42,748 matches
-
o conștiință ideologică și estetică, ci din necesitatea de a elibera, sub forma expresiei critice, un fond de neliniști spirituale și afective, dintr-o necesitate — altfel spus — de confesiune. Sensul tragic al acestei experiențe iese din contradicțiile ce apar, în chip fatal, între rigorile genului critic și disponibilitățile sufletești elegiace ale intelectualului moldovean care poartă în celula intimă a ființei sale morale spiritul de resemnare și plăcerea purei contemplații. Dar cum și altădată au ieșit din suflete elegiace mari polemiști, fu
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
puncte de vedere noi asupra autorilor și portrete critice pe care, sub latura morală, Lovinescu le va dezvolta în "Memorii", I, II, III (1930, 1932, 1937) și "Aqua forte". În acestea din urmă, criticul își urmărește formația sa, într-un chip care surprinde prin luciditatea sipiritului. E vorba, în fapt, de o operă delectabilă de moralist. Ce izbește de la început scepticizmul superior al memorialistului, ideea mai adîncă a zădărniciei și conștiința foarte acută (în "Aqua forte", mai ales) a morții. O
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
loc metafizice. Opiniile lui Lovinescu despre poezia lui Eminescu trec în paginile romanelor și nu fără surpriză descoperim, iarăși, ideile criticului formulate de poet într-o conversație cu Maiorescu sau Mite Kremnitz. În fapt, "Mite" și "Bălăuca" sînt, într-un chip mai profund, niște opere lirice, și în destinul tragic al poetului criticul își citea propria nefericire. Spre sfârșitul vieții, părăsind aproape de tot foiletonul critic, Lovinescu se dedică studiilor junimiste, și hotărirea sa nu e fără legătură cu temperatura morală a
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
pe Dan, mai mare, cu doamna Ana și pe Mircea, cu doamna Calinichia. Asupra originii acesteia din urmă există mai multe păreri între istorici. Între principalele teze, sunt de amintit următoarele: Soția lui Mircea a fost doamna Mara, al cărei chip se păstrează la schitul Brădet. Știri directe asupra ascendenței acesteia nu au parvenit, însă prin interpretarea altor documente, în care este înfățișată ca mare proprietară de terenuri în Ungaria, majoritatea specialiștilor acceptă descendența acesteia din familia de Cilly, de origine
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
ce administrează și bricul Mircea etc.), străzi, piețe și cartiere poartă numele marelui domnitor. Epoca lui Mircea a beneficiat de o atenție largă a specialiștilor în istorie și disciplinele conexe, elaborându-se un important număr de lucrări în acest sens. Chipul domnitorului a figurat și pe stema județului Durostor, în perioada interbelică, ca simbol al stăpânirii sale pe acel teritoriu. La 12 septembrie 2011, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă de alamă, cu valoare nominală de 50 bani „Mircea cel
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
piața internă și externă a Țării Moldovei îl jucau monedele din străinătate confecționate din aur și argint: ducații, florinii, zloții etc. În secolul XVII în Balcani și Țara Moldovei și-a făcut apariția și moneda olandeză «leeuwendaalder» pe care era chipul unui leu. Locuitorii Moldovei numeau aceste monede lei. În 1867, după Unirea Principatelor Române, cu numele de „leu” a fost botezată moneda României, iar după căderea Uniunii Sovietice și bancnota Republicii Moldova a luat același nume. Leva bulgară și leka albaneză
Leu moldovenesc () [Corola-website/Science/297371_a_298700]
-
antitradiționalism, protest antiacademic, explorarea subconștientului, deplină libertate de expresie, înlăturarea activității de premeditare a spiritului în actul creației artistice etc. - o definește astfel: Automatism psihic prin care își propune să exprime, fie verbal, fie în scris, fie în orice alt chip, funcționarea reală a gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, în afara oricărei preocupări estetice sau morale. ul susține că adevărul și arta se află "în realitatea superioară a anumitor forme de asociație" bazate pe atotputernicia visului, pe "jocul dezinteresat
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
și neexistent și printr-o abandonare totală față de "automatismul psihic pur", singurul capabil să determine acest punct al spiritului în care viața și moartea, realul și imaginarul, comunicabilul și necomunicabilul, înaltul și adâncul, încetează de a mai fi simțite în chip contradictoriu. În condițiile unei violente (până la scandal) polemici anticonvenționaliste, dorindu-se realizarea climatului libertății absolute, se caută faptul psihic nud și elementar(în lumea subconștientului, a experiențelor onirice, a mecanismelor sufletești iraționale transmise direct, fără intervenția cenzurii logice), considerându-se
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
Ce ai în tine, de faci omul Să sufere fără odihnă? Îi dai nopți lungi, dar îi iei somnul Și îi macini sufletul în tihnă. Din întuneric ești venită Și te strecori în orice suflet Să-l asuprești nestingherită Cu chip senin și plin de zâmbet. Urâtă ești de crăpi oglindă Pe lac din codrul secular Și fiarele fug să se ascundă Să nu pătrunzi al lor hotar. Si cauți inimă plăpândă Să o frămânți, să-i sângeri rană, Iar de
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
cumpărături la mall. Faptul că un client îi cere lui Ines un astfel de favor doar pentru că este femeie, deci în mod automat trebuie să cunoască oferta de pe piață și locurile bune de shopping nu stârnește nicio indignare feministă pe chipul protagonistei. Deși Maren Ade respinge o intenție feministă în spatele scenariului, este imposibil de ratat observația că Ines este singurul personaj feminin care participă activ în cadrul dezbaterilor cu partenerii de afaceri. Cu excepția asistentei personale, Anca, protagonista sosește la birou însoțită de
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
Moscova!” Acum îi întâmpină ”un oraș străin, necunoscut... Vântul purta pe străzi hârtii murdare și bucăți de ziare, sub picioare îți scrâșneau cutii de bere.” Văzând că cineva vinde la tarabă medalii ”Pentru curaj”, ” Pentru merite în luptă”, stegulețe cu chipul lui Lenin, femeia care regretă disoluția mândriei naționale, cheamă poliția, copleșită de sentimentul că se află într-un décor de teatru, ”că se joacă o comedie în fața noastră”. Apartenența la cultul consumului se construiește complet diferit de cea la cultul
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
le publică între 1939 și 1948, singurul care se detașează prin reala sa valoare este „Prăvale Baba” (1940), acesta împreună cu cele trei cărți de amintiri și volumul de poeme postume „La porțile nopții” (după romanul cu același titlu) încheind în chip fericit traiectoria sinuoasă a creației lui Ionel Teodoreanu. Din păcate, în anii în care a mai trăit după cel de-al Doilea Război Mondial, scriitorul nu s-a mai făcut remarcat prin alte tentative de roman. Întrebat ce prozatori din
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
Bineînțeles, nu este uitat poetul inspirației religioase românești, situat alături de Tudor Arghezi. Vladimir Streinu a scris despre numeroși poeți, de la Dan Botta la Ștefan Augustin Doinaș, de la Constant Tonegaru la Marin Sorescu, pe care, deși foarte tânăr, îl prețuia în chip deosebit. A respins suprarealismul și, în ultimii ani, renegându-și conjunctural mai vechi convingeri, chiar privind poezia pură și ermetică, socotind, spre exemplu, excesiv criptică poezia lui Nichita Stănescu. A observat însă cu îndreptățire, în anii 1960, influența copleșitoare și
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
fost martor ocular îl determină să nu vorbească și despre sine. Patima vremii a contribuit la rându-i, întărind valoarea artistică a povestirii, scoțând-o în același timp din câmpul utilității imediate. Cuvintele și turnura frazei au evoluat într-un chip subiectiv, putem zice, căpătând corporabilitate metaforică. El, cronicarul, nu este scriitor de cuvinte «deșarte», ci de «dreptate», anii trecuți nu trebuie lăsați «să se înece», pe Ștefan nimeni dintre înaintași și nici dintre urmași «nu l-au ajuns» în vrednicie
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan mai larg se întâlneau și se „completau” în chip fericit: pe când interiorizatul Șt. O. Iosif se simțea atras de exuberantul Anghel, acesta din urmă afla în persoana delicatului Iosif un fel de „reper” literar și temperamental, de care avea nevoie. Fiind și apropiați ca vârstă (Iosif avea 26 de
Ștefan Octavian Iosif () [Corola-website/Science/297598_a_298927]
-
discurs ținut în fața altor scriitori de la Academia Română. George Călinescu, în a sa monumentală lucrare, "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" (1941), considera că felul lui Sadoveanu de a fi se reflectă și în opera sa. „Omul însuși personifică în chipul cel mai izbitor opera: voinic, trup mare, cap voluminos, gesturi cumpănite de oier, vorbire îmbelșugată dar prudentă și monologică, ocolind disputa; însă lăsarea în jos a gurii, zâmbetul împietrit al feții, aduc pe față o nepăsare ferină; ochii nelămuriți, reci
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
iscusința, respectă, pe cît posibil, exasperanta dispunere anaforica a „și”-urilor), primele douăsprezece versuri ale pomenitului sonet sună astfel: „Satul de tot spre-a morții tihna tip - / Să nu-l mai văd pe vrednic cerșetor,/ Pe mărginit gătit în falnic chip,/ Credință dată relei sorți de zor/ Și cinstea-mpodobită rușinos/ Și fecioria pîngărită-oricînd/ Și chiar desăvîrșirea dată jos/ Și dreptul sub puterea șchioapa stînd/ Și graiul artei sub calus închis/ Și nebunia doctor pe dibaci/ Și adevărul nerozie zis/ Și bunul
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
Onisifor Ghibu îi devine prieten apropiat și discipol, a scris 23 de titluri distincte, printre care două volume din "Geschichte des Rümanischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen" („O istorie o românilor în contextul formării naționale”) în germană, "Istoria românilor în chipuri și icoane", "Sate și mănăstiri din România" ("Villages and Monasteries of Romania") și eseul "Gânduri și sfaturi ale unui om ca oricare altul". I-a mai vizitat pe românii din Bucovina, pe vremea aceea teritoriu austriac, și pe cei din
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
în adevăratul sens al cuvântului. Înființarea noii Episcopii a Giurgiului prin hotărârea Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor din 20 ianuarie 2000 și prin aprobarea acesteia de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 23 februarie 2003 „nu știrbește în nici un chip unitatea noastră bisericească, de rugăciune, de iubire și nădejde în harul dumnezeiesc”(cuvântarea P.F. Părinte Teoctist la întronizarea P.S. Dr. Ambrozie Meleacă). Vitregiile prin care Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a trecut de-a lungul anilor se vor încheia pe 9
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
la aceeași dată, „Iule”, pentru a comemora „renașterea soarelui dătător de lumină și căldură”, de maniera în care și creștinii spuneau despre Isus, născut tot atunci, că este „Lumina lumii”. Reprezentările numismatice romane ale lui "Sol invictus" prezintă adesea un chip cu o coroană de raze, așa cum în primele reprezentări creștine Iisus avea și el o coroană de spini. Astfel că, în secolul al V-lea chiar, în vremea papei Leon cel Mare, erau creștini care afirmau că serbează nu atât
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
23). Papa Ioan Paul al II-lea, cu enciclica "Ut unum sint" (1995) a invitat pe toți creștinii la un dialog fratern și răbdător ca „să găsească împreună o formă de exercitare a primatului care, chiar dacă nu renunță în nici un chip la esențialul misiunii sale, să se deschidă la o nouă situație”. Pe plan mondial - în societatea civilă - papa (mai ales după secolul XIX) are din ce în ce mai mare audiență și - în general - o apreciere tot mai puternică pe axa vieții spirituale. 1
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
făcându-și milă de Io, îi porunci fiului său, Hermes, să o răpească. Hera însă puse pe urmele lui Io un tăun înfricoșător, care o gonea pe săracă junca din țară-n țară. De abia în Egipt Zeus îi redădu chipul omenesc și Io născu un copil pe nume Epafos, care a devenit primul rege al Egiptului. Prima Lamia a fost o vrăjitoare puternică care îl iubea pe Zeus , aceasta împreună cu Zeus a avut mai mulți copii . Cand a aflat Hera
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
aflat că titanul Prometeu îi furase focul, a hotărât să-l pedepsească greu pe creatorul oamenilor. L-a chemat pe fierar, pe Hefaistos, și i-a poruncit să facă din apă și țărână, o fată, ființă muritoare, dar să aibă chip de zeiță. Zeus o numi Pandora, apoi îi dărui o cutie de aramă și îi spuse să o dăruiască bărbatului cu care se va căsători. Zeița Afrodita îi dărui fetei puterea de a sădi iubirea în inima bărbaților. Apoi, zeul
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
ordinea în care au fost imprimate, deoarece prima este mai convexă și mai "contrastată", fiind gravată în argilă mai proaspătă, mai puțin turtită. Deoarece discul din Phaistos este "ștanțat" cu un tipar mobil și nu zgâriat cu un calamos în chipul semnelor cuneiforme, el reprezintă una din cele mai vechi "tipărituri" cunoscute până azi. Încercări dintre cele mai fanteziste au fost făcute pentru a propune o lectură a textului său, pe diverse baze, în diferite limbi vechi, de la indo-europene la anatoliene
Discul din Phaistos () [Corola-website/Science/296875_a_298204]
-
cu greu readus, a mărturisit că a văzut un monstru teribil jumătate cocoș, jumătate șarpe, cu ochi și piele strălucitoare. Un erudit aflat în apropiere a recomandat folosirea oglinzii și monstrul și-a dat sufletul îndată ce și-a zărit propriul chip. Gravura înfățișându-l pe acest vasilisc s-a bucurat de mare succes. El avea acum cap de cocoș și coroană, patru picioare și trup solzos de șarpe. În Europa medievală se credea că nașterea unui vasilisc se produce sub Steaua
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]