44,517 matches
-
Muntenia și toată Moldova. În secolulal XIII-lea Turnu-Severin a fost stăpânit de Regatul Ungariei. Zona înconjurătoate (Banatul de Severin) a fost până în secolul XVI disputată cu Ungaria. Între secolele XIII-XVI este menționată în Râmnicu Vâlcea o populație săsească. În epoca medievală, teritoriul Olteniei este parte integrantă din Țara Românească, unii membrii ai familiei oltenești a Craioveștilor ocupând tronul începând cu secolul al XVI-lea. Oltenia avea o notă distinctă în raportul puterii, prin Marea Bănie de Craiova. Regiunea era administrată
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
perioadă de aproximativ 100 de ani, Oltenia devine sălașul unor celebri haiduci și panduri din Oltenia. În 1821, Oltenia este locul de plecare al primei revoluții moderne, revoluție care avea să însemne pentru țările române, trecerea de la perioada medievală la epoca modernă. Deși revoluția lui Tudor Vladimirescu reușește doar să restabilească domniile pamântene, ea constituie un moment de cotitură în istoria noastră. Tot Oltenia a fost sălașul în care care s-a dezvoltat revoluția pașoptistă, Craiova fiind prima capitală a revoluției
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
teritoriul periurban și restul județului și al țării, transportul rutier se realizează prin operatori privați, cu plecări din stațiile de transfer: Gara de Sud, Gara de Vest, Ștrandului - Obor, Spitalul Județean și Podul Înalt . Orașul Ploiești n-a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curțile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeștilor, destul de modeste, nu au durat decât două decenii și ceva. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
condusă de patricieni care luau toate hotărârile. Plebeii erau siliți să respecte aceste hotărâri, deși nu participau la procesul decizional. Astfel, între patricieni și plebei a existat o luptă permanentă pentru cucerirea de către cei din urmă a drepturilor politice. În epoca primitivă a Romei, conducerea societății era asigurată de patricieni. "Populus romanus" era organizat în trei triburi, 30 de curii și 300 de ginți. Fiecare trib avea un senat format din 100 de membri, o armată pedestră de 1000 de oameni
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
nu poate fi abrogată: totuși, o nouă lege poate anula sancțiunile prevăzută de o lege precedentă și, în anumite cazuri, Senatul poate declara nulă o lege votată în perioadă de tulburări sau poate scuti pe cineva de respectarea ei. În epoca Imperiului, începând cu August, împăratul legiferează practic singur și se poate opune, în virtutea puterii sale tribuniciare, tuturor proiectelor care-i displac. "Lex data" este de o natură diferită față de "lex rogata": este o cartă emanând de la un magistrat sau de la
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
au ajuns în și mai multe limbi europene în secolul al XVII-lea, când Franța era o mare putere politică și culturală, apoi în secolul al XVIII-lea, când puterea țării scăzuse, dar impactul său cultural a crescut datorită ideilor Epocii Luminilor. Pe vremea aceea, din America de Nord și până în Rusia, aristocrații și intelectualii nu se puteau lipsi de cunoașterea limbii franceze. Franceza devenise limba comunicării internaționale în locul latinei, în diplomație și în științe. În secolul al XIX-lea, influența francezei s-
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
se împrumută multe latinisme și italianisme, iar limba literară se îmbogățește și cu cuvinte din celelalte idiomuri vorbite în țară. Apar primele lucrări lingvistice (dicționare, gramatici) care se ocupă de limba franceză, împreună cu preocupări de unificare a limbii literare. Limba epocii este bine reprezentată de operele lui François Rabelais. În 1549 apare "Défense et illustration de la langue française" (Apărarea și slăvirea limbii franceze) a lui Joachim Du Bellay, o pledoarie pentru impunerea limbii franceze în locul latinei în toate domeniile culturii scrise
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
impunerea limbii franceze în locul latinei în toate domeniile culturii scrise. În același timp, regalitatea caută să înlocuiască latina în administrație și în justiție, impunând franceza în aceste domenii prin Ordonanța de la Villers-Cotterêts (1539). Secolele XVII (cel al clasicismului) și XVIII (Epoca Luminilor) sunt perioada francezei clasice și de trecere la franceza modernă. În secolul al XVII-lea, limba literară este standardizată în contextul mai general al autoritarismului ce caracterizează regimul, normele impunând un lexic „purificat”, relativ sărac, dar o structură gramaticală
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
galets”), unele unele fiind lucrate pe o față („choppers”) iar altele pe ambele fețe („chopping tools”), precum și anumite tipuri de unelte („așchii”) desprinse prin cioplire din nuclee de silex, fiind adevărate „unelte universale” bazate pe exploatarea naturală a resurselor. Caracteristic epocii neolitice (6000 î.Hr. - 2500 î.Hr.) sunt primele așezări omenești stabile. În Slatina au fost semnalate așezări stabile în mai multe puncte, însă locuirea umană se concentra pe terasa stângă a râului Sopot care prezenta avantaje naturale deloc neglijabile. Pe acest
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
Pe acest mal, așezarea era protejată de Crivățul ce bătea dinspre est și beneficia de numeroasele izvoare de apă potabilă limpede și rece. Aprovizionarea cu apă potabilă a orașului a fost asigurată, până târziu, în Evul Mediu și chiar în Epoca Modernă, de bogăția în apă de izvor a văii Sopotului. „Cișmelele lui Ionașcu erau alimentate cu ajutorul conductelor de olane din pământ ars care captau apa de aici. Așezările neolitice au fost la început deschise, nefortificate, menționând pentru neoliticul timpuriu așezarea
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
prin caneluri fine, iar mai târziu executat în tehnica exciziei adânci, cu motive spiralo-meandrice, trasate admirabil și cu alte motive geometrice, toate încrustate cu multă pastă albă. Acestea reprezintă una dintre cele mai remarcabile realizări ale artei olăritului din întreaga epocă neo—eneolitică. Începând cu perioada eneoliticului, apar și așezările întărite cu val de pământ și șanț de apărare, de tip tell. O astfel de așezare este cea de la Strehareț care era locuită de comunitățile Sălcuța (venite din Oltenia). Acestea, în urma
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
culturile sosite din est și cele din vest sau cele difuzate din sudul Dunării: aspectul cultural Vinca - Dudești care și-a adus contribuția la formarea culturii Vădasta, Boian V - Gumelnița I - Sălcuța IV, specifice eneoliticului și perioadei de tranziție spre epoca bronzului, aspectul cultural Chilia - Militari (sec. II d.Hr. - IV d.Hr.). În perioada de tranziție dintre eneolitic și epoca bronzului (2500 î.Hr. - 1800 î.Hr.), în arealul Slatinei s-au așezat comunități aparținând culturii Coțofeni, care exprimă prima sinteză etnică
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
a adus contribuția la formarea culturii Vădasta, Boian V - Gumelnița I - Sălcuța IV, specifice eneoliticului și perioadei de tranziție spre epoca bronzului, aspectul cultural Chilia - Militari (sec. II d.Hr. - IV d.Hr.). În perioada de tranziție dintre eneolitic și epoca bronzului (2500 î.Hr. - 1800 î.Hr.), în arealul Slatinei s-au așezat comunități aparținând culturii Coțofeni, care exprimă prima sinteză etnică între autohtonii neolitici și comunitățile indo-europene sosite din stepele nord-pontice. Așezării de pe valea Sopotului, i se adaugă locuiri similare, semnalate
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
și din Clocociov; o altă așezare aparținând culturii Glina a fost identificată în cartierul Cireașov, punctul ”Cioacle”(aproximativ 2 km. N-E de “Dealul Cireașovului”); acest lucru indică o stabilitate a populațiilor într-un spațiu conturat. Din perioada mijlocie a epocii bronzului, în zonă s-au stabilit triburile proto-tracice care aparțineau culturii Verbicioara. În așezarea de pe valea Sopotului s-au descoperit cantități însemnate de ceramică fină (ilustrative sunt ceștile globulare ce prezintă două torți supraînălțate; acestea erau ornamentate cu motive solare
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
un atelier transilvănean. Descoperirea unei astfel de piese la Slatina, dovedea existența unor legături timpurii de schimb, de-a lungul Oltului, între triburile de la nord și de la sud de Carpați; aceste legături se vor intensifica în secolele următoare. În prima epocă a fierului (Hallstatt) este documentată cultura Ferigele. Aceasta posedă o serie de trăsături comune în raport cu culturile precedente și cele succesive, care o definesc ca fiind o cultură getică. Tot în așezarea de pe Valea Sopotului, au fost descoperite unele categorii de
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
precedente și cele succesive, care o definesc ca fiind o cultură getică. Tot în așezarea de pe Valea Sopotului, au fost descoperite unele categorii de obiecte care dovedesc tranziția mai timpurie, a geților din Câmpia Română, la cea de-a doua epocă a fierului (La Tène). În acest sens, se poate menționa ceramica lucrată la roată, similară celei descoperite la Alexandria, Zimnicea sau Mărunței(Olt). Existența ceramicii lucrată la roată, în așezări de secol V î.Hr. - IV î.Hr., dovedește folosirea directă a
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
culmea Cernegura - spre gura de vărsare a pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.). Antichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.), căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
cel mai important centru urban și comercial al ținutului Neamț. Treptat construcțiile încep să acopere și terasele mai joase ale Bistriței și Cuejdiului, iar la mijlocul secolului al XIX-lea sunt incluse în perimetrul orașului și satele Mărăței și Dărmănești. În Epoca Modernă revoluția tehnică, reformele de după 1859, cucerirea independenței de stat în 1877 și măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial și în această parte a țării. La 8 noiembrie 1841 prima „moară" de hârtie (prima, de
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
o gară și 3 autogări. Mai multe firme locale își desfasoara activitatea in regim de taxi. Există câteva proiecte de dezvoltare, printre care: Orașul conține următoarele muzee: Situată la 4 km sud-vest de oraș. Primele elemente de cultură materială aparțin epocii neolitice (faza Cucuteni), peste care se află un nivel de locuințe din epoca bronzului și apoi stratul daco-getic. Perioada de maximă dezvoltare a fost între sec. I î.e.n. și I e.n. Monument istoric accesibil doar arheologic. Situat în centrul orașului
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
regim de taxi. Există câteva proiecte de dezvoltare, printre care: Orașul conține următoarele muzee: Situată la 4 km sud-vest de oraș. Primele elemente de cultură materială aparțin epocii neolitice (faza Cucuteni), peste care se află un nivel de locuințe din epoca bronzului și apoi stratul daco-getic. Perioada de maximă dezvoltare a fost între sec. I î.e.n. și I e.n. Monument istoric accesibil doar arheologic. Situat în centrul orașului, în Piața Libertății, acest ansamblu arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica "Sf. Ioan
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
plan dreptunghiular și bolți semicilindrice cu cel trilobat și turla pe naos. Turnul, construit în 1499 din piatră brută și întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 m înălțime. Foișorul de pază a fost adăugat în epoca modernă. Biserica “Buna Vestire” este construită între anii 1779-1780. A fost situată inițial în vestul orașului în cartierul Sărata. După incendiul din 1992 care a distrus biserica de lemn a Schitului Draga, a fost mutată pe amplasamentul acesteia. Actual, se
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Ioan", nerespectându-se tradiționala distanță de 150 de "stânjeni" (aproximativ 300 m) care trebuie s-o despartă de o biserică creștină, a fost explicat de regulă prin marea vechime a edificiului inițial, care ar fi precedat construirea ansamblului arhitectural din epoca lui Ștefan cel Mare. Adepții acestui punct de vedere pleacă de la premiza că nimeni nu ar fi îngăduit ridicarea unei sinagogi sub zidurile Curții și Bisericii Domnești și că aceasta deja exista în 1497-1499 când Ștefan cel Mare a construit
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Boboc, Eugen Țapu și Ion Țâbuleac iar numeroase persoane au fost maltratate în arestul poliției. Orașul se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei, a cărei baza este formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaica, dispuse la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului și neogenului. În secțiunea erozică apar numai argile, nisipuri și
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
INDIGNVS. PRS. IMO / ET TERTIO. REGNO. DOMNO. RVD. / MI. REGVM. ERA DCCXXXV», a cărei semnificații nu este clară, dar sugerează existența unei populații stabile încă din secolul al VII-lea. Primele documente istorice privind existența unei așezări permanente datează din epoca musulmană. În a doua jumătate a secolului al IX-lea, Mohamed I (852-886), emirul de Cordoba, construiește o fortăreață pe un promontoriu de lângă râu (în locul ocupat astăzi de Palatul Regal), cu scopul de a vigila pasurile muntelui Guadarrama, și de
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
mozaraba. Se numește "latină arhaică" ("prisca latinitas") latina folosită de la origini până la începutul secolului I î.Hr. Conceptul de latină veche ("prisca latinitas") este tot atât de vechi ca și cel de "latină clasică", cele două datând de la sfârșitul Republicii romane. În acea epocă Cicero remarca, ca și alții, că limbajul pe care-l utiliza în fiecare zi, cel al înaltei societăți romane, era împodobit cu arhaisme, pe care le denumește „verborum vetustas prisca”. Typos;Expansiunea teritorială a Romei antice a asigurat limbii latine
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]