44,063 matches
-
în loc să privim aceste probleme sub aspectul maturității lor, lipsa de a înțelege anumite interacțiuni sau tendința de a munci mai ușor, interpretăm aceste lucruri făcute de Securitate într-un anumit mod. Eu cred că nu este just acest lucru. Din discursul tovarășului Hrușciov am reținut teza aceasta când vorbește despre anumiți tovarăși care manifestă tendința de a pierde încrederea în organele de securitate. Foarte just combate tov. Hrușciov acest lucru și consider că este just ca organele de securitate să fie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în orașul Zimnicea, ILIESCU GHEORGHE, din comuna Năsturelu, FLORESCU OITUZ, funcționar la I.L.F. Alexandria, VOIVOZEANU ILIE și CATRINA GHEORGHE, agricultori din comuna Pietroșani, precum și MONEA CONSTANTIN, IORDAN ILIE și-au exprimat indignarea față de intervenția armată din Cehoslovacia, privind cu simpatie discursul conducătorului statului nostru și privesc cu încredere hotărârile luate de partidul și guvernul patriei noastre. Își exprimă teama față de un nou război și o încredere în partidul și guvernul țării noastre, că va ști cum să pună problema, ca să nu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cel al lui Iorga, dar se deosebea ? i de antisemitismul general din Rom�nia. Ură lui fă?? de evrei era patologic? � că ? i antisemitismul austro? german ap? rut �n anii �30. Cuza l? a precedat cu mul? i ani, ? în�nd discursuri antisemite pe vremea c�nd Hitler era �nc? un tinerel, agit�nd zvastica �nainte de primul r? zboi mondial (ca simbol al antisemitismului internă? ional). Pentru Cuza nu existau alte probleme 38. �n articolele sale asupra chestiunii evreie? ți (rareori s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
men? în? rela? îi bune cu Iorga, dar a l? sat la o parte diferendele dintre ei, pre? uind contribu? ia lui Iorga la progresul istoriei, exprim�nd dubii doar �n privin? a �activit?? ilor din domeniul literaturii ? i politicii�228 ale acestuia. Discursul de debut al lui Iorga, Dou? concepte asupra istoriei, constituie expresia concis? a punctelor lui de vedere asupra naturii istoriei ? i a rolului istoricului �n politic?. Dup? p? rerea lui, �datoria unui istoric este s? fie un animator neobosit al tradi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acordă prioritate unit?? îi na? ionale a lui Iorga că s? preia conducerea partidului (pe care Iorga �l dizolvase odat? cu intrarea Rom�niei �n r? zboi). Iorga a considerat acest lucru drept o �uzurpare�24. Refuză �n continuare numeroasele ocazii de a ? ine discursuri ? i de a lua cuv�ntul �n cadrul �ntrunirilor, men? în�ndu? se obstinat �n rezerv?. Dar pe m? sur? ce situa? ia din Austro? Ungaria evolua, lui Iorga �i venea tot mai greu s? r? m�n? distant. �n 1915, cel mai mare ziar budapestan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau c? �evreii se bucur? de fiecare �nfr�ngere rom�neasc? � �n fă? a armatei germane. Mai ț�rziu (�n stilul s? u evocator), el prevedea �nt�mpinarea cu flori �n m�ini de c? tre evrei a trupelor germane ? i ? inerea de discursuri de bun venit �n �jargon� (adic? �n idi?) 34. Iorga, ca ? i mul? i al? i gentili din zon? , le repro? a soldă? ilor evrei c? nu dau dovad? de curaj. A?a cum spunea el, �ei nu manifestaser? cine ? ție ce eroism
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dr. Constantin Angelescu l? a �ntrebat pe Iorga cum s? fac? fă?? acestei situa? îi. Iar el a r? spuns: �Cu o companie de soldă? i; este anticonstitu? ional, dar va fi un act istoric�62. Iorga ? i?a �ncheiat entuziast discursul. Le? a amintit ascult? torilor lui c? Rom�nia fusese de multe ori invadat? �n trecut ? i totu? i, �n col? ul �n care am fost �mpin? i, am p? strat mereu semin? ele de pre? ale credin? ei ? i speran? ei noastre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pierde aceast? ? ans?. O dat? cu venirea verii, armata rom�n? a �nceput ofensiva la Putna. Ar fi fost �ncununat? de reu? it? dac? n?ar fi fost ? i armata rus? acolo. Poate c? Kerenski a �nsufle? it armata rus? prin discursurile lui �nfl? c?rate, dar există un profund sentiment antir? zboinic printre ru? i, �ntre? inut cu grij? de c? tre bol? evici. Frontul din Bucovina a fost str? puns, la 21 iulie 1917. Cern? u?iul a c? zut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
calea cea dreapt? �. Dar, �n 1921, atunci c�nd a scris acestea, Iorga, dup? propria lui m? rturie: �Eram un om izolat din punct de vedere politic�4. Ideile expuse de Iorga erau acelea? i cu cele exprimate cu zece ani �n urm? �n discursul de debut, c�nd devenise membru al Academiei Rom�ne. Dar lumea se schimbase �ntre timp; Iorga nu se schimbase �ns?. A recidivat �n 1928 ? i �nc? de multe ori dup? aceea: �Politică lui Iorga este �n mod logic complementar? conceptelor lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? tre Iorga. Chiar ? i declaratul ignorant �ntr? ale economiei care era Iorga s? a referit vr�nd? nevr�nd la Vintil? Br? tianu, autorul acestui concept de �prin noi �n? ine� �n termenii urm? tori: �Vintil? Br? tianu a ? inut un discurs demn de un birocrat expert �ntr? ale finan? elor�64. Unii exper? i au acuzat sistemul lui Br? tianu pentru motivul c? �nf? ptuia industrializarea, dar nu ob? inea rezultate cum erau cele ale Elve? iei, Danemarcei, Olandei sau ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iei Mari. Adep? îi lui au introdus metode specifice secolului al XX-lea �n �lupta na? ionalist? �. �n 1923, atunci c�nd (că protest �mpotriva naturaliz? rîi evreilor) Cuza ? i Codreanu au format Liga Ap? r? rîi Na? ional Cre? ține, primul discurs al lui Codreanu con? inea apelul �La arme! � Esen? a �Noului na? ionalism� constă �ntr? o �ac? iune direct? � dup? modelul fasci? tilor italieni. LANC nu era (dup? declară? iile lui Codreanu) un �partid� politic care propov? duia ură, ci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cum a fost. Tot �n lunile acestea, Iorga a scris ? i o biografie paralel? referitoare la aspectele politice, Supt trei regi. Iorga a scris trei c? r? i despre administra? ia să ? i urm? rile acesteia: Credin? a mea, cuprinz�nd discursurile ? inute de Iorga �n timpul campaniei sale electorale ? i programul pe care inten? iona el s?? l transpun? �n via??. Istoria guvernului Iorga este prezentat? �n Doi ani de restaura? ie. Cea de a treia carte, Isprava, se refer? la perioada de dup? guvernarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i r�urile. A?a p? rea st�nd acolo, �n mijlocul mul? imii. Nu era nevoie s? vorbeasc?: ț? cerea lui era elocvent?. P? rea s? fie mai puternic dec�ț noi, mai puternic dec�ț ordinul prefectului care �i interzisese s? ? în? un discurs. O ?? ranc? b?tr�n? cu p? rul alb ? i?a f? cut cruce ? i ne? a ? optit: �Trimisul Arhanghelului Mihail! � Apoi, clopotul tristei bisericu? e a prins s? bat? ? i a �nceput slujba care preceda �ntotdeauna �ntrunirile legionarilor. Impresiile profunde produse
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
clar pe Iorga cu pozi? ia oficial? a Rom�niei. B?d? răni de țeapă lui Zingarelli sau Virgilio Gayda se remarcaser? (la ordinul personal al lui Mussolini) �n galeria rezervat? presei de la Liga Na? iunilor huiduindu? l pe Haile Selassie �n timpul discursului acestuia. Iorga nu s? a l? sat. I?a replicat lui Zingarelli c? el (Iorga) nu a atacat niciodat? Italia sau politică italian? 135. Revizionismul maghiar a fost �ncurajat de aceste evenimente. Protocoalele de la Romă au fost semnate de Italia, Ungaria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a fost lansat �n 1929 la Sibiu, la Congresul profesorilor de istorie din liceele din Rom�nia, pe care Iorga a fost, fire? te, invitat s?? l prezideze. Istoricul P.�P.�Panaitescu a fost cel care a aruncat m? nu? a �n cadrul discursului s? u: vechea genera? ie de istorici era o genera? ie romantic?. Ace? tia au sacrificat adev? rul din considerente na? ionale, ceea ce avea sens �nainte de realizarea unit?? îi na? ionale. Dar acestor falsific? ri, utile �n vremurile acelea, trebuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vremurile acelea, trebuie s? li se pun? cap? ț acum; de acum �nainte trebuie s? mergem pe calea obiectivit?? îi necontraf? cute. �n acest scop, urma s? fie creat? o nou? revist? (istoric?) care trebuia s? devin? instrumentul acestei lupte 150. Discursul acesta a fost piatră de funda? ie a �Noii ? coli� istorice rom�ne? ți. Lupta va dura p�n? aproape de moartea lui Iorga. �?coală nou? � ? i?a publicat propria revist? istoric? , �Revista istoric? rom�n? � . Directorii ei erau Gheorghe Br? tianu, P.�P. Panaitescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dup? aceea, Iorga l? a dus la ? coală lui din Fran? a. Datorit? sprijinului lui Iorga, Giurescu a devenit la v�rsta de 25 de ani profesor la Catedră de Istorie a Rom�niei a Universit?? îi din Bucure? ți. Discursul de intrare la Universitate al lui Giurescu constituia deja o m? nu?? aruncat? lui Iorga 155. Iorga l? a etichetat prompt drept �agresiune� ? tiin? ific? 156. Nu pentru c? Giurescu ar fi sem? nat cu Bayard, le chevalier sans peur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istoric? nu poate fi aceea? i�161. Iat? ce scria Giurescu: �Sec? ia de Istorie a Academiei este �nc? terorizat? de o gerontocra? ie�162. Nu este deloc greu s? ghicim la cine se referea Giurescu. S? ne amintim de discursul de deschidere ? inut de Panaitescu �n 1929 la Congresul de la Sibiu. El �? i exprimă dorin? a �de a face (astfel că) istoriografia rom�neasc? s? fie mai occidental? ? i mai pu? în balcanic? , deoarece istoria această mai occidental? ? i mai pu? în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p? rerea lui Iorga, Giurescu, Panaitescu ? i ceilal? i reprezentan? i ai ? colii noi de istorie descind din Maiorescu ? i comit acelea? i gre? eli că ? i cele comise de partizanii acestuia �n urm? cu 50 de ani. Iorga �? i �ncheia discursul astfel: �Se va pune mereu �ntrebarea: s�nte? i de partea lui Iorga sau a lui Maiorescu?! �170 Ion Dimitrescu a scos �n eviden?? faptul c?: �pentru profesorul Iorga, totul este sau alb sau negru�. El afirmă c? to? i criticii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
abia de acum �nainte avea s? se �nt�mple. Iorga, eternul student, a alc? tuit din ini? ialele numelor lui Giurescu ? i Panaitescu cuvinte formate din patru litere pe care le? a folosit �ntr? o serie de ocazii, chiar ? i �n discursuri ? inute la �ntruniri publice. O opinie mai moderat? a fost prezentat? de Ion Vl? descu. Vl? descu a demonstrat c? Giurescu preluase tezele expuse de Onciul �n 1899, f? r? s??i men? ioneze numele nici �n bibliografie, nici �n notele de subsol. Vorbind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
contele Bethlen ? i despre �ncercarea acestuia. Primarul Bucure? țiului, Dobrescu, a f? cut o vizit? la Budapesta, �n timpul c? reia s? a discutat despre o eventual? vizit? a prin? ului Nicolae. Contele Hunyadi a ? inut �n fă? a Parlamentului Ungar un discurs despre un posibil front comun antibol? evic. Dar �n Ungaria, aristocra? ia transilv? nean? (maghiar? prin defini? ie) avea foarte multe lucruri de spus: Bethlen, contele Teleki, contele Cs�ky, contele B�nffy ? i mul? i al? îi. Ace? ți aristocra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți. Eram vreo cincisprezece care ne adunăm, discutăm ? i c? utam argumente care s? le combat? pe ale lor. Nu era u? or: există o doctrin? nazist? , o biologie nazist? , o etnologie nazist? , o sociologie nazist?. Plus avalan? a de discursuri, conferin? e, eseuri, articole �n preș? etc. ? i tot felul de breviare la fel de simpliste... �ncercam totu? i s? g?sim argumente. Din c�nd �n c�nd, unul dintre prietenii no? tri spunea: �Nu s�nt deloc de acord cu ei, desigur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de el�59. Iorga a continuat s?? l sprijine pe rege, �ntruc�ț nu vedea alt? alternativ?. Doamna Liliana �? i aminte? te �n jurnalul ei, �ntr? o not? din 10 Mai (s? rb? toarea na? ional? a Rom�niei) 1938: doamna Liliana citise �discursul ? inut de Ț? ticu� �n timpul festivit?? ilor. Discutase despre acest discurs cu doamna Catinca ? i scria: �at�ț eu, c�ț ? i m? mică am fost de acord cu ț? ticu�. �n acest discurs, Iorga afirmă c? �pentru a redresa situa? ia actual
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
truc�ț nu vedea alt? alternativ?. Doamna Liliana �? i aminte? te �n jurnalul ei, �ntr? o not? din 10 Mai (s? rb? toarea na? ional? a Rom�niei) 1938: doamna Liliana citise �discursul ? inut de Ț? ticu� �n timpul festivit?? ilor. Discutase despre acest discurs cu doamna Catinca ? i scria: �at�ț eu, c�ț ? i m? mică am fost de acord cu ț? ticu�. �n acest discurs, Iorga afirmă c? �pentru a redresa situa? ia actual? , regele trebuie s? fie sprijinit din r? sputeri�. Dup? instituirea Dictaturii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ional? a Rom�niei) 1938: doamna Liliana citise �discursul ? inut de Ț? ticu� �n timpul festivit?? ilor. Discutase despre acest discurs cu doamna Catinca ? i scria: �at�ț eu, c�ț ? i m? mică am fost de acord cu ț? ticu�. �n acest discurs, Iorga afirmă c? �pentru a redresa situa? ia actual? , regele trebuie s? fie sprijinit din r? sputeri�. Dup? instituirea Dictaturii Regale, Codreanu i? a propus lui Iorga s? coopereze cu el. Era oare vorba despre o tactic?? R? spunsul lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]