47,696 matches
-
pătrat deși, una dintre stele, Delta Pegasi, sau "Sirrah", este considerată oficial că face parte din constelația Andromeda, deținând denumirea Bayer de Alpha Andromedae, și având și un alt nume: "Alpheratz". Corpul calului este format dintr-un patrulater din patru stele, anume α Peg, β Peg, γ Peg, and α And. Picioarele din față ale calului înaripat sunt formate din două linii strâmbe, astfel: unul dintre picioare începe de la η Peg până la κ Peg, iar celălalt picior începe de la μ Peg
Pegas (constelație) () [Corola-website/Science/298783_a_300112]
-
Picioarele din față ale calului înaripat sunt formate din două linii strâmbe, astfel: unul dintre picioare începe de la η Peg până la κ Peg, iar celălalt picior începe de la μ Peg și se termină la 1 Pegas. Altă linie strâmbă unește stelele α Peg prin θ Peg spre ε Peg formând gâtul și capul lui Pegas. ε Pegas este botul. H.A. Rey a sugerat un mod alternativ de a conecta stelele din constelația Pegasului, arătând chiar ca un cal înaripat. Constelația babiloniană
Pegas (constelație) () [Corola-website/Science/298783_a_300112]
-
Peg și se termină la 1 Pegas. Altă linie strâmbă unește stelele α Peg prin θ Peg spre ε Peg formând gâtul și capul lui Pegas. ε Pegas este botul. H.A. Rey a sugerat un mod alternativ de a conecta stelele din constelația Pegasului, arătând chiar ca un cal înaripat. Constelația babiloniană IKU (câmpul) era formată din patru stele, dintre care trei vor face parte mai târziu din constelația grecească Hippos (Pegas). "USS Pegasus (AK-48)" și "USS Pegasus (PHM-1)", amândouă fac
Pegas (constelație) () [Corola-website/Science/298783_a_300112]
-
ε Peg formând gâtul și capul lui Pegas. ε Pegas este botul. H.A. Rey a sugerat un mod alternativ de a conecta stelele din constelația Pegasului, arătând chiar ca un cal înaripat. Constelația babiloniană IKU (câmpul) era formată din patru stele, dintre care trei vor face parte mai târziu din constelația grecească Hippos (Pegas). "USS Pegasus (AK-48)" și "USS Pegasus (PHM-1)", amândouă fac parte din flota navală a Statelor Unite ale Americii.
Pegas (constelație) () [Corola-website/Science/298783_a_300112]
-
spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un ștab își poartă cu sine, într-o vacanță de întreceri pescărești, trena servilă a subordonaților, având drept proiect capturarea unui „monstru” de apă dulce. Bunăvoința unora a văzut în această comedie o
Operațiunea Monstrul () [Corola-website/Science/298788_a_300117]
-
lovesc. Următoarea întrebare logică este ce se întâmplă când universurile paralele se ciocnesc? Răspunsul este dat de astronomul Neil Turok: consecința întâlnirii a două universuri paralele este un Big Bang. Universul nostru are însă în unele locuri concentrări de materie: stele, galaxii, quasari și alte aglomerări. Acestea se explică tot prin universurile paralele. Neil Turok afirmă că acestea se mișcă precum valurile și, tot ca valurile, suprafața lor nu este plană, ci se unduiește. Astfel, când universurile paralele se lovesc, ele
Teoria M () [Corola-website/Science/298801_a_300130]
-
, cunoscut ca Gigi Becali, (n. 25 iunie 1958, Zagna, Brăila) este patronul clubului de fotbal Steaua București, om de afaceri și politician român controversat. A fost membru al Parlamentului European între iunie 2009 și decembrie 2012 și membru al Parlamentului României din decembrie 2012 până la condamnarea penală în mai 2013. Este cunoscut pentru actele filantropice în
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]
-
de cotidianul Adevărul (deținut de concurentul său de atunci, Dinu Patriciu) cu o avere estimată la 700-750 milioane euro, în anul 2008, Becali ar fi ocupat doar locul șapte în clasamentul celor mai bogați români.. Deține 26% din clubul sportiv Steaua, palatul de pe Aleea Alexandru nr. 1 din București, și numeroase proprietăți imobiliare. În plus, Becali este acționar la fabrica de armament Uzina Mecanică Drăgășani, la Avicola Iași, Arco și la grupul de firme Arcom. Mai deține și 59% din compania
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]
-
agenții sportive, ca și celor de televiziune. La numai 2 luni mai târziu, nejustificat de prestația sa, Élton a fost criticat dur de Becali, iar apoi a declarat că „"Élton e circar și nu are ce să mai caute la Steaua"”. Populiste sunt și aparițiile lui la televizor, unde la programe politice refuză a răspunde la întrebările dictate de crainici, încercând să preia controlul și folosind expresii ieșite total din afara contextului, atacă personaje politice și comparându-se cu foști domnitori ai
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]
-
Becali s-a răzgândit, conform propriilor declarații, doar fiindcă Hagi este nașul său. În cele din urmă, Hagi și-a dat singur demisia, punând gestul său pe seama comportamentului lui Becali, pe care l-a acuzat de un comportament nedemn față de Steaua. . În data de 7 mai 2008 Direcția Națională Anticorupție Cluj a reținut cinci persoane din anturajul lui Gigi Becali care aveau asupra lor suma de 1,7 milioane de euro, sumă care se presupune că ar fi fost destinată jucătorilor
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]
-
meci cu CFR Cluj. În replică, Becali a afirmat că banii erau destinați cumpărării de bomboane. La data de 18 decembrie 2008, DNA i-au trimis în judecată pe Gigi Becali, Teia Sponte, vicepreședinte al Consiliului de Admnistrație al FC Steaua, și Victor Pițurcă, antrenorul echipei naționale de fotbal, într-un dosar numit „Valiza”. La 17 aprilie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea lui Gigi Becali în acest dosar dar aceasta sentinta nu a fost definitiva. Pe
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]
-
Justiție a dat sentința definitivă, condamnându-l pe George Becali la trei ani de închisoare cu executare, pentru dare de mită și pentru fals. Pe 3 aprilie 2015, Gigi Becali a fost eliberat conditionat. A revenit imediat la conducerea clubului Steaua. Nici un for fotbalistic, nici presa sportiva, nici justitia, nu au protestat la revenirea lui in fotbal, acolo unde a comis infractiunea pentru care a fost condamnat. În data de 2 aprilie 2009 a fost ridicat cu mandat de arestare de la
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]
-
De exemplu, un cutremur de 5 grade eliberează de 32 de ori (10), iar unul de 6 grade eliberează de 1000 de ori (10) energia unuia de 4.0. O altă scară logaritmică este magnitudinea aparentă. Acesta măsoară logaritmic luminozitatea stelelor. Un alt exemplu este pH-ul din chimie; pH-ul este logaritmul zecimal cu semn schimbat al activității ionilor de ioni (forma pe care o iau ionii de hidrogen în apă). Activitatea ionilor de hidroniu în apa neutră este de
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
a conferit la 27 ianuarie 2005 Ordinul Republicii. Este cavaler al unor distincții de prestigiu: Marea Cruce a Legiunii de Onoare (Franța, 1998), Ordinul Mântuitorului (Republica Elenă, 1999), Marele Ordin al Cavalerilor Sfântului Mormânt (Patriarhia Greacă Ortodoxă, Ierusalim, 2000), Ordinul Steaua României în grad de Colan (România, 2000).
Petru Lucinschi () [Corola-website/Science/298839_a_300168]
-
a spațiu-timpului) și reacția lor la o descoperire care (pentru cititor) este binecunoscută, spre exemplu "Căderea nopții" de Isaac Asimov. O societate neobișnuită este și cazul unei societăți aflate în trecutul foarte îndepărtat, ca în cazul seriei de filme "Războiul stelelor", sau în viitorul îndepărtat, ca in cazul seriei "Fundației" lui Isaac Asimov. Sau, din contră, societatea poate fi obișnuită și umană, dar individul e o persoană neobișnuită (un mutant - telepat, telekinet sau posedând altfel de puteri sau caracteristici considerate nenaturale
Literatură științifico-fantastică () [Corola-website/Science/298848_a_300177]
-
abia în 1989 de către sonda "Voyager 2". Desenele lui Galileo Galilei dovedesc că el este primul care a observat planeta la 28 decembrie 1612 și mai apoi la 27 ianuarie 1613. De fiecare dată, Galileo a confundat planeta cu o stea fixă, aceasta apărând foarte aproape de Jupiter (în conjuncție), pe cerul înstelat; motiv pentru care descoperirea nu i se atribuie lui. Întâmplarea face că la prima observare, cea din decembrie 1612, Neptun intrase tocmai în ziua aceea în mișcarea retrogradă (întoarcere
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
Jupiter (în conjuncție), pe cerul înstelat; motiv pentru care descoperirea nu i se atribuie lui. Întâmplarea face că la prima observare, cea din decembrie 1612, Neptun intrase tocmai în ziua aceea în mișcarea retrogradă (întoarcere aparentă a mersului planetei în raport cu stelele fixe, ce rezultă din combinarea mișcării planetei observate cu cea a Pământului). Din acest motiv, Neptun părea că nu se mișcă față de stele. Oricum, mișcarea planetei era prea mică pentru a fi observată cu telescopul lui Galileo. Cu toate acestea
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
decembrie 1612, Neptun intrase tocmai în ziua aceea în mișcarea retrogradă (întoarcere aparentă a mersului planetei în raport cu stelele fixe, ce rezultă din combinarea mișcării planetei observate cu cea a Pământului). Din acest motiv, Neptun părea că nu se mișcă față de stele. Oricum, mișcarea planetei era prea mică pentru a fi observată cu telescopul lui Galileo. Cu toate acestea, în iulie 2009, fizicianul David Jamieson de la Universitatea din Melbourne a anunțat noi dovezi ce sugerează că Galileo își dăduse seama de faptul
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
mișcarea planetei era prea mică pentru a fi observată cu telescopul lui Galileo. Cu toate acestea, în iulie 2009, fizicianul David Jamieson de la Universitatea din Melbourne a anunțat noi dovezi ce sugerează că Galileo își dăduse seama de faptul că „steaua” pe care o observase se mișca în raport cu stelele fixe. În 1821, Alexis Bouvard a publicat tabele referitoare la orbita lui Uranus, planeta învecinată. Observațiile ulterioare au pus în evidență devieri considerabile față de tabele, făcându-l pe Bouvard să presupună că
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
observată cu telescopul lui Galileo. Cu toate acestea, în iulie 2009, fizicianul David Jamieson de la Universitatea din Melbourne a anunțat noi dovezi ce sugerează că Galileo își dăduse seama de faptul că „steaua” pe care o observase se mișca în raport cu stelele fixe. În 1821, Alexis Bouvard a publicat tabele referitoare la orbita lui Uranus, planeta învecinată. Observațiile ulterioare au pus în evidență devieri considerabile față de tabele, făcându-l pe Bouvard să presupună că un corp necunoscut perturba orbita prin interacțiune gravitațională
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
că planeta ar putea fi găsită prin comparație între cerul de la acel moment și un desen recent al cerului în regiunea unde trebuia să se afle planeta conform estimărilor lui Le Verrier, pentru a identifica deplasarea caracteristică a planetelor față de stelele fixe. Chiar în seara zilei în care Galle a primit scrisoarea lui Le Verrier, 23 septembrie 1846, Neptun a fost descoperit la mai puțin de 1° distanță de predicția lui Le Verrier și la 12° distanță față de cea a lui
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
și-a dat și el seama că de fapt a observat planeta de două ori în august, însă nu reușise să o identifice (Neptun a fost observat la 8 și 12 august, dar din cauză că Challis nu avea o hartă a stelelor actualizată nu a fost recunoscut ca o planetă), pentru că nu căutase cu suficientă atenție. După descoperirea planetei au existat neînțelegeri între francezi și britanici, nefiind clar cui trebuie să-i fie atribuită descoperirea. În cele din urmă, comunitatea internațională a
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
greacă și romană. Cele mai multe limbi de astăzi, chiar și în țările care nu au legătură directă cu cultura greco-romană, utilizează câteva variante ale denumirii „Neptun” pentru planetă; în limba chineză, japoneză și coreeană, denumirea planetei a fost tradusă literal ca „steaua regele mării” (海王星), dat fiind că Neptun este zeul mărilor. În limba greacă modernă, planeta se numește "Poseidon" (Ποσειδώνας: "Poseidonas"), omologul grec al zeului Neptun. De la descoperirea sa și până în 1930, când a fost descoperită planeta Pluto, planeta Neptun era
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
o echipă condusă de Edward Guinan, dar mai târziu s-a considerat că acesta ar putea fi incomplet. Dovada că inelele ar putea avea lacune a apărut prima dată în timpul unei ocultații stelare din 1984, când inelul a acoperit o stea în imersiune, dar nu în emersiune. Imaginile realizate de "Voyager 2" în 1989 au arătat existența mai multor inele subțiri cu o structură masivă, cauza acestei structuri fiind încă neînțeleasă, dar există teorii în care se precizează că fenomenul s-
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
propuse diverse alte ipoteze pentru a explica apariția lor. Una dintre ele presupune că giganții de gheață nu s-au format prin acreția nucleului, ci din instabilitățile apărute în cadrul discului protoplanetar inițial, atmosfera lor fiind spulberată ulterior de radiația unei stele OB din apropiere. O teorie alternativă presupune că ei s-au format de fapt în apropierea Soarelui, unde densitatea materiei era mai mare, și apoi au migrat spre locul unde se află acum orbitele lor actuale, după eliminarea discului protoplanetar
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]