42,328 matches
-
de radio, de două ore, difuzată zilnic fiind găzduită de John Diliberto caracterizată de un soundscape ambient, space, electronică și New Age. Emisiunea prezintă interviuri detaliate și spectacole intime de "cameră de zi". Printre cei intervievați se numără artiști de marcă a genurilor, precum Brian Eno, Peter Gabriel, Laurie Anderson și Philip Glass. Spectacolele live includ nume că Yo-Yo Mă, Pat Metheny, Loreena McKennitt, Steve Roach, Air și mulți alții. Echoes a produs șaisprezece colecții de CD-uri din aceste și
Echoes (emisiune radio) () [Corola-website/Science/327211_a_328540]
-
oarte a "Novus Magnificat, Part Two" (intitulată "The Flying Bach") au fost selectate de Demby pentru compilația sa “best-of” 1978-1986, auto-lansată "Light of This World"(versiuni: casetă și CD: vinilul a putut să prezinte doar "The Flying Bach"). În 2001, marca și catalogul casei de discuri "Hearts of Space" au fost vândute companiei Valley Entertainment, care distribuia la moment albumul. În 2008, versiunea CD a fost completată cu "Novus Magnificat (Alternate Version)", iar în 2008, pe 6 Iunie a fost lansată
Novus Magnificat () [Corola-website/Science/327201_a_328530]
-
trimișii împăratului Henric al V-lea au călătorit în Anglia și au cerut mâna ei în căsătorie. În primăvara anului 1110 ea a fost trimisă în Germania, unde a luat cu ea o mare zestre, estimată la 10.000 de mărci de argint, pentru a deveni mireasa împăratului. Cuplul s-a întâlnit la Liège apoi au călătorit la Utrecht unde, la 10 aprilie, s-au logodit oficial. În același an, la 25 iulie ea a fost încoronată regină a Romanilor printr-
Împărăteasa Matilda () [Corola-website/Science/327289_a_328618]
-
iulie la București și i s-a oferit marea onoare de a reprezenta România la cea mai prestigioasă competiție internațională, care celebrează frumusețea și promovează lupta împotriva virusului HIV-SIDA. În urma câștigării titlului „Miss Universe România 2011”, Larisa a devenit imaginea mărcii de ochelari de soare Sover în România și, de asemenea, a devenit ambasadoarea Fundației Blue Heron, organizație caritabilă non-profit fondată în anul 2002 ce are ca scop acordarea de burse studenților proveniți din centrele de plasament din România, implicându-se
Larisa Popa () [Corola-website/Science/327342_a_328671]
-
lasă dus de temperamentul și structura lui, spre felul de povestire care-i convine cel mai mult și care este spectacolul de acțiune. Pe el îl preocupă succesul și câștigarea imediată a publicului, mizând pe recunoașterea de către acesta a acelei «mărci» Sergiu Nicolaescu.”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman preciza că "„filmul este o ecranizare grăbită, superficială și... ciudată”", cu interpretări lipsite de vigoare artistică (cu excepția portretului de politician afacerist realizat de Gheorghe Dinică) și cu accentul mutat
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
București, dar a refuzat să plătească filmările suplimentare. Sergiu Nicolaescu a afirmat că Mandero l-a păcălit la bani, acesta din urmă rugându-l pe regizor (care era și producător executiv) să-l păsuiască cu plata celor 100.000 de mărci datorați și amânându-l până când a murit. Serialul de televiziune a fost difuzat în premieră în anul 1987. Versiunea cinematografică a filmului a fost realizată de Casa de Filme 4 după scenariul de televiziune "François Villon". Ea a fost intitulată
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
Capul de bour este numele filatelic al primelor mărci poștale, rare și originale în executarea sa ale principatului Moldovei din anul 1858 (tipărite între iulie și octombrie), motiv pentru care servește un cap de bour (zimbru sau taur). În același timp, aceste sunt considerate drept primele mărci din România
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
al primelor mărci poștale, rare și originale în executarea sa ale principatului Moldovei din anul 1858 (tipărite între iulie și octombrie), motiv pentru care servește un cap de bour (zimbru sau taur). În același timp, aceste sunt considerate drept primele mărci din România. Din dorința de a-și afirma independenta față de Imperiul Otoman, Principatul Moldovei a decis emiterea unor mărci poștale pe care era prezentată stema țării - capul de bour. Primele mărci poștale ale Principatului Moldovei au fost emise pe 15
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
și octombrie), motiv pentru care servește un cap de bour (zimbru sau taur). În același timp, aceste sunt considerate drept primele mărci din România. Din dorința de a-și afirma independenta față de Imperiul Otoman, Principatul Moldovei a decis emiterea unor mărci poștale pe care era prezentată stema țării - capul de bour. Primele mărci poștale ale Principatului Moldovei au fost emise pe 15 iulie 1858. Punerea efectivă în circulație a avut loc însă o săptămână mai târziu, marți 22 iulie 1858, zi
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
taur). În același timp, aceste sunt considerate drept primele mărci din România. Din dorința de a-și afirma independenta față de Imperiul Otoman, Principatul Moldovei a decis emiterea unor mărci poștale pe care era prezentată stema țării - capul de bour. Primele mărci poștale ale Principatului Moldovei au fost emise pe 15 iulie 1858. Punerea efectivă în circulație a avut loc însă o săptămână mai târziu, marți 22 iulie 1858, zi în care la Iași au fost francate cu timbre moldovenești primele 16
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
emise pe 15 iulie 1858. Punerea efectivă în circulație a avut loc însă o săptămână mai târziu, marți 22 iulie 1858, zi în care la Iași au fost francate cu timbre moldovenești primele 16 scrisori simple și 7 recomandate. Primele mărci poștale au fost realizate la tipografia Atelia Timbrului din Iași, în timpul caimacamului Nicolae Vogoride care a numit un comitet poștal și a chemat oameni instruiți din Austria. S-a folosit un model austriac, iar tipărirea s-a produs prin intermediul unei
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
a chemat oameni instruiți din Austria. S-a folosit un model austriac, iar tipărirea s-a produs prin intermediul unei matrițe de oțel, cu o presă manuală, bucată cu bucată, într-un tiraj foarte mic, deoarece corespondența în Moldova era redusă. Mărcile poștale „” au fost emise cu valoarea nominală, de 27, 54, 81 și 108 parale. Aceste mărci poștale au circulat o perioadă scurtă de timp, doar câteva luni, pentru că ulterior a fost schimbat tariful poștal. Mărcile poștale care rămase nevândute au
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
produs prin intermediul unei matrițe de oțel, cu o presă manuală, bucată cu bucată, într-un tiraj foarte mic, deoarece corespondența în Moldova era redusă. Mărcile poștale „” au fost emise cu valoarea nominală, de 27, 54, 81 și 108 parale. Aceste mărci poștale au circulat o perioadă scurtă de timp, doar câteva luni, pentru că ulterior a fost schimbat tariful poștal. Mărcile poștale care rămase nevândute au fost retrase de pe piață la 31 octombrie 1858 și distruse. Tirajul a fost de 6.000
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
corespondența în Moldova era redusă. Mărcile poștale „” au fost emise cu valoarea nominală, de 27, 54, 81 și 108 parale. Aceste mărci poștale au circulat o perioadă scurtă de timp, doar câteva luni, pentru că ulterior a fost schimbat tariful poștal. Mărcile poștale care rămase nevândute au fost retrase de pe piață la 31 octombrie 1858 și distruse. Tirajul a fost de 6.000 exemplare la 27 de parale bucata, 10.000 la 54 de parale, 2.000 la 81 de parale si
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
2.000 la 81 de parale si 6.000 la 108 parale. Din acestea au fost vândute numai 3.691 de exemplare de 27 parale, 4.772 de 54 parale, 709 de 81 parale și 2.580 de 108 parale. Marca poștală reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în cinci colțuri, legenda „porto scrisori” scrisă cu litere chilirice și valoarea nominală a timbrului (27, 54, 81 sau 108 parale
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
goarnei poștale. Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 și 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale și 20,25 mm la valoarea de 108 parale. După unii exegeți, gravorul și machetatorul mărcilor poștale „cap de bour”, ar fi fost un francez stabilit la Iași, pe nume Besaignet. După ce a fost introdus tariful poștal unic, a fost emisă o a doua serie de mărci poștale cu „capul de bour” în noiembrie 1858, cu
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
de 108 parale. După unii exegeți, gravorul și machetatorul mărcilor poștale „cap de bour”, ar fi fost un francez stabilit la Iași, pe nume Besaignet. După ce a fost introdus tariful poștal unic, a fost emisă o a doua serie de mărci poștale cu „capul de bour” în noiembrie 1858, cu valorile de 5, 40 și 80 de parale. Diferențele constau în steaua cu șase colțuri, legenda „porto gazetei” și scrierea cu litere latine a valorii. Forma nu mai este rotundă, ci
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
în noiembrie 1858, cu valorile de 5, 40 și 80 de parale. Diferențele constau în steaua cu șase colțuri, legenda „porto gazetei” și scrierea cu litere latine a valorii. Forma nu mai este rotundă, ci dreptunghiulară rotunjită ușor la colțuri. Mărcile poștale au fost tipărite tot pe hârtie străină, transparentă sau gălbuie, tot la Atelia Timbrului și au fost și ele valabile doar în Moldova. Emisiunile au încetat pe 1 mai 1862. Tiraje. Marca de 5 parale: pe hârtie albăstruie 7
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
rotundă, ci dreptunghiulară rotunjită ușor la colțuri. Mărcile poștale au fost tipărite tot pe hârtie străină, transparentă sau gălbuie, tot la Atelia Timbrului și au fost și ele valabile doar în Moldova. Emisiunile au încetat pe 1 mai 1862. Tiraje. Marca de 5 parale: pe hârtie albăstruie 7.008 bucăți; pe hârtie albă sau gălbuie 16.032 bucăți; cu cadru spart pe hârtie albă și gălbuie probabil 64.000 bucăți. Marca de 40 parale: 106.032 bucăți. Marca de 80 parale
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
în Moldova. Emisiunile au încetat pe 1 mai 1862. Tiraje. Marca de 5 parale: pe hârtie albăstruie 7.008 bucăți; pe hârtie albă sau gălbuie 16.032 bucăți; cu cadru spart pe hârtie albă și gălbuie probabil 64.000 bucăți. Marca de 40 parale: 106.032 bucăți. Marca de 80 parale: 60.072 bucăți. Dintre cele 24.000 de mărci poștale emise în 1858, au supraviețuit doar cele care fuseseră cumpărate și aplicate pe scrisorile trimise în Moldova și câteva care
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
mai 1862. Tiraje. Marca de 5 parale: pe hârtie albăstruie 7.008 bucăți; pe hârtie albă sau gălbuie 16.032 bucăți; cu cadru spart pe hârtie albă și gălbuie probabil 64.000 bucăți. Marca de 40 parale: 106.032 bucăți. Marca de 80 parale: 60.072 bucăți. Dintre cele 24.000 de mărci poștale emise în 1858, au supraviețuit doar cele care fuseseră cumpărate și aplicate pe scrisorile trimise în Moldova și câteva care nu au ajuns la casare. Se estimează
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
bucăți; pe hârtie albă sau gălbuie 16.032 bucăți; cu cadru spart pe hârtie albă și gălbuie probabil 64.000 bucăți. Marca de 40 parale: 106.032 bucăți. Marca de 80 parale: 60.072 bucăți. Dintre cele 24.000 de mărci poștale emise în 1858, au supraviețuit doar cele care fuseseră cumpărate și aplicate pe scrisorile trimise în Moldova și câteva care nu au ajuns la casare. Se estimează că, în prezent, pe piața filatelică nu mai sunt decât 750 de
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
1858”, prima emisiune, au fost înlocuite cu falsuri. Alte 660 timbre „Cap de Bour 1858” din a doua emisiune și „Principatele Unite 1862 și 1864” par a fi tot falsuri. Un exemplar al ziarului Zimbrulu și Vulturulu, francat cu opt mărci poștale „” de 5 parale, din a doua emisiune din 1858, a fost vândut, în decembrie 2006, în cursul unei licitații organizate de Casa Feldman la Geneva. Cumpărătorul, Joseph Hackmey, un colecționar de origine israeliană, a plătit un preț de 700
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
fost ucisă, ceea ce motiva populația rămasă să se subordoneze monarhului polonez. În anii 1121-1122, Pomerania a devenit feudă poloneză; prințul Wartislaw I a jurat supunere feudală monarhului polonez și s-a angajat să plătească un tribut anual de 500 de mărci în argint, Poloniei. Wartislaw, i-a trimis, de asemenea, un ajutor militar la cererea lui Boleslav. În următorii ani, tributul a fost redus la 300 de mărci. În scopul de a lega puternic Pomerania de Polonia, Boleslav a organizat o
Boleslav al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330615_a_331944]
-
polonez și s-a angajat să plătească un tribut anual de 500 de mărci în argint, Poloniei. Wartislaw, i-a trimis, de asemenea, un ajutor militar la cererea lui Boleslav. În următorii ani, tributul a fost redus la 300 de mărci. În scopul de a lega puternic Pomerania de Polonia, Boleslav a organizat o misiune de a creștiniza teritoriul nou dobândit. Monarhii polonezi au înțeles ca această creștinizare a teritoriului cucerit, este un mijloc eficient de consolidare a autorității lor de
Boleslav al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330615_a_331944]