42,660 matches
-
nu uităm nimic cum bine zici. Treizeci de ani doar nu-s de lepădat, De când Partidul ne-a crescut, de mici, Și iată-ne și liberi, și voinici Străbatem Cincinalul multvisat. Veghează Stalin din Kremlin. Ne-nvață Eu, becuri, tu poeme. Iar oțel Avem destul și știm ce-i de făcut cu el, Când vorba e să ne-apărăm o viață. (...) Tu-n versuri mai departe munca du-ne Fii dârz, fii iscusit, cum suntem noi. De vor șacalii lumii alt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
despre reportajul literar, această specie a publicisticii, care, prin uz și finalitate a fost repede asimilată literaturii noi; căci nimeni nu scria sau vorbea despre reportaj, ci numai despre reportaj literar. Dintre toate speciile practicate în epocă, reportajul literar și poemul corespundeau în cel mai înalt grad condiției reflectării grandioase și grandilocvente a realului; nu întâmplător, după 1947 poemul și reportajul literar au făcut carieră, poate cea mai lungă și răsunătoare carieră. Scânteia și România liberă, Contemporanul și Flacăra dau cea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
căci nimeni nu scria sau vorbea despre reportaj, ci numai despre reportaj literar. Dintre toate speciile practicate în epocă, reportajul literar și poemul corespundeau în cel mai înalt grad condiției reflectării grandioase și grandilocvente a realului; nu întâmplător, după 1947 poemul și reportajul literar au făcut carieră, poate cea mai lungă și răsunătoare carieră. Scânteia și România liberă, Contemporanul și Flacăra dau cea mai elocventă fotografie a acestei perioade, prin reportaj; în coloane interminabile, în lungi și late cearceafuri de câte
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
izbutită, nimeni nu poate pune la îndoială eforturile sale, dar în același timp trebuie să constatăm cu părere de rău că nu se poate să nu dai dreptate criticilor ce susțin că lipsesc oamenii și problemele lor din reportajul sau poemul în proză scris de autor, că lipsește aici conținutul revoluționar, educativ, mobilizator, ce se cere unei opere literare a epocii noastre. (...) În ce o privește, redacția înțelege să tragă concluziile necesare din critica făcută de tovarășul Peicu și își va
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realității, trăsături caracteristice multora dintre poeziile citite, se datoresc influenței încă a acestor curente decadente. Va tresări, însă nu o singură dată, plăcut surprins la lectura unora dintre poezii. Sângele popoarelor de Radu Boureanu, Patronul și altele de Maria Banuș, poemele simple și proaspete ale lui Victor Tulbure, Dan Deșliu și ale altor poeți tineri, îl vor face să exclame: - Iată! Aici este ceva nou! Nu se poate să nu fie nici un salt aici... Nu-l vom urmări pe Nicolae Popescu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca o mare foarte verde cu luciri albăstrii, și iată mișcarea greoaie a grânelor de aur în iunie! La fel se întâmplă și cu inițierea, îndrumarea și roadele mișcării literare. Din discuții, din contactul cu oameni și fapte, încolțesc cărți, poeme, articole, ce vor îmbogăți viața noastră literară și vor da hrană spirituală poporului nostru, peste șase luni sau un an, sau mai mult, într-adevăr, nu numai colectiviștii noștri, ci și scriitorii, editorii, redactorii de reviste, criticii literari, istoricii literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
hidrocentralelor, cu roșul aprins al oțelului topit, cu negrul lucios al diamantului negru din Valea Jiului și cu chipurile surâzătoare ale oamenilor. În ce măsură sunt înfățișate în literatura noastră aceste imagini ale trecutului recent, ale prezentului și ale viitorului? În ce măsură cărțile și poemele noastre au fost de ajutor în momentele de bătălie și în perioadele de muncă încordată de la 23 August 1944 până azi? În ce măsură ajută literatura noastră la crearea viitorului? Iată câteva întrebări pe care publicul cititor, iubitorii de carte din uzine
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
5, mai 1953. 28. Mihai Gafița - Între tip și schemă. Idem. Vezi și partea anterioară, nota 36 și contextul. 29. Mihai Gafița - În legătură cu nuvela „Spre șantier” de Ștefan Andrei. În: Contemporanul, nr. 24 (349), 12 iun. 30. Paul Georgescu - „Bălcescu” - poem de Eugen Jebeleanu. În: Scânteia, nr. 2711,12 iul. 31. Petru Dumitriu - Despre două poeme. Idem, nr. 2856, 27 dec. 32. Sergiu Fărcășan - „Ana Nucului” - nuvelă de Remus Luca; Editura Tineretului, 1953. (Cu o prefață de Petru Dumitriu). Ibidem, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nota 36 și contextul. 29. Mihai Gafița - În legătură cu nuvela „Spre șantier” de Ștefan Andrei. În: Contemporanul, nr. 24 (349), 12 iun. 30. Paul Georgescu - „Bălcescu” - poem de Eugen Jebeleanu. În: Scânteia, nr. 2711,12 iul. 31. Petru Dumitriu - Despre două poeme. Idem, nr. 2856, 27 dec. 32. Sergiu Fărcășan - „Ana Nucului” - nuvelă de Remus Luca; Editura Tineretului, 1953. (Cu o prefață de Petru Dumitriu). Ibidem, nr. 2853, 24 dec. 33. Ovid S. Crohmălniceanu - „Cumpăna luminilor” de N. Jianu. Ibidem, nr. 2708
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mart. 41. G. Călinescu - Romanul construcției socialiste. În: Contemporanul, nr. 22 (347), 29 mai. 42. Petru Dumitriu - Un prozator autentic (Remus Luca: Ana Nucului, povestiri, Editura Tineretului, 1953). În: Viața românească, nr. 10, oct. 1953 43. Petru Dumitriu - Despre două poeme. În: Scânteia, nr. 2856, 27 dec. 44. Petru Dumitriu - Despre povestirile Iui Marin Preda. Note de cititor. În: Viața românească, nr. 12, dec. 1953 45. Mihai Gafița - Drumul creației lui Eusebiu Camilar. Idem, nr. 10, oct. 1953 46. George Munteanu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Să-mi smulgă vreun vers dușmanilor bun! Altminteri, netrebnică inima mea Lupilor pradă o voi arunca. Cadou din Moscova Pachetul în grabă-l desfac și privesc - Din Moscova vine darul frățesc - Legate cu grijă, cu panglică roză, Cinci cărți de poeme și două de proză.. (...) Iubirea nu-i de azi de ieri Iubirea nu-i de azi, de ieri Simțire minunată, Dar ca-n aceste zile mari Ea n-a fost niciodată. Când roșul steag desfășurat La lupte aspre cheamă, O
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Glasul poetului. În: Contemporanul, nr. 28 (353), 10 iul. 61. Dan Costa - Poezii de dragoste. În: Almanahul literar, nr. 6 (43), iun. 62. Petre Dragoș - Cui îi folosește. În: Contemporanul nr. 39 (364), 25 sept. 63. Petru Dumitriu - Despre două poeme. În: Scânteia, nr. 2856, 27 dec. 64. George Munteanu - Sinceritate și poză în lirică. Cronică literară. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 12 (49), dec. 65. Dan Costa - Versurile iui Aurel Rău. Idem, nr. 11 (48), nov. 66. D.Micu - Aurel
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Povestea vorbei”, supliment literar al revistei „Ramuri”, în 1966, sub pseudonimul George Aliman, și editorial în 1971, cu volumul Laguna. A colaborat la reviste literare din țară și din străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers luxembourgeois”, „Drehpunkt” din Basel). Poemele din Laguna, conforme esteticii poetice din anii ’60-’70, propun peisaje „absurde”, pseudoalegorice, precum pictura unor Magritte sau Dali. Metaforele, numeroase, se succed fără a se articula în edificii semnificante la nivelul ansamblului. În placheta următoare, Nisipuri mișcătoare (1979), solilocviul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
legitimitate artistică, captând vibrațiile afective în contextul unei domesticități blânde. Nostalgia copilăriei, melancolia îmbătrânirii, crepusculul sunt evocate prin metafore în mare parte tributare manierismului epocii, uneori prețioase, însă adesea nu lipsite de forță. Multe dintre piesele volumului sunt de fapt poeme de dragoste, tentative de a comunica sentimentul prin notarea câte unei stări lăuntrice căreia iubirea îi este asociată, stare resuscitată prin recuzita citată aluziv și adecvată plastic. Imaginile ușor „suprarealiste”, voit bizare, ivite dintr-un mod intelectual și descriptiv de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
metaforică sunt compensate de calitatea universului sufletesc sugerat. În mod reținut, nepatetic, neconvențional și antifilistin, transpare aici, cu o salutară ironie, o Weltanschauung clădită pe bunătate și omenie. Concizia și ironia sunt în și mai mare măsură însușirile volumului următor (Poeme din fotoliul verde, 1984), care propune un „album de familie”, alcătuit din crochiuri delicate, „cărți poștale”, gravuri sau acuarele nostalgice ale amintirilor din copilărie sau mai târzii. Uneori, mici scene evocate fragmentar se grupează ca elemente ale unei mitologii personale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
așezate fiecare sub semnul unui poem-manifest discursiv care orientează receptarea spre descifrarea sensului de bază: trecerea timpului, numărătoarea inversă, lumea răsturnată cu josul în sus” (Roxana Sorescu). SCRIERI: Laguna, București, 1971; Nisipuri mișcătoare, București, 1979; Omul de la fereastră, București, 1982; Poeme din fotoliul verde, București, 1984; Marea liniște, București, 1995; Marea liniște, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu Nora Iuga); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu Nora Iuga); Dieter Wellershoff
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
seducție, CNP, 2000, 1-2; Mariana Marin, Un senior al discreției, CNP, 2000, 1-2; Octavian Soviany, Vis cu domnul Nino, CNP, 2000, 1-2; Zona Almosnino [Convorbire între Nora Iuga, Valeriu Mircea Popa, Constantin Abăluță], CNP, 2000, 1-2; Octavian Soviany, George Almosnino, „Poeme din fotoliul verde”, CNT, 2000, 22; Grigurcu, Poezie, I, 61-67; Dicț. analitic, III, 34-36; Popa, Ist. lit., II, 640; Octavian Soviany, Poetul de la fereastră, CNT, 2002, 23. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
3 având subtitlul „Revistă pentru teatru, literatură și muzică”. Ca program, se inserează un articol al lui Victor Anestin, Actorii, în care, printre altele, se argumentează necesitatea alcătuirii unei istorii a teatrului românesc. Literatura este prezentă îndeosebi prin versuri și poeme în proză semnate de Constanța Hodoș, Mihail D. Paleologu, Maria Popescu, Maria Aldea, Ioan Demetrescu, G. Marinescu ș.a. Cele mai multe comentarii privesc literatura străină, fie că este vorba de cronici teatrale, literare sau de traduceri propriu-zise. Astfel, Mihail D. Paleologu transpune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289547_a_290876]
-
câtva timp în armata rusă. Din 1835, scriitorul se stabilește la Iași, unde intră în magistratură. În capitala Moldovei, Alexandru Donici duce o viață activă, împărțindu-se între îndatoririle de magistrat și preocupările literare. În anul 1837, dă tiparului traducerea poemului „Țiganii” de Pușkin, iar în 1840 și 1842 strânge în două plachete fabulele pe care le publicase în diferite reviste ale vremii. În anul 1844 publică, împreună cu prietenul său C. Negruzzi, volumul de „Satire și alte poetice compuneri”, traduse din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
realitățile naționale, despre valoarea estetică și documentară a folclorului. Alecu Russo s-a făcut cunoscut și ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei, poemul afirmă ideea demnității naționale, protestează violent împotriva asupririi feudale și a trădării boierești, subliniază inevitabilitatea victoriei finale a forțelor progresiste. Om de cultură și cu principii progresiste, Alecu Russo și-a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Alecu Russo s-a făcut cunoscut și ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei, poemul afirmă ideea demnității naționale, protestează violent împotriva asupririi feudale și a trădării boierești, subliniază inevitabilitatea victoriei finale a forțelor progresiste. Om de cultură și cu principii progresiste, Alecu Russo și-a manifestat, în toată opera, convingerea că literatura și artele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
m-ar fermeca cu mintea ei, cred că s-ar putea întâmpla așa ceva. Eternul feminim? Da, cred că există. Dar nu a priori, ci cumva a posteriori, ca un fel de rezumat al esenței vieții. Eu am scris aproape numai poeme de dragoste, dedicate femeilor pe care le-am iubit de-a lungul acestei vieți. Or, pentru mine, eternul feminin e reprezentat de numele generic Eona, care apare în titlurile ultimelor mele volume de poezii, deci un nume sub care sunt
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de oameni. Noi știm despre Columbia doar că este patria drogurilor. Acolo, am fost foarte bine primit și pentru că eram din patria lui Paul Celan. Venezueleni, columbieni, brazilieni, costaricani, argentinieni, cubanezi, peruani, chilieni ș.a.m.d. știau pe de rost poeme de-ale lui Paul Celan. Paul Celan, amintesc aici, este de origine evreiască, născut în Cernăuți și decedat (s-a sinucis) în anii '70, la Paris. Aproape toți cei o sută de poeți din toată lumea doreau să se fotografieze cu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
la Paris, în 1933, un studiu monografic despre diplomatul și poetul de origine franceză Édouard Grenier, bun prieten cu Vasile Alecsandri, care între 1855 și 1856 a locuit în Moldova, ca secretar al principelui Grigore Ghica. Din cauza condițiilor istorice nefavorabile, poemele și prozele scurte ale lui S., apărute în presa anilor 1930-1938, nu au mai putut fi editate în volum. Trăsătura definitorie a textelor sale de proză, precum Maur Sfântul, este factura parabolică, purtătoare de semnificație morală și religioasă. SCRIERI: Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289728_a_291057]
-
2000; Dezinfecția de frontieră, Iași, 2001; Echipa de îngeri, Iași, 2001; Bunicuța zburătoare, Chișinău, 2002; De ce-i mare soarele?, Chișinău, 2002; Aproape trei cai, Chișinău, 2003. Traduceri: Mirta Agirre, Trestia dulce, Chișinău, 1981; Ivan Draci, Versuri, Chișinău, 1989; Federico Mayor, Poem în aquaforte, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Liviu Damian, Despre poezia tânără, LA, 1978, 5 ianuarie; Ion Vatamanu, Viața cuvântului, Chișinău, 1980, 176-178; Ion Ciocanu, Refuzul pastișei, „Nistru”, 1982, 4; Andrei Țurcanu, Martor ocular, Chișinău, 1983, 196-204; Mihail Dolgan, Poezia: adevăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]