43,803 matches
-
tuit din denumiri și definiții ale unor atribuții. Declarațiile sale nu conțin în mod expres formul]ri cu caracter prescriptiv, obligatoriu. Principiile codului li nu sunt segmentate în reguli distincte, generatoare de obligații. În opinia lui Confucius, rolul fundamental al limbajului este de a orienta acțiunea uman]. Înv]ț]turile pline de înțelepciune ale conduc]torilor str]vechi sunt înțelese, studiate și asimilate prin intermediul textelor transmise, al tradițiilor moștenite și al formelor convenționale de exprimare. Limbajul devine astfel un instrument de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Confucius, rolul fundamental al limbajului este de a orienta acțiunea uman]. Înv]ț]turile pline de înțelepciune ale conduc]torilor str]vechi sunt înțelese, studiate și asimilate prin intermediul textelor transmise, al tradițiilor moștenite și al formelor convenționale de exprimare. Limbajul devine astfel un instrument de coordonare a comportamentului uman. Accesul la aceste înv]ț]turi este posibil chiar și în zilele noastre, datorit] consemn]rii și transmiterii lor de-a lungul timpului. Termenul li apare explicit în forma sa scris
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu și-au împ]rțit modelele orientative în reguli cu caracter de sentinț]. Aceștia nu individualizeaz] obligațiile și datoriile în modul în care o facem noi. Conceptul i trebuie înțeles că form] ideal] a conduitei sociale corespunz]toare în sfera limbajului. Confucius propune ideea de moral] formal] (li i), care se opune moralei utilitariste a lui Mo Tzi (li comportând o scriere diferit]) și moralei intuitive (ren i) a lui Mencius. Confucius nu a pledat nici pentru conținutul C]rții codului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ren i) a lui Mencius. Confucius nu a pledat nici pentru conținutul C]rții codului Li, nici pentru autoritatea să de orientare. A insistat ins] pe o dilem] de natur] practic], si anume modalitatea de a sesiza corect orientarea din limbajul unui text și de a folosi cartea cu scopul de a ne formă propriile virtuți, prin însușirea conduitei (orient]rii) propuse de c]tre înv]tații din vechime. Confucius a abordat și problema interpret]rii intelectuale a textelor orientative. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intuitiv] care face posibil] îndeplinirea corespunz]toare a ritualului li. Ren poate fi aplicat atât în acțiunile proprii, cât și în încerc]rile de îndrumare a celorlalți; este un element indispensabil în procesul de adaptare a modului de utilizare a limbajului. În condițiile în care oamenii nu se implic] în modelarea rolurilor, iar conduc]torii nu recunosc și nu stabilesc modul de îndeplinire a acestora, nu putem vorbi despre o orientare bazat] pe roluri, propus] de conduc]torii înțelepți str]vechi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este imposibil], dup] cum afirm] chiar Mo Tzi. Prin urmare, un tao corect și pozitiv ar trebui s] conțin] toate acele elemente care amplific] avantajele, atunci când sunt angajate corespunz]tor în comportamentul individului. Mo Tzi este un utilitarist în sfera limbajului. În opinia sa, alegerea codului pe care îl vom urma, precum și distincțiile între termenii acestui cod, au la bâz] un criteriu unic. Aceeași selecție trebuie operat] și asupra metodelor de sporire a binelui (li) și de diminuare a r]ului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și o important] fort] politic], fiind în opoziție cu confucianismul. Ins] Mencius nu a agreat nici extinderea gândirii lui Mo Tzi și nici ideile lui Yangzhu, adept al consecvențialismului. De la acesta, Mencius a p]strat doar ideea potrivit c]reia limbajul este o form] de materializare a egoismului. În viziunea lui Yangzhu, divinitatea-natur] constituie temelia de orientare a conduitei; mai mult decât atât, porunca divin] are un caracter implicit, reg]sindu-se mai degrab] în abilit]țile înn]scute ale omului decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]zboaielor sau a lipsurilor materiale nu vor dezvolta un caracter moral corespunz]tor. De asemenea, adepții teoriilor lui Mo Tzi, respectiv Yangzhu se afl] în acceași situație, deoarece încearc] s] forțeze procesul de maturizare prin utilizarea cuvintelor și a limbajului, argumentându-și disocierile pe baza unor considerente de ordin natural. Cei doi folosesc un criteriu distinctiv de bâz] pentru a modifica tendința natural] spre o conduit] moral]: binele - r]ul și sinele - cel]lalt. Ei susțin ideea adopt]rii unor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar trebui s] însoțeasc] orice situație dificil] este urm]toarea: „Ce ar face un înțelept într-o astfel de împrejurare?”. Orice posibilitate de acțiune este unic] și, de aceea, o intuiție dezvoltat] este preferat] oric]rui sistem etic bazat pe limbaj. În lipsă intuiției am interpreta greșit discursul orientativ. Prin urmare, Mencius insist] asupra conceptelor de ren și i, în timp ce Confucius îl accentueaz] pe cel de li. Opoziția gânditorului fâț] de ideile lui Mo Tzi și Yangzhu cu privire la limbaj, se transform
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bazat pe limbaj. În lipsă intuiției am interpreta greșit discursul orientativ. Prin urmare, Mencius insist] asupra conceptelor de ren și i, în timp ce Confucius îl accentueaz] pe cel de li. Opoziția gânditorului fâț] de ideile lui Mo Tzi și Yangzhu cu privire la limbaj, se transform] într-o opoziție direct] la adresa limbajului, pe care îl consider] drept principala cauz] a devierii tendințelor naturale spre comportamentul moral. Cu toate c] Mencius își afirm] în mod liber ideile, el evit] formularea unei teorii normative în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
greșit discursul orientativ. Prin urmare, Mencius insist] asupra conceptelor de ren și i, în timp ce Confucius îl accentueaz] pe cel de li. Opoziția gânditorului fâț] de ideile lui Mo Tzi și Yangzhu cu privire la limbaj, se transform] într-o opoziție direct] la adresa limbajului, pe care îl consider] drept principala cauz] a devierii tendințelor naturale spre comportamentul moral. Cu toate c] Mencius își afirm] în mod liber ideile, el evit] formularea unei teorii normative în acest sens. Orientarea în funcție de orice expresie etic] inventat] determin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor criterii diferențiale, la fel cum nu putem forță o plant] s] creasc] mai repede tr]gând de tulpina ei. 2. Lao Tzi: doctrina caracterului primar înn]scut Mencius nu a fost singurul filosof a c]rui gândire se opunea limbajului. Lao Tzi, autorul legendarei scrieri Daode-jing (Tao-te Ching), propune o alt] abordare în aceeași direcție. Cei doi filosofi sunt de acord cu faptul c] nici o coordonare de natur] lingvistic] a comportamentului nu poate asigura o orientare constant] și adecvat] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a lucrurilor, sunt dorințe convenționale sau dobândite. Un tao lingvistic însușit se traduce printr-un ansamblu de predilecții pentru clasificarea obiectelor, procedur] folosit] și în derularea acțiunilor proprii. Prin comportament, anumite aspecte sunt selectate, iar altele eliminate; în acest sens, limbajul este un factor coordonator al raționamentelor estimative (wei). Acțiunile bazate pe afirmația c] lucrurile reprezint] sau nu ceea ce sunt într-adev]r sunt acțiuni nefirești și convenționale. Renumitul îndemn aparținând lui Lao Tzi — wu-wei sau evitarea raționamentelor estimative — ne îndeamn] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din om st]panul înțelept al unui domeniu etic indivizibil. Viziunea lui Lao Tzi referitoare la inclinațiile prelingvistice are vizibile amprente optimiste asupra teoriei individualiste occidentale, dar este mai puțin idealist] decât viziunea lui Mencius. El afirm] c], în absența limbajului și a îmbog]țirii culturale, oamenii ar fi suficient de sociabili încât s] formeze mici comunit]ți agrare (sate) și ar avea o existent] pașnic] deoarece le-ar lipsi curiozitatea de a intra în contact cu alte comunit]ți; acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiecare pereche de termeni opuși, textul încearc] s] motiveze renunțarea la opțiunea convențional]. Acest lucru este suficient pentru a demonstra c] denumirile nu asigur] o conduit] constant]. Dar oare ce urmeaz] dup] remarcarea inconsecventei conduitei sociale bazate pe denumiri și limbaj? Din acest moment, Daode-jing devine o enigm]. Dup] p]rerea confucianiștilor, Lao Tzi nu face altceva decât s] propun] conduită negativ] ca fiind una constant]. Recomand]rile sale constituie un ghid solid și în sfera legalit]ții, dar mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a doctrinei confucianiste privind adaptarea denumirilor și const] în a atribui o singur] denumire unui singur obiect. Un alt curent nou, fondat pe doctrina lui Mo Tzi, nu respect] principiul potrivit c]ruia o denumire este asociat] unui singur obiect. Limbajul obișnuit nu urmeaz] o regul] anume. Spre exemplu, consider]m c] un cal alb este un cal și c] a c]l]ri un cal alb înseamn] de fapt a c]l]ri. Uneori ins], recunoaștem c] a acționa asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un anume fel nu este totuna cu aceeași acțiune desf]surat] dup] alte criterii. Altfel spus, suntem de acord c] orice hoț este om, dar deosebim execuțiile (uciderea hoților), de crime (omuciderea). Teoriile acestei școli susțineau și faptul c] limbajul are sens atâta timp cât este bazat pe cunoașterea realit]ții. Dat fiind bunul simț și existența asem]n]rilor și a deosebirilor exterioare, metodele de utilizare a denumirilor pot fi construite pe baza unei realit]ți exterioare constante. În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
taoismului promovat de Zhuang Tzi, care s-a detașat de poziția antilingvistic] a lui Mencius și Lao Tzi. Realiștii au demonstrat incoerenta oric]rei afirmații f]cute de pe o asemenea poziție; în opinia lor, a afirma c] „orice form] de limbaj duce la deformarea conduitei tao” însemna tocmai a deformă conceptul de tao; în plus, ei au susținut ideea c] în orice opoziție de genul shi-fei, una dintre p]rți are întotdeauna valoarea adev]rât]. Zhuang Tzi a inversat taoismul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
însemna tocmai a deformă conceptul de tao; în plus, ei au susținut ideea c] în orice opoziție de genul shi-fei, una dintre p]rți are întotdeauna valoarea adev]rât]. Zhuang Tzi a inversat taoismul lui Lao Tzi, prin ideea c] limbajul nu trebuie înl]turat în favoarea acțiunii firești și spontane. A renunțat printre altele și la ipoteza conform c]reia „divinitatea”, „ordinea natural]” sau „realitatea” ar constitui o bâz] stabil] în construirea oric]rui tao. Zhuang Tzi a asem]nat toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inimii și al minții ajunse la maturitate, nu poate fi conceput] f]r] acumularea și însușirea în prealabil a unor capacit]ți arbitrare de judecat]. Astfel, Zhuang Tzi ajunge la o viziune sceptic] asupra conduitei, si anume cea realizat] prin limbaj. Distincțiile firești sau estimative sunt corecte numai cu condiția existenței unui punct de vedere estimativ. Orice valoare shi se preteaz] unei interpret]ri corelative, în sensul c] ceea ce este corect dintr-o anumit] perspectiv] sau concepție intelectual] este greșit dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și, deci, izvor de frumusețe, ins] din nefericire, cultivarea unui talent presupune renunțarea la altele. A fi des]vârșit într-un anumit domeniu înseamn] a fi mai puțin bun în altul. v. Xunzi: confucianismul pragmatic Prin studiul teoriilor analitice asupra limbajului, Xunzi a descoperit o cale de a readuce în actualitate confucianismul. Dup] cum au demonstrat Hui Shi și Zhuang Tzi, distincțiile shi-fei au un temei natural. Mai mult, singurele temeiuri legitime sunt cele de care s-au detașat Mencius și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
existente în prealabil. Eroarea const] tocmai în ipoteza idealist] lansat] de c]tre Mencius, prin care natura este cea care îl expune pe om la un conținut specific. De fapt, omul este moral din fire numai în virtutea faptului c] utilizeaz] limbajul în mod firesc, ins] tot el are și înclinația pentru o structur] convențional] sau alta. Xunzi mai afirm] c] toți oamenii dețin capacitatea abstract] de a fi înțelepți întrucât sunt capabili s] își asume orice rol împreun] cu dorințele corespunz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tur] cu Iisus Hristos, având la bâz] dou] presupoziții. Prima se refer] la realitatea existenței lui Dumnezeu - dar ce fel de Dumnezeu? (întrucât au existat mulți zei de-a lungul istoriei umanit]ții) -, iar a doua la Iisus Hristos. În limbajul curent, numele lui Iisus Hristos este perceput că o unitate, desi cuvântul Hristos are r]d]cini în credința ebraic], de care El aparținea, si se refer] la Mesia pe care Dumnezeu avea s]-L trimit] pentru a mântui lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mu’tazila și cu filosofii musulmani din cadrul comunit]ții. Principalele caracteristici ale mediului și ale perspectivei morale bazate pe mesajul coranic sunt definite prin instanțe etice generale care au ajuns s] fie considerate drept normative, prin intermediul formei lor exprimate în limbajul și în termenii legali. În prima parte a istoriei intelectuale musulmane, aceste valori au asigurat cadrul de referinț] pentru aproprierea și dezvoltarea selectiv] a ipotezelor filosofice, morale și etice din alte tradiții, cum ar fi cea elen], si au constituit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tre intelectualii musulmani. Această a oferit Europei medievale personalit]ți că al-Farabi, Ibn Șină (Avicenna), Ibn Rushd (Averroes) și mulți alții, preocupați de filosofie, comentatori și exponenți ai tradiției clasice, pan] la Aristotel și Platon. Discursul public adab, bazat pe limbaj și preocup]ri filosofice și morale, reprezint] o parte important] a moștenirii cosmopolite a eticii în Islam și reflect] eforturile de a reconcilia valori derivate din religie și scripturi cu fundamentele etice având baze intelectuale și morale. Tradiția filosofic] musulman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]