43,371 matches
-
697 calfe și 485 ucenici). Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Craiova era un oraș ce avea mici fabrici și ateliere de produse chimice, mașini agricole, arte grafice, tăbăcării, textile, materiale de construcții etc. La 26 octombrie 1896 intră în funcțiune uzina electrică a Craiovei (cu echipamente AEG - Allgemeine Elekticitäts-Gesellschaft), având o putere instalată de 310 cai-putere, și care alimenta 365 de lămpi de pe 39 de străzi într-o rețea de 30 de kilometri. Craiova a fost primul oraș al țării
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
parțial privilegiile avute înaintea revoluției din 1848. În anul 1867 Ghiriș-Arieș trece din nou în rândul așezărilor rurale cu statut de "comună". Acest statut îl va păstra până în anul 1925, anul creerii comunei "Câmpia-Turzii". În anul 1873 se dă în funcțiune linia ferată Războieni - Ghiriș-Arieș - Cluj. Calea ferată Câmpia Turzii-Turda s-a inaugurat la data de 19 iunie 1885. În anul 1879 se construiește o nouă școală românească în Ghiriș-Arieș, pe fundația unei școli mai vechi (azi Dispensarul TBC al Policlinicii
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
mici, cum ar fi Ruhnu cu doar 60. Cum peste două treimi din comune au populația mai mică de 3.000 de locuitori, multe dintre ele consideră că este mai avantajos să colaboreze pentru furnizarea de servicii și pentru îndeplinirea funcțiunilor administrative. S-a cerut o reformă administrativă, prin care comunele mai mici să fie unite pentru a forma unități administrative funcționale, mai mari. În august 2012, Estonia avea în total 226 de comune, dintre care 33 urbane și 193 rurale
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
fapt ce a dus la căutarea clădirilor necesare autorităților și a unor case de locuit pentru șefii județului, precum și la mutarea în Călărași a instituțiilor județene de profil (ocârmuirea, tribunalul și poliția). La 1 noiembrie 1833, cu prilejul intrării în funcțiune a primei comisii a orașului Călărași, se adoptă primul buget în sumă de 8000 de lei, propuși a fi cheltuiți pentru modernizarea uliței centrale a orașului și pentru construirea unei școli (s-au alocat 4500 lei). S-a construit un
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Război Mondial, mai cu seamă începând din 1949-1950, moment în care dezvoltarea economică și industrială, transformă localitatea într-un însemnat centru muncitoresc. În anul 1954 începe construcția Uzinei de superfosfat și acid sulfuric (U.S.A.S), care a intrat în funcțiune cu prima linie în 1957, aceasta deschizând drumul industrializării zonei și creșterii numărului populației (în anul 1968 populația localității Năvodari depășea 6500 de locuitori). Astfel, prin Legea 2/20 decembrie 1968, localitatea Năvodari a fost declarată oraș, având în subordine
Năvodari () [Corola-website/Science/296982_a_298311]
-
clasificată ca monument memorial și funerar; și moara Dunărea (1913). Alte două monumente sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare monumentul eroilor din Primul Război Mondial ridicat în 1930; și monumentul soldaților ruși căzuți în Războiul Crimeei, ridicat în 1853. Funcțiunea de bază a localității este cea de port la Dunăre, la care s-a adăugat în timp și cea industrială (construcții și reparații de motonave, vase fluviale pentru călători, remorchere, șlepuri ș.a., turnătorie, fabrică de mobilă, elemente prefabricate pentru construcții
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
documentele din secolul al XII-lea. În 1795 a fost construită Sinagoga Mare (cea mai veche dintre cele 13 care au fost ridicate în oraș). A fost distrusă într-un incendiu, a fost reconstruită în 1854, fiind și acum în funcțiune. Orașul s-a numit, la început, Târgul Șoldănești sau Târgul Șomuzului, iar prin anaforaua din 29 martie 1826, emisă de către domnitorul Ioniță Sandu Sturdza, Târgul Fălticeni, unde, după 1775, de când Austria a ocupat nordul Moldovei, numit apoi Bucovina, s-a
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
vechea Uzină de Apă a Sucevei. În anul 1895, primarul Franz de Loges contractează un împrumut de 1,5 milioane de coroane pentru electrificarea orașului, construcția canalizării, a unui apeduct și îndiguirea râului Suceava. În anul 1908 este pusă în funcțiune Uzina electrică, construită de Societatea Unificată de Electricitate din Viena. Este introdus în oraș iluminatul public electric, instalându-se stâlpi metalici din zăbrele, cu lampadare. În 1912 este dată în folosință Uzina de apă, concomitent cu rețeaua publică de aducțiune
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
care circulă pe trasee adiacente celor șapte linii de autobuz. În perioada 1987-2006, transportul local din Suceava a fost realizat, alături de autobuze, prin intermediul troleibuzelor. Rețeaua de troleibuze a fost inaugurată la data de 15 august 1987, primul traseu dat în funcțiune legând Gara Suceava de cartierul George Enescu. În anii următori, rețeaua a fost extinsă (către Ițcani și Șcheia), ajungându-se la șase linii de troleibuz. A fost desființată la 2 aprilie 2006. Suceava nu este favorizată de poziționare, având în
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
apărute la Lucăcești, Găzărie, Valea Arinilor, Solonț, Stănești și Măgirești. Rafinăria de la Moinești a fost proiectată și ansamblată însăși de Nechifor Choss, echipamentele fabricându-le la atelierele de mecanică din Moinești și Bacău. Tot în 1840, la Lucăcești a început funcțiunea o pompă de petrol care fora la 150 de metri. Până pe la 1860, principalii exploatatori de țiței fuseseră țăranii liberi, numiți fântânari, băieși sau gropari, denumiri provenind direct din îndeletnicirile lor. După 1860 însă, când exploatarea „aurului negru” a început
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
17A, care se desprinde din același drum european la 14 km nord-est de Rădăuți. Accesul feroviar către oraș se realizează pe linia ferată secundară Dornești - Rădăuți, care se continuă apoi către Putna și Nisipitu. Calea ferată a fost pusă în funcțiune în anul 1889 de către compania Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei) și tranzitează centrul orașului, unde se găsește Gara Rădăuți. Traficul feroviar a fost inchis in anul 2012 pe ruta Dornești - Putna din cauza lipsei de calatori. De asemenea tronsonul
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
al Bucovinei. Prin trecerea la stadiul de târg, localitatea a căpătat rolul de centru economic regional, rol datorat în mare parte târgului săptămânal ce mijlocea schimbul de produse dintre producătorii din zona nordică a Țării Moldovei și cei din partea sudică, funcțiune care se menține și în zilele de astăzi, prin târgul din fiecare vineri. În dezvoltarea economică a orașului, baza au reprezentat-o atelierele manufacturiere, crescătoria de cai și târgul săptămânal. În 1789 este construită prima fabrică de bere, apoi rafinăria
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
de întreținere a navelor se extinde și începe să repare vapoare. Prima fabrică de bere s-a construit între anii 1856-1858. Începând cu 1859 Șantierul de reparații navale se transformă în Șantier naval. Între 1860 și 1861 se pune în funcțiune și o turnătorie. Tot în 1860 este desăvârșită construcția liniei telegrafice ce leagă Severinul cu București și Craiova. În 1861 are loc licitația pentru iluminarea orașului cu 64 felinare cu petrol. La 3 iulie 1863 domnitorul Alexandru Ioan Cuza stabilea
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
a prezentat ideea liderului iugoslav Iosif Broz Tito. În 1967 s-a terminat construcția cinematografului "Portile de Fier" și a Policlinicii. Combinatul de Celuloză si Hârtie (CCH) este înființat în 1969 iar capacitățile de producție vor intra pe rând în funcțiune între 1972-1975. În 1970 este inaugurată Fabrica de Nutrețuri Combinate. În 1972 Turnu-Severin devine municipiu. Sublinierea identității naționaliste în ideologia comunistă a anilor ‘70, clădită pe baza anteriorității traco-dacice, opusă latinității occidentale "cotropitoare", adaugă la numele Severinului cu ocazia împlinirii
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
școala românească. În anul 1871 începe construirea liniei ferate industriale pe distanță Reșița - Bocșa Română - Ocna de Fier în lungime de 31,3 km, care a fost inaugurată la 3 septembrie 1873, iar la 3 septembrie 1874 se dă în funcțiune linia ferată cu ecartament normal Voiteni - Bocșa. Fabrica din Bocșa prelucră în 1898 mașini și unelte agricole. La 28 noiembrie 1908 se dă în exploatare linia ferată normală Oravița - Berzovia - Bocșa - Reșița. Sociteatea U.D.R. se înființează în anul 1920
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
a costat 78.184,59 lei. Spitalul este inaugurat pe 6 decembrie 1894, funcționând cu 14 paturi. În anul 1897 se construiește un pavilion pentru autopsii, acesta servind și drept cameră mortuara. Acesta a costat 3.900 lei. Statul de funcțiuni al Spitalului Urziceni din acea vreme cuprindea un medic care era și medical de plasă al circumscripției sanitare, un subchirurg, două infirmiere, un bucătar, o spălătoreasa, un argat. Paturile erau întreținute de boieri, menționați fiind: Ioniță Sava din Cosereni și
Urziceni () [Corola-website/Science/297017_a_298346]
-
sau Centrul de Cercetări în Inginerie și Management. Tot aici funcționează și filiale ale Academiei de Științe Medicale, respectiv ale Academiei de Științe Tehnice din România. Anual, este organizată manifestarea științifică „Zilele academice timișene”. În 1961 a fost dat în funcțiune primul calculator construit în România. Acest lucru s-a întâmplat la Timișoara, în cadrul Institutului Politehnic. Se numea MECIPT, acronimul de la Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic din Timișoara. Proiectarea acestuia a început din 1956 de către un colectiv condus de
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Trama stradală era formată din 54 străzi, două stradele și o șosea, în total 16,69 Km drumuri. Strada Matei Basarab și locuitorii înstăriți aveau lumină electrică, produsă de un generator electric aflat la moara lui Gheorghe Fuerea. Statul de funcțiuni al Primăriei comunei urbane Slobozia cuprindea: Primul primar al comunei urbane Slobozia a fost Ion Constantinescu, ales în fruntea localității încă din 1907. La data de 19 ianuarie 1919, Primăria Comunei Urbane Slobozia a înaintat Prefecturii județului Ialomița un document
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
cele care evocă finalul încleștării, în dimineața zilei de 30 august 1944: "Peisajul înconjurător, orașul arăta ca după un adevărat dezastru: mormane de moloz și de fer arzând, șanțuri pline cu morți și răniți, mașini blindate răsturnate ori scoase din funcțiune încă arzând. Peste tot mirosea a pucioasă și fier topit" - aceste aprecieri, deci, redau sugestiv amploarea unor crâncene operațiuni militare desfășurate la Slobozia. Cu acest prilej, a fost remarcat și eroismul unor slobozeni - Dinu Frățilâ, Constantin Dodu, Andrei Constantin, Gheorghe
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
stațiile de preepurare ale agenților industriali funcționează necorespunzător, ceea ce duce la creșterea încărcăturii poluante deversate în râul Ialomița. Urmare creșteri prețurilor la agentul termic numeroase debransări de la instalația de termoficarea au fost înregistrate. În prezent în municipiul Slobozia sunt în funcțiune 17 puncte termice și 5 centrale termice folosite la alimentarea cu agent termic al locuințelor colective și dcotări publice, există de asemenea centrale termice de bloc și numeroase centrale de apartament. Dat fiind că principala cheltuială din bugetul unei familii
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
feroviară din Transilvania din care mare parte e folosită și astăzi. Prin construirea liniei secundare Războieni-Târgu Mureș în 1871, iar apoi prin linia de circulație locală Târgu Mureș-Reghin în 1886, atracția economică a localității s-a lărgit. Prin punerea în funcțiune a căii ferate de centură și calea ferată îngustă Târgu Mureș-Sovata, orașul a devenit un nod de cale ferată. Ca urmare a reorganizării structurii armatei Ungariei dualiste, prin promulgarea Legii forțelor de apărare din anul 1869, a început construcția structurii
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
șase perechi de trenuri regio pe zi (între orele 5:45 și 20:20, la un interval de aproximativ trei ore dimineața și două ore după-amiaza), din care una circulă la și de la Iași. Din 2008 s-au dat în funcțiune câteva linii de microbuz de la autogară spre gară, spre comunele vecine sau spre cartierele Stadion și Băile Oglinzi. Acestea asigură transportul public. De asemenea, există autocare spre Piatra Neamț, Roman, Bacău sau Iași. Companiile de taxiuri care s-au dezvoltat în
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
2005, pilotul Didier Delsalle din Franța a aterizat cu un elicopter Eurocopter AS 350 B3 pe vârful Everest (fără martori în afara imaginilor filmate de camera instalată sub aparat) și a decolat după aproximativ patru minute. (Rotoarele au fost păstrate în funcțiune, evitând riscul de a se baza doar pe zăpadă pentru susținerea elicopterului.) Astfel, el a stabilit recordul mondial pentru aterizarea și decolarea de la cea mai mare altitudine. Delsalle realizase, cu două zile înainte, o decolare de pe Pasul Sudic; unele articole
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
constituit o constantă a acestei relații a fost permanenta disocierea între viața publică și cea privată, pe care atât Ferdinand cât și Maria au făcut-o. Ei nu au lăsat niciodată ca problemele personale sau de cuplu să primeze în detrimentul funcțiunilor publice pe care le aveau la nivelul societății, focalizându-și energiile și eforturile într-un mod concertat, pentru îndeplinirea misiunii care le revenea. Preocuparea noastră cinstită a avut întotdeauna un singur obiect: România. Orice greșeli vom fi făcut, pe noi
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
prime, aprovizionând Europa Centrală, Italia și chiar Orientul Apropiat. În prezent, minele de plumb au fost închise, iar din cele 2.500 de fabrici de prelucrare a lemnului, deschise încă din anii '30 ai secolului trecut, au mai rămas în funcțiune numai căteva sute. Din 1999 până în 2008, landeshauptmannul Carintiei a fost Jörg Haider (BZÖ). După alegeile din 2013, funcția este ocupată de Peter Kaiser (SPÖ).
Carintia () [Corola-website/Science/296792_a_298121]