41,971 matches
-
fiecare secțiune în parte și pe câștigătorii Premiilor UZPR. Marele Premiu a revenit cărții „ÎN BALANSUL VREMURILOR”- „volum-reper al jurnalismului românesc”, după cum a punctat juriul, sub semnătura publicistului Carol Roman, director general al revistei „Balcanii și Europa”.Noul sediu al Bibliotecii bucureștene „Mihail Sadoveanu” a găzduit lansarea volumului premiat „În balansul vremurilor”, de Carol Roman. În cuvântul său, profesorul Ștefan Cazimir, după ce a remarcat mai multe atu-uri ale lucrării, a punctat faptul că deseori articolele care compun volumul sfârșesc prin
Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti – Lansarea volumului „În balansul vremurilor”- () [Corola-website/Journalistic/296303_a_297632]
-
și cercetătorul Tănase Bujduveanu, binecunoscut pentru pasiunea cu care a studiat evoluția aromânilor, a minorităților românești din jurul granițelor țării și în special din Peninsula Balcanică. Considerăm pe deplin meritată o evocare a operei sale care lasă în urmă o adevărată bibliotecă de certă însemnătate.
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
una dintre cele mai impresionante, care stipula faptul că „nici un om liber nu va fi închis sau nimicit în vreun fel fără a fi judecat în mod legal de egalii săi potrivit legilor țării”, după cum arată site-ul oficial al Bibliotecii Naționale www.bl.uk. Istoria documentului include mai multe revizuiri până în anul 1225, când regele Henric al III-lea a emis ceea ce a devenit versiunea finală și definitivă a „Magna Carta”. În timp, documentul a stat la baza mai multor
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
îndreptat împotriva lui Sadoveanu, ci este un gest îndreptat împotriva elevilor de azi și cetățenilor de mâine, lipsindu-i printr-un gest administrativ de o valoare afectivă și civică de neînlocuit. Această măsură administrativă amintește de o alta, când din biblioteci și manuale au fost izgoniți pe termene limitate sau nelimitate, în perioada pre-decembristă, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, ca să pomenim doar câteva dintre numele simbol ale culturii românești. Natura violenței este
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
precaritate - încercarea guvernului de dreapta de a institui la început de carieră contracte de muncă pe durată determinată - grupuri extrem de violente, fără nici o legătură cu universitățile sau cu liceele pariziene, au năvălit în clădirile acestora, vandalizând săli de curs și biblioteci, incendiind autoturisme și chiar clădiri ale unor școli elementare. Privite de la distanță, aceste acte de barbarie par o caricatură tragică a mișcărilor studențești din 1968 și vădesc un refuz destructiv al oricărei forme de educație și chiar de activitate intelectuală
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
cheltuiala Fundației Regale au fost trimise la sate Echipele Regale Studențești. După model occidental s-au construit cămine culturale (peste 2.000 până în 1938). A apărut revista populară „Albina” și s-a inițiat colecția „Cartea satului”, care edita lucrări necesare bibliotecilor sătești. La insistențele lui Dimitrie Gusti, un apropiat al monarhului, se realizează o operă muzeistică de excepție - Muzeul Satului. O mărturie plină de haz a transmis sociologul Henri H. Stahl, colaborator apropiat al lui D. Gusti: „Când lucram la Muzeul
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
domnul Constantin Lupeanu a reușit o performanță de invidiat: în foarte scurt timp a închegat o echipă entuziastă de specialiști, a obținut și a inaugurat un sediu splendid, plasat într-o zonă animată a capitalei chineze, a pus bazele unei biblioteci pusă la dispoziția vorbitorilor de limbă română, care nu sunt puțini, cum am fi înclinați să credem, și, cel mai important lucru, a reușit să atragă atenția factorilor decizionali și a oamenilor de cultură cu pondere asupra I.C.R. Deschiderea a
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
din Europa doar România are alocat un volum întreg, celelalte literaturi fiind grupate câte două sau trei într-un singur volum. Este o operă monumentală, în care cultura scrisă română are un loc de onoare, fiind tratată cu multă competență. Biblioteca de limbi străine are un sector dedicat literaturii române, destul de bogat, dar, din păcate, lipsit de cartea românească apărută după 1990. Desigur, I.C.R. Beijing și viitoarele participări românești la Târgul de Carte din capitala Chinei vor completa cât de cât
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
limbi străine are un sector dedicat literaturii române, destul de bogat, dar, din păcate, lipsit de cartea românească apărută după 1990. Desigur, I.C.R. Beijing și viitoarele participări românești la Târgul de Carte din capitala Chinei vor completa cât de cât această bibliotecă românească universitară. Dar, în mod sigur, există și alte căi și posibilități, insuficient puse în valoare până acum. Anul viitor se împlinesc 60 de ani de la înființarea catedrei de limbă română la Universitatea din Beijing, Școala de Limbi Străine. Este
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
o serie de activități, precum organizarea participării românești la târgurile internaționale de carte, comenzile de stat și achizițiile de carte și publicații etc.” Mona Muscă anunța proiecte de anvergură: o campanie de promovare a culturii naționale, reluarea lucrărilor la sediul Bibliotecii Naționale a României, programul de informatizare a bibliotecilor, reabilitarea Centrului istoric al Capitalei, proiectul „Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007” și manifestările prilejuite de „Anul George Enescu”. După cum se cunoaște, multe dintre aceste proiecte s-au realizat în anii care au
Excelenţe feminine în paginile revistei noastre () [Corola-website/Journalistic/296455_a_297784]
-
la târgurile internaționale de carte, comenzile de stat și achizițiile de carte și publicații etc.” Mona Muscă anunța proiecte de anvergură: o campanie de promovare a culturii naționale, reluarea lucrărilor la sediul Bibliotecii Naționale a României, programul de informatizare a bibliotecilor, reabilitarea Centrului istoric al Capitalei, proiectul „Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007” și manifestările prilejuite de „Anul George Enescu”. După cum se cunoaște, multe dintre aceste proiecte s-au realizat în anii care au urmat,deși Mona Muscă s-a aflat în
Excelenţe feminine în paginile revistei noastre () [Corola-website/Journalistic/296455_a_297784]
-
sunt „Întâlnirile prietenești ale copiilor” (clasele I-IV), „Festivalul European al Folclorului Sârbesc”, „Taberele de creație, istorie, obiceiuri, tradiții”, ]ntâlnirile literare „Dușan Vasiliev”, „Olimpiada de limba sârbă” din România, „Festivalul de tradiții și obiceiuri pentru copii Venaț” și multe altele. Biblioteca Sârbească din Timișoara este locul unor apreciate întâlniri, la care sunt invitați oameni de cultură, scriitori și profesori. Uniunea Sârbilor din România editează săptămânalul „Nașa Reci” („Cuvântul nostru”) și revista literară bianuală „Knijevni jivot” („Viața literară”), anuarul „Banatski almanah” („Almanahul
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
160-162. Între alte învinuiri aduse lui Aurel Covaci este și aceea de a-l fi citit pe Radu Gyr. Anchetatorii auziseră de Gyr, cu siguranță, ca fost legionar întemnițat în aceiași ani 1950 și prezent pe listele de epurare a bibliotecilor. (Ei nu citeau cărți, ci liste negre.) Întrebat ce avere are, Aurel Covaci răspunde că nu are avere imobiliară, casa de chirpici a părinților lui de la Oradea neintrând la socoteală, dar că posedă (atenție!) 1500 de volume, o somieră, un
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
legat prin Pia Brătianu (bunica lui Dinu, așadar mama lui Ion Pillat), Dinu Pillat a fost o natură de netulburată castitate socială, lipsindu-i în întregime chemarea pentru viața cetății. Cărturar de interior, deprins a-și depăna reveriile între rafturile bibliotecii sau în plimbările pe aleile moșiei de la Miorcani, Dinu Pillat moștenise nu doar umoarea lirică a tatălui, dar și optica lui ideologică: o inaderență funciară față de proiectele politice și o mefiență spontană față de ideea angajării în numele unui ideal colectiv. Și
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
devenită principalul cap de acuzare în procesul intentat lui Dinu Pillat în 1959, cartea a dispărut din arhivele Securității, sau mai bine spus s-a rătăcit la propriu, pierzîndu-și urma. E plauzibil ca, scos din arhiva și dus într-o bibliotecă privată, manuscrisul să fi stat acolo decenii la rînd, spre a fi citit, ca o delectare de rafinament bizar, de către figurile marcante ale Partidului și Securității. Romanul propriu-zis este o ficțiune literară căreia nu i se pot imputa deformări teziste
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
Carmen CHELARU O excelentă și binevenită inițiativă artistică la Iași a avut drept rezultat spectacolul cu opera Orfeu și Euridice de Christoph Willibald Gluck, cu premiera în 26 martie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu, reluat apoi în 10 aprilie, la Sala Ed. Caudella din Casa Balș. Ideea - prilejuită de împlinirea a 300 de ani de la nașterea compozitorului german - aparține Clasei de Operă de la Universitatea de Arte George Enescu, de fapt
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
prezenți în dezbaterea publică, astfel încât acesta este preluat de politicieni. Ovidiu Ioanițoaia a confirmat informația. Mâhnirea mea profundă și acest apel deznădăjduit la sprijin adresat dumneavoastră vin din faptul că, în fața brutalului act de forță impus de Consiliul Județean, conducerea bibliotecii a ales smerenia. Mâhnirea pe care o simțea îi era dovedită de îmbrățișarea caldă pe care ți-o dădea fără să spună prea multe cuvinte. Am vrut să folosesc un proverb românesc, care reflectă, de obicei, mâhnirea în legătură cu dezamăgirea produsă
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
ȘTEFAN CEL MARE ÎN RĂZBOIUL DE LA 1877 <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 351. footnote> (Carmen Sylva, Din legendele Hohenzolernilor, Biblioteca „Steaua”, București) Era noapte rece, ploioasă și neagră ca păcatul, după lupta sângeroasă de la Grivița. Regele Carol I săvârșise minuni de vitejie cu mica sa oștire. De trei ori focul Iadului azvârlise înapoi de pe rădvenele Plevnei pe vânători și pe
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
asculta la școală aceste cinci minute de muzică clasică însoțite de explicații construite pentru nivelul lor de înțelegere. Tot pentru elevi a fost gândit și un concurs derulat pe pagina proiectului de la România Muzical punct ro !!!!, iar pentru profesori o bibliotecă online cu lucrări din programa școlară și tot sub egida acestui proiect puteți să-l ascultați cântând live în spații nevonvenționale din Cluj și Timișoara pe violoncelistul Răzvan Suma în zece și douăsprezece octombrie. Scopul proiectului aflat la a noua
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
să angajăm, cât trebuie să investim în cărți, cât trebuie să investim în internet, cât trebuie să investim în bazele de date științifice internaționale, cât trebuie să investim în tot ceea ce înseamnă spații pentru studenți și aici mă refer la bibliotecă, săli de curs, săli de seminar, spații pentru activități culturale, spații pentru activități sportive, tot efortul administrativ ca să gestionăm relația cu firmele, evenimentele speciale, stagiile de practică, vorbim despre ceva absolut enorm. Dacă există un coșmar al fiecărui decan din
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
Arancia Rous, favorită șapte. Sărbătoare mare astăzi la Predeal, acolo unde se află și colegul meu, Răzvan Apostolescu. Bună ziua, Răzvan. Vă mulțumesc, buna ziua tuturor. Despre istoria schiului nu s-a scris prea mult în România. Există în arhive și biblioteci, consemnările din presa vremii, mai avem câteva manuale scrise în o mie nouă sute două zeci de Tudor Isălescu, manualul schiorului, alți două zeci de ani mai târziu, de Principele Nicolae, manual de schi și de Virgil Voicu, tehnica schiului. Un
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]