43,803 matches
-
presupune o separare teoretic] între activitatea considerat] laic] și cea, în principal, religioas], unele aspecte ale discursului musulman contemporan, care nu accept] o astfel de separare, par stranii și chiar retrograde. Cand acest discurs, exprimat în ceea ce pare a fi limbajul religios tradițional, a ajuns s] fie relaționat cu schimb]ri radicale, violent], el a determinat o agravare a percepțiilor stereotipe în ceea ce privește fanatismul, violența și diferențele culturale și morale ale poporului musulman. Așa cum arăt] evenimentele și dezvolt]rile care au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt cele mai compatibile cu sensul termenilor, dar, în multe contexte - dup] cum vom vedea - pot fi extrem de înșel]toare. Vom începe cu o clarificare a semnificațiilor reale ale acestor concepte centrale. Vom discuta pentru început despre eudaimonia. „Fericirea”, în limbajul actual, are conotația unui sentiment subiectiv de mulțumire sau pl]cere (că și în expresia: „în culmea fericirii”). Grecii ins] atribuiau acest termen unei persoane, referindu-se la ceea ce ar fi, de fapt, sursa acestor sentimente, adic] posesia a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot fi derivate pe baza faptelor. În acest caz, au susținut pozitiviștii, credințele morale nu pot fi testate empiric asemenea celor științifice. În consecinț], credințele morale sunt doar expresii ale sentimentului și nu ale cunoașterii. Dezbaterea astfel inițiat] asupra sensului, limbajului moral și posibilit]ții judec]ții morale a început în deceniul trei al secolului XX și a durat câteva decade (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). Spre deosebire de dezbaterile anterioare asupra moralei, aceast] controvers] a p]rut s] nu ia în seam] aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la sine poate ea ins]și s] fie ap]rât] f]r] a trebui neap]rât s] susținem c] ele sunt elemente fundamentale sau primare în discursul moral. Un motiv pentru a avea o viziune limitat] este faptul c], singur, limbajul drepturilor ar putea s] nu fie suficient pentru a acoperi domenii importante ale moralei. De exemplu, considerații deosebit de importante legate de mediul înconjur]tor ar putea fi greu de exprimat în ceea ce privește drepturile. Împotriva acestei obiecții putem susține faptul c] afirmațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înțelese. Aceast] comunitate este și un grup social, în care exist] recunoașterea reciproc] a autonomiei și a persoanei” (Fox, 1986a, p. 50). În opinia lui Fox, autonom] este acea persoan] conștient] de sine, apt] s] utilizeze concepte complexe și un limbaj sofisticat și capabil] s] planifice, s] aleag] și s]-și asume responsabilitatea pentru acțiunile sale. Membrii comunit]ții morale sunt considerați superiori din punct de vedere moral. Deoarece animalele nu își conduc viața în mod conștient, ele nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inacceptabil, accentul a fost pus pe alte diferențe „m]surabile”, precum folosirea uneltelor sau m]rimea creierului, ins] nici acestea nu s-au dovedit prea folositoare în menținerea distincției dorite. Criteriile pe care s-a bazat Fox, si anume folosirea limbajului articulat și autonomia, sunt folosite mai frecvent. Unii filosofi, si mai ales Donald Davidson, în cartea Inquiries into Truth and Interpretation [Adev]r și interpretare] și R.G. Frey, în lucrarea Interests and Rigths [Interese și drepturi], au susținut c] ființele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai frecvent. Unii filosofi, si mai ales Donald Davidson, în cartea Inquiries into Truth and Interpretation [Adev]r și interpretare] și R.G. Frey, în lucrarea Interests and Rigths [Interese și drepturi], au susținut c] ființele pot gândi doar dac] înțeleg limbajul unei alte ființe. Din acest punct de vedere, limbajul este în mod necesar legat de atitudini volitive, precum „dorințe, credințe și intenții”. O ființ] nu poate fi f]cut] fericit] sau nu poate fi dezam]git] f]r] ajutorul limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în cartea Inquiries into Truth and Interpretation [Adev]r și interpretare] și R.G. Frey, în lucrarea Interests and Rigths [Interese și drepturi], au susținut c] ființele pot gândi doar dac] înțeleg limbajul unei alte ființe. Din acest punct de vedere, limbajul este în mod necesar legat de atitudini volitive, precum „dorințe, credințe și intenții”. O ființ] nu poate fi f]cut] fericit] sau nu poate fi dezam]git] f]r] ajutorul limbajului. Acceptând faptul c] abilitatea unei ființe de a conceptualiza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
limbajul unei alte ființe. Din acest punct de vedere, limbajul este în mod necesar legat de atitudini volitive, precum „dorințe, credințe și intenții”. O ființ] nu poate fi f]cut] fericit] sau nu poate fi dezam]git] f]r] ajutorul limbajului. Acceptând faptul c] abilitatea unei ființe de a conceptualiza și de a fi, astfel, conștient] de rolul s]u în orientarea propriei vieți, poate, într-adev]r, acorda acelei ființe un statut moral diferit, excluderea dorit] a tuturor animalelor pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de picioare, pilozitatea pielii sau terminația osului sacrum nu sunt motive suficient de bune pentru a abandona o ființ] în voia aceluiași destin. Prin ce altceva am putea identifica linia de netrecut? S] fie vorba despre rațiune sau poate despre limbaj? Dar un cal adult sau un câine sunt mai raționali și mai comunicativi decât un bebeluș în vârst] de o zi, de o s]pt]mân] sau chiar de o lun]. Presupunând c] nu ar fi așa, cu ce ne-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a fost una dintre cele mai influente teorii etice din secolul XX. Este o teorie mai subtil] și mai sofisticat] decât subiectivismul simplu deoarece încorporeaz] o viziune mai complex] asupra limbii. O prim] observație a emotivismului const] în faptul c] limbajul este utilizat într-o diversitate de moduri. Una dintre utiliz]rile sale principale este aceea de a exprima fapte sau, cel putin, aceea de a exprima ceea ce consider]m a fi fapte. Totuși, putem spune c]: George Bush este președintele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anual în SUA de la Roe vs Wade încoace. Si asa mai departe. În fiecare caz, spunem ceva ce este fie adev]rât, fie fals, și scopul pentru care spunem asemenea lucruri este, tipic, acela de a transmite informații receptorilor. Totuși, limbajul mai poate fi utilizat și în alte scopuri. De exemplu, s] presupunem c] îi spun unei femei gravide care intenționeaz] s] avorteze: „Te rog, nu face acest lucru!”. Aceast] declarație nu este nici adev]rât], nici fals]. Nu este o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirmație atât adev]rât], cât și fals]. Pe de alt] parte, dac] strig: „Bravo lui Friedan!”, nu afirm nimic. Exprim o atitudine, dar nu declar c] eu am acea atitudine. Luând în considerare aceste lucruri, s] ne întoarcem atenția la limbajul moral. Conform emotivismului, limbajul moral nu este un limbaj prin care se afirm] lucruri; nu este folosit în mod obișnuit pentru a transmite informații. Scopul s]u este cu totul diferit. Este folosit, în primul rând, ca o modalitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cât și fals]. Pe de alt] parte, dac] strig: „Bravo lui Friedan!”, nu afirm nimic. Exprim o atitudine, dar nu declar c] eu am acea atitudine. Luând în considerare aceste lucruri, s] ne întoarcem atenția la limbajul moral. Conform emotivismului, limbajul moral nu este un limbaj prin care se afirm] lucruri; nu este folosit în mod obișnuit pentru a transmite informații. Scopul s]u este cu totul diferit. Este folosit, în primul rând, ca o modalitate de a influența comportamentul oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alt] parte, dac] strig: „Bravo lui Friedan!”, nu afirm nimic. Exprim o atitudine, dar nu declar c] eu am acea atitudine. Luând în considerare aceste lucruri, s] ne întoarcem atenția la limbajul moral. Conform emotivismului, limbajul moral nu este un limbaj prin care se afirm] lucruri; nu este folosit în mod obișnuit pentru a transmite informații. Scopul s]u este cu totul diferit. Este folosit, în primul rând, ca o modalitate de a influența comportamentul oamenilor: dac] cineva spune: „Nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu totul diferit. Este folosit, în primul rând, ca o modalitate de a influența comportamentul oamenilor: dac] cineva spune: „Nu ar trebui s] faci asta”, acea persoan] încearc] s] te opreasc] s] faci acel lucru. Și, în al doilea rând, limbajul moral este folosit pentru a exprima și nu pentru a declara atitudinea cuiva. Spunând c] „Betty Friedan este o femeie bun]” nu este același lucru cu: „Eu o aprob pe Friedan”, dar este ca și cum ai spune: „Bravo lui Friedan!”. Diferența
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] Friedan este evreic] reprezint], cel puțin în unele contexte, un motiv pentru a susține judecată potrivit c]reia avortul este imoral. De fapt, Stevenson face apel tocmai la aceast] judecat]. În lucrarea să clasic], Ethics and Language [Etică și limbajul], el spune: „ Orice declarație despre orice fapt pe care orice vorbitor o consider] d]un]toare unor atitudini poate fi citat] ca argument în favoarea sau împotriva judec]ții etice” (Stevenson, 1944). În mod evident, ceva nu este în regul]. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirm] ceva adev]rât sau fals despre lume, ci exprim] în mod direct reacțiile noastre subiective la anumite fapte și întâmpl]ri, fie c] ele sunt reacții colective sau individuale (de exemplu, vezi C.L. Stevenson, Ethics and Language [Etică și Limbajul] (1944); pentru discuții suplimentare, vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). O concepție mai complex] este aceea c] judec]țile morale au ca scop redarea adev]rurilor factuale obiective, dar și evidențierea inexistentei unor astfel de adev]ruri (vezi J.L. Mackie, Ethics: Inventing
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Harré (Totowa, NJ: Rowman and Littlefield, 1976), p. 98-142. 42 Metod] și teorie moral] DALE JAMIESON i. Introducere Filosofii morali contemporani au încercat s] g]seasc] r]spuns la o gam] larg] de întreb]ri. Aceste întreb]ri includ semnificația limbajului moral, natura valorii și a obligației, validitatea diferitelor teorii normative, și datoriile pe care putem s] le avem cu privire la animale și generații viitoare. Filosofii morali contemporani sunt mult mai puțin interesați de întreb]ri privind teoriile morale în sine: ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pild], s-au f]cut și se fac studii detaliate asupra rudelor noastre apropiate, gorilele și cimpanzeii (de Wall, 1982; Goodall, 1986). Studiile sugereaz] c] aceste animale se bazeaz] foarte mult pe acte altruiste (sau, dac] preferați, întrucât nu au limbaj articulat, acte protoaltruiste). De asemenea, studiile efectuate asupra oamenilor indic] o uniformitate a credințelor morale, care exist] în ciuda variațiilor culturale și este înn]scut] mai degrab] decât dobândit] (van der Berghe, 1979). F]r] a pune un accent prea mare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
De asemenea, studiile efectuate asupra oamenilor indic] o uniformitate a credințelor morale, care exist] în ciuda variațiilor culturale și este înn]scut] mai degrab] decât dobândit] (van der Berghe, 1979). F]r] a pune un accent prea mare pe analogia între limbaj și moral], întrucat dovezile par a susține c] anumite concepții ale lui Chomsky cu privire la caracterul înn]scut al limbajului sunt întemeiate (Lieberman, 1984), studiile asupra dezvolt]rii și cele multiculturale sugereaz] c] aceste credințe morale își au r]d]cinile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înn]scut] mai degrab] decât dobândit] (van der Berghe, 1979). F]r] a pune un accent prea mare pe analogia între limbaj și moral], întrucat dovezile par a susține c] anumite concepții ale lui Chomsky cu privire la caracterul înn]scut al limbajului sunt întemeiate (Lieberman, 1984), studiile asupra dezvolt]rii și cele multiculturale sugereaz] c] aceste credințe morale își au r]d]cinile atât în sfera biologiei, cât și în mediul cultural. iv. Contractul biologic Presupunând c] scenariul empiric prezentat anterior este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cuvântului. Ideea c] percepțiile morale ale nonteștilor sunt prea lipsite de justificare pentru a fi considerate cunoaștere moral] este criticabil] din dou] puncte de vedere. O obiecție ar fi c] aceast] percepție încalc] în mod brutal bunul-simț sau cel puțin limbajul comun. În mod normal, am spune despre orice adult s]n]tos c] are cunoștinț] de faptul c] a ucide este un lucru r]u, indiferent dac] are sau nu convingeri religioase. Bineînțeles c] Bertrand Russell știa c] a ucide
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a-l absovi de acuzația de esențialism prin stipularea ideii că identitățile sunt construite, fluide și multiple ne lasă complet fără rațiunea de a vorbi despre identități" și că "uzul și abuzul de conceptul de identitate afectează nu numai limbajul analizei sociale, ci în mod inseparabil și substanța sa". Într-adevăr, a vorbi despre proteismul identității dacă ne gândim să folosim conceptul stricto sensu și a aplica principiul identității din logica formală pentru analiza sa în studiul socialului pare absurd
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Vestului, o serie de trăsături care ar caracteriza la modul general postmodernismul: "Reprezentarea vieții sociale ca text; ridicarea textului și limbii la nivel de fenomen fundamental al existenței; aplicarea analizei literare tuturor problemelor; respingerea metodei; interogarea realității și a adecvării limbajului la descrierea acesteia; apărarea discursurilor multiple; centrarea pe relațiile de putere și hegemonie culturală; relativism extrem și tendință către nihilism". În general însă este acceptat că elementul-cheie în filosofia postmodernă este "revoluția lingvistică". Unii postmoderniști preiau ipoteza Shapir-Whorf, conform căreia
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]