42,660 matches
-
exterioare, ele constituie modul de materializare a stărilor sufletești, mijloace de transmitere a entuziasmului pe care l-a trăit poetul în momentele când și-a imaginat frumusețea vieții patriei socialiste de mâine (...) În Drumul minerilor, Aurel Rău încearcă să abordeze poemul epic, înfățișând fapta eroică a unui tânăr miner. Poezia este valoroasă însă mai ales prin lirismul său, prin dezvăluirea emoțiilor pe care le trăiește eroul în timpul acțiunii și după cucerirea izbânzii (...) Se află în volum poezii ca Nimeni nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
paginile Almanahului literar de la Cluj. Mesteacănul, volumul apărut la E.S.P.L.A., înmănunchează cele mai bune poezii ale poetului scrise în ultimii ani (...) Mesteacănul unește 4 cicluri. În cel mai amplu - Cântece și Balade - singurul fără o idee centrală care să grupeze poemele - se întâlnesc deopotrivă versuri despre viața și sentimentele țăranilor colectiviști, ca și poezii de dragoste, o evocare lirică a lui Eminescu și cântece de Mai. Sub titlul Eliberarea Clujului, sunt înmănunchiate poezii care cântă descătușarea orașului natal al poetului. În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sentimentele țăranilor colectiviști, ca și poezii de dragoste, o evocare lirică a lui Eminescu și cântece de Mai. Sub titlul Eliberarea Clujului, sunt înmănunchiate poezii care cântă descătușarea orașului natal al poetului. În ciclul Drumul minerilor, o încercare meritorie de poem epic, Aurel Rău tinde și reușește să cuprindă artistic momente esențiale ale vieții de ieri și azi a minerilor. Trei cântece despre viața și moartea lui Nikos Beloianis încheie volumul. Natura apare în plinătatea ei cântată pe coarde variate, în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aurel Rău tinde și reușește să cuprindă artistic momente esențiale ale vieții de ieri și azi a minerilor. Trei cântece despre viața și moartea lui Nikos Beloianis încheie volumul. Natura apare în plinătatea ei cântată pe coarde variate, în amplul poem Grădinarul. Istorisind vizita pe care o face în grădina unui vestit miciurinist din Cluj, poetul cântă natura din perspectiva omului care o stăpânește și o transformă (...) Miciurin apare ca un adevărat demiurg, schimbând înfățișarea firii, acolo unde trece pasul său
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de sânge pătată. Visa o priveliște fără boieri! Azi tu îl continui pe tată!.... Această amintire și conștiința că el continuă lupta tatălui său, că îi răzbună moartea, îl sprijină în încordarea supraomenească, fizică și morală, pe tânărul erou al poemului (...) Alături de poezii valoroase, care dovedesc talentul poetului, există în Mesteacănul versuri plate și cenușii precum și poezii neizbutite (...) Deosebit de caracteristică din acest punct de vedere este poezia Nimeni nu va ști. Poetul vrea să-și cânte iubirea pentru o ființă dragă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui D. Micu nu face însă aceasta. «Rețetele» sunt dăunătoare poeziei autentice. Iar Aurel Rău este un poet autentic”. Într-un amplu comentariu din Iașul nou68 aflăm despre preocupările „eroului liric” din volumul lui Al. Andrițoiu: „În două cicluri de poeme - poetul Al. Andrițoiu cântă Țara Moților. Cântecul e înstrunat pe două coarde: una de jale și tristețe aspră, nădăjduitoare; cealaltă, de viață proaspătă, înnoitoare, înflorită și în lumea moțească. Cu alte cuvinte, Al. Andrițoiu încearcă să scrie biografia lirică a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cântecul său nici o urmă de resemnare. Cântecul lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de gorun alelei topor străbun! Frunză verde clătinată, n-o veni ea vremea-odată?(.... Mai toate poemele întâiului ciclu Trecute vieți din Țara Moților sunt organizate în jurul acestei concluzii ce se impune: pedepsirea exemplară a celor ce-au ținut lumea moțească în beznă și-n calicie. Substanța unor poeme din primul ciclu, rămâne însă golită de tărie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
clătinată, n-o veni ea vremea-odată?(.... Mai toate poemele întâiului ciclu Trecute vieți din Țara Moților sunt organizate în jurul acestei concluzii ce se impune: pedepsirea exemplară a celor ce-au ținut lumea moțească în beznă și-n calicie. Substanța unor poeme din primul ciclu, rămâne însă golită de tărie, dacă evocând astăzi trecuta viață a moților, îi adăugăm de pe pozițiile noastre actuale, gesturi profetice, împrumutate (îndeosebi împrumutate din poezia lui Mihai Beniuc). Când în 1938 Mihai Beniuc semnala o prevestire (...), poezia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
chiote sincere, printr-o curgere narativă plastică, bogată în culoare (...) Al. Andrițoiu este un poet veritabil și atunci când versul lui desemnează în adâncime episoade diurne de viață, cutremurătoare pentru sensul lor (Întâmplare vânătorească, Târg de fete pe muntele Găina) (...). Prin poemul ciclic pe care Al. Andrițoiu îl închină Țării Moților, ne este ilustrată - în linii mari - viața de ieri și de astăzi din creierul Apusenilor. Metoda antitezei în lirică - atunci când e ostentativă - este urmărită de schematism și de retorismul ieșit dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Al. Andrițoiu de multe ori poate însă să ne înșele. Atunci când vrea să fie incendiar sau glorificator invocând partidul, când îmbracă o compoziție nesemnificativă, când merge la pastișa timbrului propriu al unor poeți formați. Așa de pildă, în unele poeme (Trei întâlniri de neuitat, Patriei) autorul lor aduce aminte numai onomastic de prezența partidului, iar cuvântul și îndemnul permanent al acestuia este golit de sensul adânc revoluționar. Partidul e prezent doar fiindcă i se pomenește numele, iar oamenii dialoghează cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poeți înaintași, așa cum singur - cu sinceritate o recunoaște când i se adresează lui Mihai Beniuc (...)”. Mult mai exigenți decât criticii sunt poeții tineri, atunci când analizează poezia confraților din generația lor. Iat-o de pildă pe Aurora Cornu 69 comentând un poem al lui Ștefan Iureș: „Ștefan Iureș este un poet talentat. Ne-au bucurat succesele lui și i-am îndrăgit poeziile 100.000.000 de dolari, Actorul, Așa a fost în Baltica. Faptul că Iureș e un poet de talent se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
transformarea, Iureș le-a redus la două strofe în care, cum am văzut, se arată că băieții s-au transformat nemaiertându-și unul altuia greșelile. Iată de ce lucrarea lui Iureș, deși are unele părți izolate frumoase, rămâne o încercare neizbutită de poem epic. Trebuie ridicată aici problema unei anumite ușurințe, a unei atitudini superficiale a autorului față de propria sa lucrare. Iureș ar fi trebuit să dea toată atenția cuvenită faptului că poemul epic cere multă muncă, cunoștințe în ce privește construcția, a psihologiei complexe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
are unele părți izolate frumoase, rămâne o încercare neizbutită de poem epic. Trebuie ridicată aici problema unei anumite ușurințe, a unei atitudini superficiale a autorului față de propria sa lucrare. Iureș ar fi trebuit să dea toată atenția cuvenită faptului că poemul epic cere multă muncă, cunoștințe în ce privește construcția, a psihologiei complexe a personajelor și multe altele. El cere mai ales un material de viață corespunzător, bogat și interesant. Versiunea apărută în Viața românească avea toate lipsurile despre care a fost vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
evidente. Dar lipsa de ajutor și ușurința redacției Viața românească sunt cu atât mai grave, cu cât nici după apariție, și în preajma tipăririi în volum, nu a făcut nimic pentru a ajuta pe poet să facă Urmașii lui Roaită un poem cu un conflict puternic, cu o acțiune închegată, cu eroi bine conturați în împrejurări care să permită aceasta. De la versiunea publicată în Viața românească până la volumul apărut în Editura Tineretului, deși au trecut câteva luni de zile, poemul nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Roaită un poem cu un conflict puternic, cu o acțiune închegată, cu eroi bine conturați în împrejurări care să permită aceasta. De la versiunea publicată în Viața românească până la volumul apărut în Editura Tineretului, deși au trecut câteva luni de zile, poemul nu s-a îmbunătățit esențial”. Un lirism „firesc, spontan” descoperă Lucian Raicu 70 în volumul de poezii Cântecul lui Philip Müller al lui Florin Mugur: „Chiar înainte de a cunoaște și de a analiza mai în adâncime poemul lui Florin Mugur
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luni de zile, poemul nu s-a îmbunătățit esențial”. Un lirism „firesc, spontan” descoperă Lucian Raicu 70 în volumul de poezii Cântecul lui Philip Müller al lui Florin Mugur: „Chiar înainte de a cunoaște și de a analiza mai în adâncime poemul lui Florin Mugur, înainte de a exprima anumite păreri și a face felurite propuneri asupra destinului său scriitoricesc, trebuie să subliniem curiozitatea și bucuria cu care cititorii primesc cel dintâi volum de versuri al unui tânăr poet de 19 ani, student
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de la dascălul său spre a cărui artă declară că aspiră. Versul lui Florin Mugur e discret, de un lirism aproape familiar. Aceste particularități pe care le-am surprins și în poeziile mai vechi ale lui Florin Mugur, se disting în poemul său Philip Müller remarcat cu premiul I al concursului de masă inițiat în preajma recentului Festival al tineretului și studenților pentru pace (...). Trebuie însă să semnalăm chiar de la început un pericol care se leagă tocmai de acest aspect personal. Uneori, tânărul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din poezia lui Beniuc, citată anterior. În fine, cazul a fost clasat, iar A.E Baconsky n-a mai fost prezent, în acel an, în coloanele revistelor. Alt semn de oarecare înnoire a atitudinii poetice ar putea fi socotit amplul poem al lui Cicerone Theodorescu publicat în Contemporanul și apoi în Un cântec pe ulița noastră, poem - despre care Petru Dumitriu, în notele pe marginea decadei cărții, afirma: «ce direct, familiar, zâmbitor și melodios, deși uneori biciuitor e meșteșugitul vers al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
n-a mai fost prezent, în acel an, în coloanele revistelor. Alt semn de oarecare înnoire a atitudinii poetice ar putea fi socotit amplul poem al lui Cicerone Theodorescu publicat în Contemporanul și apoi în Un cântec pe ulița noastră, poem - despre care Petru Dumitriu, în notele pe marginea decadei cărții, afirma: «ce direct, familiar, zâmbitor și melodios, deși uneori biciuitor e meșteșugitul vers al lui Cicerone Theodorescu». (Vezi nota 51 și contextul). Atributele acestea se potrivesc în totalitate poemului De
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastră, poem - despre care Petru Dumitriu, în notele pe marginea decadei cărții, afirma: «ce direct, familiar, zâmbitor și melodios, deși uneori biciuitor e meșteșugitul vers al lui Cicerone Theodorescu». (Vezi nota 51 și contextul). Atributele acestea se potrivesc în totalitate poemului De vorbă cu un tânăr, care, în esență, biciuie critica literară a vremii, dogmatică, demobilizatoare și demolatoare și îndeamnă pe tinerii poeți la perseverență și încredere în talentul lor. Dar, ne amintim, pentru criticarea unor critici literari ai epocii se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literari ai epocii se ridicase bariera încă în martie, de la plenara scriitorilor. Poetul transpune în versuri un aspect al realității, mai exact al nefericitei vieți literare a vremii, temă cu siguranță neîntâlnită în ultimii 5-6 ani. Sever prescurtat, reproducem amplul poem al lui Cicerone Theodorescu aici și în note71: Tu care suferi pentr-un vers Și arzi scriind literatură! E drumu-nainte-ți. Ai de mers. Fii timpului de azi, măsură. Ți-e alta suferința trează? ... A, spui că vor să te doboare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a istoriei, milițiana trebuie să trezească în bărbat, de astă dată prin înțelegerea subtilității ordinei comuniste, smerenia de a nu călca regulile și a nu se lăsa amendat. (...) În general tov. E. Frunză dă o dezvoltare prolixă poeziilor, înclinând către poemul fluviu. Imaginile sunt uneori forțate ori aruncate cu facilitate. Peronul doarme în așternut» e prea de tot familiar. Iar viața (care oricum e o abstracție) prezentată ca o femeie îmbiind la sărutare sună a butadă: Zău, viața ni-i a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fază sunt sentimentul de a se crede singur, acela de a vorbi în pustiu, fiindcă poetul nu vede clar drumul viitor al revelației. De aici o estompare melancolică, cu umbrele incertitudinii și ale nelămuritului. Poetul întorcând spatele artei pure, proclamă poemul sălbatic: Nu cu penița Cu ascuțișul coasei Îmi scriu poemele sălbatice Cuvintele-mi zboară de foc și de plumb Ca gloanțele de flintă. Profesiile de credință combatante sunt numeroase. (...) Așadar poezia lui M. Beniuc este în tonul just atunci când vine
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a vorbi în pustiu, fiindcă poetul nu vede clar drumul viitor al revelației. De aici o estompare melancolică, cu umbrele incertitudinii și ale nelămuritului. Poetul întorcând spatele artei pure, proclamă poemul sălbatic: Nu cu penița Cu ascuțișul coasei Îmi scriu poemele sălbatice Cuvintele-mi zboară de foc și de plumb Ca gloanțele de flintă. Profesiile de credință combatante sunt numeroase. (...) Așadar poezia lui M. Beniuc este în tonul just atunci când vine cu zgomot de coase, de securi, de bardă, de bici
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai înaltă. Preocupat de găsirea unei chei artistice potrivite noului cântec realist, e firesc ca poetul să facă încercări spre a folosi iarăși coasa la cositul fânului. Analizând poeziile ocazionale ale lui M. Beniuc este necesar să observăm că «ocazia» poemului nu-i tot una cu «tema» ideologică de valoare mult mai generală. Spre a concilia ocazionalul cu universalul trebuie exercițiu și mulți se pierd considerând pretextul din unghiul lui pedestru și jurnalier. Prin urmare M. Beniuc învață atent ritmurile spre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]