47,696 matches
-
Vaslui, iar în 2008 a ajuns la U Cluj, echipă tocmai retrogradată în Liga a II-a. După câteva etape, a primit propunerea de a antrena Steaua București, formație rămasă fără antrenor după demisia lui Marius Lăcătuș. A debutat la Steaua cu un meci contra lui Dinamo București, în deplasare, în care a înregistrat un egal. Nu a avut rezultate strălucite la Steaua, în afară de victoria în fața viitoarei campioane, Unirea Urziceni, 1-0 în ultima etapă a turului, și în iarna anului 2008
Dorinel Munteanu () [Corola-website/Science/299110_a_300439]
-
propunerea de a antrena Steaua București, formație rămasă fără antrenor după demisia lui Marius Lăcătuș. A debutat la Steaua cu un meci contra lui Dinamo București, în deplasare, în care a înregistrat un egal. Nu a avut rezultate strălucite la Steaua, în afară de victoria în fața viitoarei campioane, Unirea Urziceni, 1-0 în ultima etapă a turului, și în iarna anului 2008 este demis. A revenit la U Cluj, pe care a salvat-o de la retrogradarea în Liga a III-a. Din 1 iulie
Dorinel Munteanu () [Corola-website/Science/299110_a_300439]
-
nu a fost pe deplin apreciată timp de încă patru decenii. Mult timp considerată doar o curiozitate matematică, abia în anii ’60 o serie de lucrări teoretice au arătat că găurile negre erau o consecință generică a relativității generale. Descoperirea stelelor neutronice a stârnit interesul pentru obiectele compacte, formate prin colaps gravitațional ca o posibilă realitate astrofizică. Găurile negre de masa stelară se formează prin colapsul stelelor de masă mare într-o supernovă la sfârșitul vieții lor. După formare gaura neagră
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
teoretice au arătat că găurile negre erau o consecință generică a relativității generale. Descoperirea stelelor neutronice a stârnit interesul pentru obiectele compacte, formate prin colaps gravitațional ca o posibilă realitate astrofizică. Găurile negre de masa stelară se formează prin colapsul stelelor de masă mare într-o supernovă la sfârșitul vieții lor. După formare gaura neagră poate continua să crească absorbind masă din vecinătatea ei. Prin absorbirea de stele precum și prin contopirea cu alte găuri negre se pot forma găuri negre super-masive
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
o posibilă realitate astrofizică. Găurile negre de masa stelară se formează prin colapsul stelelor de masă mare într-o supernovă la sfârșitul vieții lor. După formare gaura neagră poate continua să crească absorbind masă din vecinătatea ei. Prin absorbirea de stele precum și prin contopirea cu alte găuri negre se pot forma găuri negre super-masive cu mase de milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui. În ciuda invizibilității interiorului, prezența unei găuri negre poate fi dedusă prin interacțiunea cu restul materiei
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
de milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui. În ciuda invizibilității interiorului, prezența unei găuri negre poate fi dedusă prin interacțiunea cu restul materiei. Astronomii au identificat numeroase posibile găuri negre stelare în sistemele binare, studiind interacțiunea lor cu stelele companion. În momentul de față se înregistrează o puternică tendință spre consens asupra acceptării ideii că în centul majorității galaxiilor se află o gaură neagră super-masivă. Ca un caz particular, există dovezi solide ce indică existența unei găuri negre de peste
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
mulți cercetători ai vremii, precum Eddington și Lev Landau, care susțineau că un mecanism necunoscut încă ar oprii colapsul. Aceștia aveau parțial dreptate: o pitică albă puțin mai masivă decât limita Chandrasekhar va da naștere in urma colapsului gravitațional unei stele neutonice, care (conform principiului de excluziune al lui Pauli) este stabilă. În 1939 Robert Oppenheimer și H. Snyder emit ideea că stelele neutronice de peste aproximativ trei mase solare (limita Tolman-Oppenheimer-Volkoff) devin în urma colapsului găuri negre din motivele indicate de Chandrasekhar
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
dreptate: o pitică albă puțin mai masivă decât limita Chandrasekhar va da naștere in urma colapsului gravitațional unei stele neutonice, care (conform principiului de excluziune al lui Pauli) este stabilă. În 1939 Robert Oppenheimer și H. Snyder emit ideea că stelele neutronice de peste aproximativ trei mase solare (limita Tolman-Oppenheimer-Volkoff) devin în urma colapsului găuri negre din motivele indicate de Chandrasekhar, și au concluzionat că este improbabil ca vreo lege a fizicii să prevină (cel puțin pentru unele stele) transformarea în găuri negre
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
Snyder emit ideea că stelele neutronice de peste aproximativ trei mase solare (limita Tolman-Oppenheimer-Volkoff) devin în urma colapsului găuri negre din motivele indicate de Chandrasekhar, și au concluzionat că este improbabil ca vreo lege a fizicii să prevină (cel puțin pentru unele stele) transformarea în găuri negre. Oppenheimer și colaboratorii săi interpretează singularitatea de la limita razei Schwarzschild ca fiind granița unei zone în care timpul se oprește. Acest punct de vedere este valabil pentru un observator extern, nu și pentru un observator care
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
interpretează singularitatea de la limita razei Schwarzschild ca fiind granița unei zone în care timpul se oprește. Acest punct de vedere este valabil pentru un observator extern, nu și pentru un observator care se prăbușește spre singularitate. Datorită acestei proprietăți respectivele stele au fost numite stele înghețate (observatorul extern ar vedea suprafața stelei înghețată în timp la momentul în care colapsul duce steaua sub limita razei Schwarzschild). În 1958, David Finkelstein identifică suprafața Schwarzschild pe care o numește orizontul de evenimente, ca
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
razei Schwarzschild ca fiind granița unei zone în care timpul se oprește. Acest punct de vedere este valabil pentru un observator extern, nu și pentru un observator care se prăbușește spre singularitate. Datorită acestei proprietăți respectivele stele au fost numite stele înghețate (observatorul extern ar vedea suprafața stelei înghețată în timp la momentul în care colapsul duce steaua sub limita razei Schwarzschild). În 1958, David Finkelstein identifică suprafața Schwarzschild pe care o numește orizontul de evenimente, ca fiind o membrană perfect
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
în care timpul se oprește. Acest punct de vedere este valabil pentru un observator extern, nu și pentru un observator care se prăbușește spre singularitate. Datorită acestei proprietăți respectivele stele au fost numite stele înghețate (observatorul extern ar vedea suprafața stelei înghețată în timp la momentul în care colapsul duce steaua sub limita razei Schwarzschild). În 1958, David Finkelstein identifică suprafața Schwarzschild pe care o numește orizontul de evenimente, ca fiind o membrană perfect unidirecțională : cauzalitatea o poate traversa într-un
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
valabil pentru un observator extern, nu și pentru un observator care se prăbușește spre singularitate. Datorită acestei proprietăți respectivele stele au fost numite stele înghețate (observatorul extern ar vedea suprafața stelei înghețată în timp la momentul în care colapsul duce steaua sub limita razei Schwarzschild). În 1958, David Finkelstein identifică suprafața Schwarzschild pe care o numește orizontul de evenimente, ca fiind o membrană perfect unidirecțională : cauzalitatea o poate traversa într-un singur sens. Aceste concluzii nu contrazic în mod direct rezultatele
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
care se prăbușește spre singularitate. În 1967 Stephen Hawking și Roger Penrose demonstrează că ideea de gaură neagră a plecat de la teoria relativității a lui Einstein iar în unele cazuri formarea lor este inevitabilă. Interesul general crește odată cu descoperirea pulsarilor (stele care emit un semnal radio regulat). ce s-au aratat a fi stele neutronice ce se rotesc foarte rapid. Stelele neutronice erau privite până atunci (ca și găuri negre), ca fiind simple curiozități strict teoretice. În 1976 Stephen Hawking demonstrează
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
că ideea de gaură neagră a plecat de la teoria relativității a lui Einstein iar în unele cazuri formarea lor este inevitabilă. Interesul general crește odată cu descoperirea pulsarilor (stele care emit un semnal radio regulat). ce s-au aratat a fi stele neutronice ce se rotesc foarte rapid. Stelele neutronice erau privite până atunci (ca și găuri negre), ca fiind simple curiozități strict teoretice. În 1976 Stephen Hawking demonstrează că, odată formată o gaură neagră, ea începe să piardă din masă radiind
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
de la teoria relativității a lui Einstein iar în unele cazuri formarea lor este inevitabilă. Interesul general crește odată cu descoperirea pulsarilor (stele care emit un semnal radio regulat). ce s-au aratat a fi stele neutronice ce se rotesc foarte rapid. Stelele neutronice erau privite până atunci (ca și găuri negre), ca fiind simple curiozități strict teoretice. În 1976 Stephen Hawking demonstrează că, odată formată o gaură neagră, ea începe să piardă din masă radiind energie (radiație Hawking), fapt ce intră în
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
decât s-a presupus până acum. În iulie 2004 În noiembrie 2004 un grup de cercetători au descoperit o gaură neagră în galaxia noastră, orbitând la trei ani lumină de constelația Săgetătorului. În februarie 2005 SDSS J090745,0+24507, o stea gigantică părăsește Calea Lactee având o viteză de două ori mai mare decât în mod normal (aproximativ 0,0022 din viteza luminii), fapt care dovedește existența unei găuri negre foarte mari în centrul galaxiei. Au existat rapoarte de observare a unor
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
cinetic. Când o stea de aproximativ 20 de ori mai mare ca Soarele își epuizează "combustibilul" intră în colaps, nemaiputând să susțină toate reacțiile ce au loc în interiorul ei. Ea explodează provocând o explozie de proporții numită supernovă. Dar miezul stelei rămâne compact iar colapsul continuă. Particulele miezului se zdrobesc una de alta din cauza propriei gravitații până când tot ce rămâne este o gaură neagră. O explicație schematică a unei găuri negre ar fi următoarea: Se cunoaște faptul că masa distorsionează spațiul
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
negre se află unul dintre cele mai misterioase fenomene fizice: singularitatea. Singularitatea este un punct de volum ce tinde spre zero dar care conține o masă ce tinde spre infinit. În cazul unei găuri negre, singularitatea este masa unei întregi stele de minim 20 de ori mai mare ca Soarele nostru, concentrată într-un punct al spațiului. Singularitatea are o forță gravitațională colosală, ea dând forța de atracție a unei găuri negre. O gaură neagră poate îngloba extrem de multă materie, în ciuda
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
1976) și Iași (2008). În ianuarie 2011, volumul de povestiri " Timp pentru dragoste", apărut în 2009 la Editura Bastion, este preluat, ca ediție definitivă, de către integrala science fiction și fantasy Seniorii Imaginației (Editura Eagle), readucând pe copertă titlul "Oameni și stele". a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Société Européenne de Culture, H.G. Wells Society, Centre International Jules Verne, Associazione Internazionale per gli Studi sulle Utopie. Pentru întreaga sa activitate de creație, exegeză și promovare a SF-ului, i s-
Ion Hobana () [Corola-website/Science/299136_a_300465]
-
a născut în condiții neobișnuite, într-un staul. A fost vizitat de păstori, și de cei trei magi (în tradiția populară românească numiți crai) din răsărit, care în anumite tradiții creștine sunt numiți Gaspar, Melchior și Baltazar și care văzuseră steaua din Bethleem ce i-a condus la Isus. Aflând regele Iudeei, Irod cel Mare, despre nașterea lui Isus, și de teamă să nu îi fie luat locul, a poruncit străjilor să-i ucidă pe toți pruncii de parte bărbătească sub
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
în dialog, Iris (Franța), Journal for the Studies of Religions and Ideologies, Jurnalul literar, Metabasis (Italia), Minerva, Monitor ZSA (Slovenia), Observator cultural, Orma, Poesis, Philologia Jassyensia, Poesis, Poli-femo (Italia), Psihanaliza, Revista de istorie si teorie literară, România literară, Rostirea românească, Steaua, Studia Asiatica, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Suplimentul de cultură, Symbolon, Synergies, Tabor, Transdisciplinarity in Science and Religion, Transdisciplinary Studies, Transilvania, Transylvanian Review, Tribuna, University of Bucarest Review, Les Valenciennes (Franța), Viața Românească, Xenopoliana."
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]
-
Mării Negre) apărute în România, Rusia, Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia, Ucraina ș.a. Din 1998 este membru al Consiliului Științific al Institutului European de Înalte Studii Internaționale din Nișă. În 2000, pentru contribuție la dezvoltarea științelor politice, a fost decorat cu ordinul Steaua României (cea mai înaltă distincție oferită de statul român) în grad de ofițer. În 2012 i s-a decernat Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru românul "Cântecul mării." La 10 iulie 2015 a fost decorat de președintele francez
Oleg Serebrian () [Corola-website/Science/299275_a_300604]
-
fost preocupat tot timpul să înțeleagă fenomenele naturale. Majoritatea acestor fenomene erau analizate în legătură directă cu forma și dimensiunile Pământului. Secole de-a rândul, singura modalitate de a studia geometria Pământului a constat în observarea Soarelui, Lunii, planetelor și stelelor, adică prin metode astronomice. Acest lucru face ca "geodezia" și "astronomia" să fie unele dintre cele mai vechi științe și cele mai vechi geoștiințe. Geodezia a fost definită în anul 1880 de către geodezul german Friedrich Robert Helmert (1843- 1917) ca
Geodezie () [Corola-website/Science/299241_a_300570]
-
Armand Abram Penchas" (n. 9 august 1914, Craiova - d. 10 octombrie 2005, București), a fost un compozitor român evreu din România. Între 1935 și 1940 a urmat Facultatea de Farmacie din București. Ca toți evreii din acel timp, a purtat steaua galbenă, a fost concentrat la muncă, a fost deportat în Transnistria. Între 1950 și 1952 a fost director de studii la Institutul de Teatru și Film "I.L.Caragiale" din București. Apoi, activitatea sa profesională s-a desfășurat în lumea culorilor
Alexandru Mandy () [Corola-website/Science/299263_a_300592]