43,803 matches
-
ai iubirii”, care presupune ca activitatea cerebrală a viitoarei mame să-și deplaseze talerul balanței de la neocortex spre paleocortex. Pentru aceasta, gravida trebuie plasată într-o atmosferă relaxantă, cu lumină blândă, unde să i se asigure libertatea de mișcare, iar limbajul să i fie utilizat cu parcimonie. în plus, este indicat să nu se simtă studiată, dar în schimb să aibă alături o prezență securizantă, precum o moașă experimentată (care poate fi un bun substitut chiar al figurii sale materne). Aclimatizând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
strânsă cu un model sau un atașament sănătos, securizant, față de cel care îl îngrijește; un temperament facil, o natură bună, caldă, care să-l facă plăcut celorlalți; prieteni la școală și participări la grupuri de interese generaționale și tabere; un limbaj și o capacitate de reflecție superioare comparativ cu generația din care face parte. întreaga literatură pe tema rezilienței (Werner, Smith, 2001; Masten, 1994; în Johnson, Wiechelt, 2004; Bowlby, 1989) subliniază importanța primelor legături dintre copil și persoanele în a căror
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fost rezultatul acestor măsurători, dar și al observațiilor directe și al interviurilor cu părinții. în primele 18 luni de viață a copiilor s-au efectuat opt evaluări. Evaluările realizate de-a lungul vieții subiecților au acoperit toate domeniile dezvoltării: cogniția, limbajul, domeniul socioemoțional. Datele s-au colectat în diferitele medii de viață: acasă, la grădiniță sau școală, în laborator, în grupurile de copii de aceeași vârstă. Părinții copiilor au fost evaluați sub aspectul capacității lor de a oferi o bază de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deprinde limba maternă din dorința de a fi ca ceilalți membri ai familiei, de a se identifica mai bine cu ei, de a se exprimă mai bine pe sine în raporturile cu ceilalți membri ai familiei. Acest „apetit”pentru dezvoltarea limbajului prin însușirea limbii vorbite în familie, este condiția de bază a procesului de achiziție a limbajului. Nivelul de achiziție însă depinde de limba/ limbajul familiei și ulterior de gradul de integrare școlară. Reluând ideea din subcapitolul anterior, cu privire la nevoia copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
identifica mai bine cu ei, de a se exprimă mai bine pe sine în raporturile cu ceilalți membri ai familiei. Acest „apetit”pentru dezvoltarea limbajului prin însușirea limbii vorbite în familie, este condiția de bază a procesului de achiziție a limbajului. Nivelul de achiziție însă depinde de limba/ limbajul familiei și ulterior de gradul de integrare școlară. Reluând ideea din subcapitolul anterior, cu privire la nevoia copilului de a asculta poveștile părintelui și capitalul lingvistic transmis de familie (Clark, 1988), vom sintetiza ceea ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
exprimă mai bine pe sine în raporturile cu ceilalți membri ai familiei. Acest „apetit”pentru dezvoltarea limbajului prin însușirea limbii vorbite în familie, este condiția de bază a procesului de achiziție a limbajului. Nivelul de achiziție însă depinde de limba/ limbajul familiei și ulterior de gradul de integrare școlară. Reluând ideea din subcapitolul anterior, cu privire la nevoia copilului de a asculta poveștile părintelui și capitalul lingvistic transmis de familie (Clark, 1988), vom sintetiza ceea ce se petrece între copil și părinte în astfel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să restrângă numărul acestor tipuri de membri (Richerson et al., 2003). Prin urmare, primele grupuri fie au dispărut, fie au fost asimilate de cele din urmă, fie le-au imitat cu succes, instituind tipuri similare de reguli. În plus, apariția limbajului a permis folosirea unui sistem de transmitere eficientă a normelor sociale atât Între membrii unei generații, cât și celor din generațiile următoare (Dunbar, 1999; Boehm, 2000). Problema fundamentală a unui individ era supraviețuirea. De rezolvarea acestei probleme depinde formularea și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
-uri internaționale, reprezentanți ai fundațiilor care desfășoară proiecte pentru romi În țările din Est, ai guvernelor (din România și din Occident) care sunt interesați de problemele romilor, ai societății civile rome etc. Toți acești actori au un interes comun, un limbaj comun și canale specifice de comunicare. 2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din Româniatc "2. Periodizarea politicilor publice pentru romii din România" Politica instituțiilor europene și internaționale cu privire la romi a cunoscut o evoluție, de la Îngrijorările legate de migrația romilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
societății civile rome era expres cerută de reprezentanții Delegației Comisiei Europene și ai directoratelor generale din cadrul Comisiei Europene. Cunoașterea În profunzime a principalelor prevederi ale strategiei și a principalelor politici europene În domeniu erau necesare, favorizând crearea și utilizarea unui limbaj pur tehnic, pentru o mai bună implementare a strategiei. În acest sens, societatea civilă romă a suferit o serie de schimbări odată cu adoptarea Strategiei. Astfel, asistăm la o schimbare de lideri În cadrul principalelor organizații din societatea civilă și la o
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sens, societatea civilă romă a suferit o serie de schimbări odată cu adoptarea Strategiei. Astfel, asistăm la o schimbare de lideri În cadrul principalelor organizații din societatea civilă și la o repoziționare a principalilor actori romi. O generație mai tânără, cunoscătoare a limbajului european, formată În politici europene prin programele de finanțare de după 1990, a luat locul celor care au negociat adoptarea strategiei. Foștii reprezentanți fie au plecat din țară, fie s-au mutat În aparatul guvernamental. Odată cu plecarea lui Vasile Ionescu, „Aven
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
desființează, iar principalele organizații puternice din societatea civilă rămân Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună” și Romani CRISS. Aceste două organizații au Început să se „specializeze”, adresându-se unui segment aparte al politicilor publice pentru romi. Astfel, Agenția „Împreună” a favorizat limbajul incluziunii sociale, iar Romani CRISS a preferat să aibă o abordare juridică a politicilor pentru romi. Odată cu schimbarea liderilor, asistăm la o repoziționare a principalilor actori romi, dar și la o regândire a modului În care „problemele romilor” sunt abordate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de cooperare și coordonare a eforturilor În fața principalului „adversar”, Partida Romilor, decât foarte târziu 1. Cele două organizații erau unite doar pentru a contesta politizarea excesivă a structurilor administrative datorită Partidei Romilor, Însă aveau (și continuă să aibă) agende și limbaje diferite. Partida Romilor a continuat să fie partenerul „privilegiat” al Guvernului până În 2005, cu consecințe nefaste asupra romilor de la nivel local. Datorită polarizării puternice dintre Partida Romilor și organizațiile societății civile, actorii internaționali se poziționează și ei În funcție de această realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
se confruntă minoritatea și formarea unui corp de romi bine pregătiți, În diverse domenii, care să provoace sistemul majoritar. Noua generație, fiind influențată foarte mult de programele de formare europene și americane (Trehan, 2001), Își concentrează discursul mai mult pe limbajul tehnic european specific sistemului complex al Uniunii Europene. S-au creat și instrumentele necesare În acest sens: Planul Național de Incluziune Socială (pentru care problemele sociale ale romilor sunt o prioritate), Planul Național de Acțiune pentru Îndeplinirea Obiectivelor Decadei de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mai aproape de 16:8 (adică, din cele 24 de unități pe care le are la dispoziție, Consiliul Județean Argeș va Încerca să cheltuiască cât mai puțin, undeva În jurul valorii de opt unități). Situația descrisă mai sus este ceea ce, probabil, În limbaj mediatic, s-ar putea numi „a fi responsabil pentru gestionarea banului public”. În analiza de rețea socială, comportamentul actorilor este definit În termeni de „raționalitate” (maximizarea beneficiilor și minimizarea costurilor). În ce situații rețeaua de schimb nr. 1 Își modifică
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cărora, În contul firmelor T4 și P4, vor intra câte 24 de unități care devin, din unități publice, unități private. Din rețeaua de schimb nr. 2, constatăm că firmele care au Încheiat relații de schimb cu CJ Argeș sunt, În limbaj mediatic, „apropiate de PSD”. În limbaj de rețea, Între CJ Argeș și T4, respectiv P4, există, pe lângă legături de schimb, și legături tari1. De fapt, este vorba, pe de o parte, despre o legătură tare de rudenie Între I.M. (președintele
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
P4, vor intra câte 24 de unități care devin, din unități publice, unități private. Din rețeaua de schimb nr. 2, constatăm că firmele care au Încheiat relații de schimb cu CJ Argeș sunt, În limbaj mediatic, „apropiate de PSD”. În limbaj de rețea, Între CJ Argeș și T4, respectiv P4, există, pe lângă legături de schimb, și legături tari1. De fapt, este vorba, pe de o parte, despre o legătură tare de rudenie Între I.M. (președintele CJ Argeș) și C.M. (patron T4
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
alin.1). În lege, se precizează că tehnica legislativă definește părțile constitutive ale actului normativ, structura, forma și modalitatea de sistematizare a conținutului actului normativ, procedeele tehnice utilizate pentru a modifica, completa, abroga, publica și republica actele normative, ca și limbajul și stilul actului normativ. Pentru aceeași sintagmă optează și autorii Sorin Popescu și Victoria Țăndăreanu 17, în lucrarea intitulată "Probleme actuale ale tehnicii legislative". Introducerea, în România, a sintagmei legistică formală, se datorează Profesorului Victor Dan Zlătescu, autor al lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe materii. Are ca scop să cuprindă quasitotalitatea legislației, după un program prestabilit, fiind aplicabilă numai legilor și regulamentelor. Prin codificarea à droit constant nu se realizează o reformă legislativă, nu este presupusă o legislație nouă. Prin ea se modernizează limbajul și se pot elimina normele și instituțiile juridice care sunt căzute în desuetudine sau care nu au fost și nu vor fi niciodată aplicate. După relansarea, în Franța, în 1989, a codificărilor, a fost consacrat principiul că acestea se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sau social, care subordonează unui scop moralitatea și celelalte valori umane". Ceea ce caracterizează, totodată, terorismul este faptul că acesta nu se conduce după nici o regulă, el ignoră și încalcă în mod deliberat toate reglementările, inclusiv cele referitoare la conflictele armate. Limbajul comun al tuturor teroriștilor este violența. Terorismul este amoral, impredictibil și arbitrar în ceea ce privește mijloacele folosite, el este nediscriminatoriu în privința alegerii victimelor sale deoarece absența discriminării facilitează răspândirea fricii pentru ca astfel nimeni să nu se poată simți în siguranță. Potențialele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
din România, nu cuprindea nici constatările reprezentanților Comisiei, care vizitaseră anterior țara, inclusiv ale deputatului R. Noerens. Mai grav, raportul punea sub semnul întrebării momente importante ale istoriei poporului român, în special legate de Transilvania. Raportul era întocmit într-un limbaj emoțional și exaltant, în scopul inducerii în eroare a deputaților de bună-credință. În consecință, se solicita ca Adunarea Parlamentară să nu se lase antrenată de un astfel de limbaj și de aprecieri care ascundeau pretenții și acțiuni menite să afecteze
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
român, în special legate de Transilvania. Raportul era întocmit într-un limbaj emoțional și exaltant, în scopul inducerii în eroare a deputaților de bună-credință. În consecință, se solicita ca Adunarea Parlamentară să nu se lase antrenată de un astfel de limbaj și de aprecieri care ascundeau pretenții și acțiuni menite să afecteze procesul de edificare a unei Europe unite. În fapt, se dorea ca să se renunțe la discutarea și adoptarea raportului incriminat. În urma contactelor stabilite, cele de mai sus au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Alocuțiunea domnului José Manuel Durăo Barroso, președintele Comisiei Europene, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 6 septembrie 2006, în "Monitorul Oficial al României", partea a II-a, nr. 114, din 17 septembrie 2007, p. 3. 34 În limbajul Tratatului de reformă, procedura codeciziei, care se aplică în momentul de față în cea mai mare parte a politicilor U.E., este denumită "procedura legislativă ordinară", în timp ce procedura care reclamă numai consultarea Parlamentului European este denumită "procedura legislativă specială". 35 Protocolul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
s] pretind] c] a fost vreodat] influențat de acestea. Am menționat aceast] explicație egoist] deoarece, în ciuda defectelor sale majore, are o influent] foarte mare în zilele noastre. Întrebând despre originile eticii, oamenii moderni ar putea folosi, probabil, în mod inconștient limbajul s]u. Ei își vor formulă întrebarea în form] hobbesian]: „Cum este posibil ca o societate primar] de egoiști s] fie împov]rât] de reguli care impun considerație fâț] de semeni?”. Dificult]țile ap]s]toare ce decurg din aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care perpetueaz] genele; capabil s] m]reasc] șansele de supraviețuire și r]spândire a genelor unui organism”. Ei afirm] c] tr]s]turile transmise efectiv în procesul evoluției sunt acelea care au aceast] sarcin], ceea ce este adev]rât. Totuși, folosind limbajul „egoismului”, ei leag] inevitabil aceast] idee de mitul pseudodarwinist, inc] viu, al egoismului, din moment ce cuvântul egoist este integral o descriere de motive - nu doar de consecințe -, iar înțelesul s]u de bâz] e unul negativ, si anume acela c] individului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rt]șirea bucuriilor și a necazurilor, iar toate necesit] o compasiune activ]. Morală nu are nevoie doar de conflicte, ci și de o voinț] și de o capacitate de a c]uta soluții comune pentru aceste conflicte. În materie de limbaj, se pare c] nu ar fi posibil decât în rândul ființelor natural sociale. (Pentru o dezbatere mai detaliat] despre elementele comune ale culturii umane, vezi capitolul 2, „Etică în societ]țile de mici dimensiuni”). x. Concluzii Aceast] interpretare a originii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]