41,864 matches
-
37 ha. Exploatațiile individuale au, în medie, 2,15 hectare, împărțite în 3,7 parcele, în timp ce exploatațiile cu personalitate juridică exploatează în medie 269 hectare, divizate în circa 9 parcele. Recensământul general agricol 2010 arată că în 31.000 de exploatații cu o suprafață medie puțin peste 190 ha. cu un total de peste 7.000.000 ha, lucrează 111.000 de persoane. De cealaltă parte, în peste 3.800.000 de exploatații cu suprafața medie de 3,45 ha, cu un
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
general agricol 2010 arată că în 31.000 de exploatații cu o suprafață medie puțin peste 190 ha. cu un total de peste 7.000.000 ha, lucrează 111.000 de persoane. De cealaltă parte, în peste 3.800.000 de exploatații cu suprafața medie de 3,45 ha, cu un total de peste 8.480.000 ha, lucrează peste 7.000.000 de persoane. Numărul de exploatații agricole din România a scăzut cu 14% în perioada 2003-2010, la 3,86 milioane, în timp ce
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
ha, lucrează 111.000 de persoane. De cealaltă parte, în peste 3.800.000 de exploatații cu suprafața medie de 3,45 ha, cu un total de peste 8.480.000 ha, lucrează peste 7.000.000 de persoane. Numărul de exploatații agricole din România a scăzut cu 14% în perioada 2003-2010, la 3,86 milioane, în timp ce în Uniunea Europeană declinul a fost de 20%, la 12,05 milioane. În anul 2012 România avea 1.048.000 de exploatații subvenționate, din care 978
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de persoane. Numărul de exploatații agricole din România a scăzut cu 14% în perioada 2003-2010, la 3,86 milioane, în timp ce în Uniunea Europeană declinul a fost de 20%, la 12,05 milioane. În anul 2012 România avea 1.048.000 de exploatații subvenționate, din care 978.000 erau parcele mai mici de 10 hectare fiecare. În anul 2010, circa trei milioane de hectare au fost lăsate nelucrate (pârloagă). Dacă această suprafață ar fi cultivată, statul ar câștiga din impozite aproximativ 330 de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
și 5,5 milioane de capete. Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013, după cum precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013. Exploatațiile de subzistență diminuează performanța sectorului agricol în general. Atât terenurile, cât și forța de muncă sunt folosite sub potențialul lor economic. Lipsa de competitivitate este determinată de forța de muncă agricolă excesivă. În plus, exploatațiilor de subzistență le lipsesc capitalul
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
Parteneriat cu România pentru 2009-2013. Exploatațiile de subzistență diminuează performanța sectorului agricol în general. Atât terenurile, cât și forța de muncă sunt folosite sub potențialul lor economic. Lipsa de competitivitate este determinată de forța de muncă agricolă excesivă. În plus, exploatațiilor de subzistență le lipsesc capitalul și o pregătire profesională corespunzătoare a fermierilor, aspect care are drept rezultat venituri foarte mici în urma activității depuse. În consecință, agricultorii din fermele de subzistență nu au, practic, nici motivația, nici capacitatea de a respecta
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
depuse. În consecință, agricultorii din fermele de subzistență nu au, practic, nici motivația, nici capacitatea de a respecta standardele europene inclusiv pe cele referitoare la calitatea mediului, bunăstarea animalelor și siguranța alimentară. Aproape jumătate din suprafața agricolă este lucrată de exploatații de subzistență, care mențin eficiența agricolă generală la un nivel scăzut, contrabalansând realizările fermelor mari care obțin, de altfel, rezultate bune. În prezent (iulie 2010) aproximativ 3,5 milioane de ferme au terenuri de mai puțin de un hectar, fapt
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
kg/locuitor/an, Irlanda - 118,7 kg/locuitor/an și Marea Britanie cu 112,4 kg/locuitor/an. În România se raportează anual o suprafață cultivată cu cartofi în jurul valorii de 240.000 hectare, existând un număr de aproximativ 200 de exploatații cu suprafața de peste 10 hectare, majoritatea fiind producători mici care dețin suprafețe de la 0,10 până la 10 hectare. În România se cultivă în prezent peste 100 soiuri de cartof de mare performanță, majoritatea provenind din Uniunea Europeană (Olanda, Germania, Franța, Danemarca
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
media europeană, de 10 kilograme pe an. Numărul de animale, pe ani: (în milioane) În prezent (iulie 2010), în România sunt crescuți 5,1 milioane de porci în ferme și gospodării ale populației, din care aproape 1,4 milioane în exploatații profesionale și 3,8 milioane în gospodăriile populației. Consumul anual în România se ridică la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat în proporție de 70 la sută numai din importuri. Înainte de 1989, în România erau crescuți aproape 15
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
din capitalul social al Star SpA (Società Trevigiana Apparecchi Riscaldamento), o companie italiană din Conegliano Veneto producător de hote de bucătărie, care va fi complet dobândită în 2002 și care a fuzionat cu Compania în 2003. În 1999, prin Fineldo, exploatația de familie Merloni, a achiziționat producătorul de autocolante Panini. În anul 2000, a preluat întregul capital al Philco și a achiziționat Stinol, primul producător rus de aparate de uz casnic. Compania lui Fabriano a intrat în 2002 în industria produselor
Indesit () [Corola-website/Science/315578_a_316907]
-
națiune. Odată cu dispariția antagonismelor de clasă în sânul națiunii, va dispărea și atitudinea de dușmănie dintre diferitele națiuni”". În perioada în care Marx își publica opera, modul de producție era prin excelența capitalist, clasele sociale aflate în conflict erau: proletariatul (exploatații) și burghezia (exploatatorii), așa cum se poate vedea deja adevărații actori ai vieții sociale sunt clasele sociale. Marx vorbește despre o nouă societate care trebuie să provoace orânduirea capitalistă iar în final să o schimbe. Statele fiind conduse de interesele de
Teoria marxistă în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/316153_a_317482]
-
mai multe cronici, principala formă de organizare care a reglementat proprietatea funciară în secolul al XIII-lea. În cadrul acestui sistem, cunoscut în Anglia ca "primogenitură", doar fiul cel mare putea moșteni pământuri, ceea ce le-a permis ducilor să-și consolideze exploatațiile. Clasele sociale și repartiția muncii au început de asemenea să prindă amploare. Erau clase de soldați cu experiență (bajoras), de țărani liberi (laukininkas) și de oameni „ne-liberi” (kaimynas și šeimynykštis). Pentru a pune în aplicare această structura socială, a
Istoria Lituaniei (1219–1295) () [Corola-website/Science/320528_a_321857]
-
2010; 19.Păunescu, Coriolan; Păunescu, Oana Maria, Tehnica negocierii în afaceri, ISBN 978-606-533-111-2, Editura Universitară Danubius, Galați, 2010; 20.Păunescu, Coriolan, Tehnica negocierii în afaceri, suport de curs destinat studenților ID, Editura Universitară DANUBIUUS, Galați, 2009; 21.Păunescu, Coriolan, Monografia Exploatației Agricole Familiale din județul Galați, Editura Universitară DANUBIUS Galați, 2009; ISBN 978-973-1746-99-9; pagini: 230 22.Păunescu, Coriolan, Mărfuri alimentare și securitatea consumatorului, suport de curs destinat studenților ID, Editura Universitară DANUBIUS, Galați, 2009: 22.Păunescu, Coriolan; Păunescu, Oana Maria, Tehnica
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
I, Economie 2001;pag. 59-61;ISBN 973-85587-8-7; 2. Păunescu, Coriolan, Zone agricole în județul Galați, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicula I, Economie 2001; pag 65-67; ISBN 973-85587-8-7; 3.Drăghie, Lucia; Vasilescu, Nicolae; Păunescu, Coriolan, Aspecte privind dimensiunea optimă a exploatațiilor agricole, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicola I, Economie 2003; pag. 84-88, ISBN 973-85587-8-7; 1. Păunescu, Coriolan, Stadiul cercetărilor privind exploatațiile agricole familiale, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicola I, Economie, 2004; pag. 65-70, ISBN 973-85587-7-8; 2. Păunescu, Coriolan, Merceologia
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
I, Economie 2001; pag 65-67; ISBN 973-85587-8-7; 3.Drăghie, Lucia; Vasilescu, Nicolae; Păunescu, Coriolan, Aspecte privind dimensiunea optimă a exploatațiilor agricole, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicola I, Economie 2003; pag. 84-88, ISBN 973-85587-8-7; 1. Păunescu, Coriolan, Stadiul cercetărilor privind exploatațiile agricole familiale, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicola I, Economie, 2004; pag. 65-70, ISBN 973-85587-7-8; 2. Păunescu, Coriolan, Merceologia și legăturile ei multidiciplinare, Analele Universității Danubius, Galați, Fascicola I, Economie 2004, pag. 71-75; ISBN 973-85587-7-8; 3. Păunescu, Coriolan, Cadrul social-agricol
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
Structura de proprietate a fondului funciar, EuroEconomica, Nr. 8, 2003, pag. 56-58, ISSN 1582-8859; 14. Păunescu, Coriolan, Din istoria agriculturii: formarea proprietății cooperatiste în jud. Galați, EuroEconomica, Nr. 9, 2004, pag. 49-56, ISSN 1582-8859; 15. Păunescu, Coriolan, Aspecte privind definirea exploatației familiale, EuroEconomica, Nr. 10, 2004, pag. 90-93, ISSN 1582-8859; 16. Păunescu, Coriolan, Stadiul cercetărilor privind exploatațiile agricole familiale I, EuroEconomica, Nr. 11, 2004, pag. 114-121, ISSN 1582-8859; 17. Păunescu, Coriolan, Stadiul cercetărilor privind exploatațiile agricole familiale II, EuroEconomica, Nr. 12
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
Coriolan, Din istoria agriculturii: formarea proprietății cooperatiste în jud. Galați, EuroEconomica, Nr. 9, 2004, pag. 49-56, ISSN 1582-8859; 15. Păunescu, Coriolan, Aspecte privind definirea exploatației familiale, EuroEconomica, Nr. 10, 2004, pag. 90-93, ISSN 1582-8859; 16. Păunescu, Coriolan, Stadiul cercetărilor privind exploatațiile agricole familiale I, EuroEconomica, Nr. 11, 2004, pag. 114-121, ISSN 1582-8859; 17. Păunescu, Coriolan, Stadiul cercetărilor privind exploatațiile agricole familiale II, EuroEconomica, Nr. 12, 2005, pag. 44-52, ISSN 1582-8859; 18. Păunescu, Coriolan, Direcții și măsuri de eficientizare a agriculturii jud.
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
15. Păunescu, Coriolan, Aspecte privind definirea exploatației familiale, EuroEconomica, Nr. 10, 2004, pag. 90-93, ISSN 1582-8859; 16. Păunescu, Coriolan, Stadiul cercetărilor privind exploatațiile agricole familiale I, EuroEconomica, Nr. 11, 2004, pag. 114-121, ISSN 1582-8859; 17. Păunescu, Coriolan, Stadiul cercetărilor privind exploatațiile agricole familiale II, EuroEconomica, Nr. 12, 2005, pag. 44-52, ISSN 1582-8859; 18. Păunescu, Coriolan, Direcții și măsuri de eficientizare a agriculturii jud. Galați, EuroEconomica, Nr. 13, 2005, pag. 61-63, ISSN 1582-8859; 19. Păunescu, Coriolan, Aspecte privind populația jud. Galați, EuroEconomica
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
Din preistoria comunicării, Danubius Universitas, anul II, Nr. 5, 2004; pag. 11-12, ISSN 1583-4832; 26. Păunescu, Coriolan, Un profesor pentru adevăr și iubire (profil de dascăl), Danubius Universitas, anul II, Nr. 5, 2004; pag. 9-10, ISSN 1583-4832; 27. Păunescu, Coriolan, Exploatația agricolă familială, o noțiune controversată, Danubius Universitas, anul II, Nr. 6, 2004; pag.22-23, ISSN 1583-4832; 28. Păunescu, Coriolan, Psihologia mulțimii. Contextul de criză a comunicării, Danubius Universitas, anul II, Nr. 7, 2004, Pag. 5-6, ISSN 1583-4832; 29. Păunescu, Coriolan
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
a comunei omonime. În a doua jumătate a secolului XIX are loc un proces de consolidare economico-administrativă în nou creata comună, caracterizat prin crearea și dezvoltarea instituțiilor (primărie, școli, biserică, cămin cultural, etc.) precum și a diferitelor forme de activitate economică (exploatații agricole, mori, bănci populare, comerț, etc). Câteva repere importante în evoluția satului Bordeiul-Verde: sunt prezentate succint în continuare: La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, satul făcea parte din comuna Bordeiul-Verde, din plasa Balta a județului Brăila, împreună cu satul
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
de valorificare a producției. Desfășurarea procesului de privatizare în baza aplicării Legii nr. 18/1991 a schimbat în esență structura proprietarii funciare în cadrul localității , preponderentă devenind proprietatea privata asupra pământului. Ca organizare, în localitate se disting trei forme principale de exploatații agricole: familiale simple, care reprezintă mica proprietate, exploatații agricole organizate asociativ, ce funcționează ca societăți agricole cu personalitate juridica, dar fără caracter comercial și societăți comerciale (SC SOFI SRL - 21 salariați , SC MANDRA TANDEM SRL - 14 salariați , SA Unirea - 14
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
în baza aplicării Legii nr. 18/1991 a schimbat în esență structura proprietarii funciare în cadrul localității , preponderentă devenind proprietatea privata asupra pământului. Ca organizare, în localitate se disting trei forme principale de exploatații agricole: familiale simple, care reprezintă mica proprietate, exploatații agricole organizate asociativ, ce funcționează ca societăți agricole cu personalitate juridica, dar fără caracter comercial și societăți comerciale (SC SOFI SRL - 21 salariați , SC MANDRA TANDEM SRL - 14 salariați , SA Unirea - 14 salariați , SC AGRODASMIOV SRL - 8 salariați , SC LUKONS
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
a preluat controlul asupra firmei pe mai mulți ani. Acest grup a fost o nouă sursă de capital și din 1901 s-au asociat cu investitori francezi pentru a forma "International Ethiopian Railway Trust and Construction Company" - o firmă de exploatație care în esență controla calea ferată și îi furniza capital suplimentar. Prima exploatare comercială a început în iulie 1901, din Djibouti la Dire Dawa. Acest amestec de interese britanice și franceze s-au dovedit volatile, din moment ce fiecare grup de investitori
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
într-un procentaj de 81% erau ale maghiarilor, 7,7% ale germanilor și 5,5% ale românilor. 81% din moșiile de peste 100 de iugăre și 93,7% din cele de peste 1.000 de iugăre erau în posesia maghiarilor. Din totalul exploatațiilor care aveau înte 0,1 iugăre și 5 iugăre, 70,5% aparținea românilor, în timp ce dintre cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul secolului al XX-lea se dezvoltă și se răspândește arenda. În această perioadă aproximativ 336.000 de
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
moșierimii care produceau pentru a vinde și țăranii, nevoiți de a-și întreține familiile. Din totatul de familii de țărani în 1905 din Regat, care aveau o proprietate agricolă de 5-10 ha, 42% era teren luat în arendă. Pe aceste exploatații, munca în dijmă era răspândită pe circa 2/3 din totalul lor. În Transilvania erau circa 116.000 de dijmași țărani, din care circa 9.000 nu avea pământ deloc iar 105.000 aveau mai puțin de 5 iugăre. În urma
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]