
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
începând din martie 1933, aflate în biblioteca orașului, au fost trimise la cele 43 de biblioteci publice existente din numărul inițial de 106 (1939). În septembrie 1945 mareșalul sovietic Gheorghi Jukov a dispus ca toate materialele național-socialiste și militariste din bibliotecile publice din Berlin să fie eliminate. În martie 1946 s-a stabilit că media stocurilor bibliotecilor orășenești s-a înjumătățit, comparativ cu anul 1939, iar numărul angajaților s-a redus la o treime. Abia în 1950 stocurile bibliotecii au ajuns
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
publice existente din numărul inițial de 106 (1939). În septembrie 1945 mareșalul sovietic Gheorghi Jukov a dispus ca toate materialele național-socialiste și militariste din bibliotecile publice din Berlin să fie eliminate. În martie 1946 s-a stabilit că media stocurilor bibliotecilor orășenești s-a înjumătățit, comparativ cu anul 1939, iar numărul angajaților s-a redus la o treime. Abia în 1950 stocurile bibliotecii au ajuns la nivelul avut înainte de război (400.000 de volume). Biblioteca orășenească Berlin, care se afla în
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
militariste din bibliotecile publice din Berlin să fie eliminate. În martie 1946 s-a stabilit că media stocurilor bibliotecilor orășenești s-a înjumătățit, comparativ cu anul 1939, iar numărul angajaților s-a redus la o treime. Abia în 1950 stocurile bibliotecii au ajuns la nivelul avut înainte de război (400.000 de volume). Biblioteca orășenească Berlin, care se afla în Berlinul de Est, a adoptat în 1951 sistemul de împrumut interbibliotecar cu bibliotecile publice de stat. După 1952 au început ample activități
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]
-
s-a stabilit că media stocurilor bibliotecilor orășenești s-a înjumătățit, comparativ cu anul 1939, iar numărul angajaților s-a redus la o treime. Abia în 1950 stocurile bibliotecii au ajuns la nivelul avut înainte de război (400.000 de volume). Biblioteca orășenească Berlin, care se afla în Berlinul de Est, a adoptat în 1951 sistemul de împrumut interbibliotecar cu bibliotecile publice de stat. După 1952 au început ample activități de editare bibliografică. Astfel, a început să fie publicat de atunci buletinul
Berliner Stadtbibliothek () [Corola-website/Science/337159_a_338488]