47,696 matches
-
Triton. Cei patru sateliți interiori ai lui Neptun — Naiada, Thalassa, Despina și Galatea — orbitează suficient de aproape pentru a fi în interiorul inelelor lui Neptun. Următorul satelit (ca dinstanță față de Neptun), Larissa, a fost descoperit în 1981, când a ocultat o stea. Această ocultație a fost atribuită inițial arcelor inelelor, dar când "Voyager 2" a făcut observații asupra lui Neptun, în 1989, s-a constatat că ea a fost cauzată de satelit. Alți 5 sateliți neregulați ai lui Neptun au fost descoperiți
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
au fost destul de limitate până la apariția Telescopului Spațial Hubble și a telescoapelor terestre mai mari, cu sisteme optice adaptive. Privit de pe Pământ, Neptun efectuează o mișcare retrogradă aparentă la fiecare 376 de zile, având ca rezultat deplasarea în buclă în raport cu stelele din fundal cu ocazia fiecărei opoziții. Aceste bucle l-au condus în apropiere de coordonatele descoperirii lui din 1846, în aprilie și iulie 2010 și din nou în octombrie și noiembrie 2011. Observarea lui Neptun în banda de frecvență radio
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
Europe College - Institute for Advanced Studies", cu tema „Istoria religiilor în România”. A fost coorganizator al Congresului Internațional de Istorie a Religiilor, care s-a ținut la București în septembrie 2006. În 2006, președintele României i-a conferit Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, „în semn de înaltă apreciere pentru contribuția deosebită în domeniul istoriei religiilor și pentru promovarea operei lui Mircea Eliade”, iar în 2005 președintele Italiei i-a conferit Ordinul Stella della Solidarietà Italiana. În lucrările sale
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298876_a_300205]
-
două puncte după primele opt etape. Această serie de rezultate negative atrage după sine schimbarea antrenorului Vasile Simionaș cu Ionuț Popa. Acesta din urmă reușește un rezultat miraculos la debutul său pe banca tehnică a Politehnicii, învingând cu 1-0 pe Steaua București, chiar în Ghencea. La finalul turului, Politehnica se desparte de Adrian Cristea, care semnează cu Dinamo București și care era considerat unul dintre cele mai bune produse ale Centrului de Copii și Juniori al Politehnicii, din ultimii zece ani
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298881_a_300210]
-
însemnând picătură și "yâm" însemnând mare. Sfântul Ieronim cunoștea această etimologie, deoarece declara că Maria înseamnă "Stilla Maris", "picătură din mare". După el, unii copiști au citit greșit cuvântul "stilla", picătură, și au scris "stella", stea. De aici provine titlul "Steaua Mării" și cântecul "Ave, maris stella", "Bucură-te, o, stea a mării". Eroarea nu trebuie regretată, deoarece a dat loc unei imagini poetice foarte frumoase. Unii savanți consideră, și nu fără motive, că "Maryam" nu este un cuvânt de origine
Fecioara Maria () [Corola-website/Science/298897_a_300226]
-
etimologie, deoarece declara că Maria înseamnă "Stilla Maris", "picătură din mare". După el, unii copiști au citit greșit cuvântul "stilla", picătură, și au scris "stella", stea. De aici provine titlul "Steaua Mării" și cântecul "Ave, maris stella", "Bucură-te, o, stea a mării". Eroarea nu trebuie regretată, deoarece a dat loc unei imagini poetice foarte frumoase. Unii savanți consideră, și nu fără motive, că "Maryam" nu este un cuvânt de origine ebraică, ci egipteană și datează din timpul captivității evreilor în
Fecioara Maria () [Corola-website/Science/298897_a_300226]
-
foarte frecvent premiul I (cu “Logodna”, “Cântec din fluier”, “Câteva halbe cu rom”, “Trepte”, “Cadoul”, “Urme pe zăpadă”, “Iancu la Hălmagiu”, “Autograful”, “Dulapul”, și altele), piese din care unele sunt reluate și în teatre profesioniste. În 1997, a înființat Fundația "Steaua Carpatină", în casa sa de vacanță de la Podu Dâmboviței, județul Argeș, prin care a desfășurat mai multe manifestări culturale și artistice. În 2008, îi este publicat volumul "Scrisori", cu epistole către personalități ca Ion Iliescu, Constantin Noica, Răzvan Theodorescu, Cristian
Paul Everac () [Corola-website/Science/298913_a_300242]
-
donația și grija soției sale. S-a stins din viață pe data de 14 iulie 1984. După decembrie 1989 apar în periodice numeroase fragmente din opera lui Vasile Lovinescu și diferite prezentări ale omului și operei (Caiete Critice, România Literară, Steaua, Cotidianul LAI, Timpul, Manuscriptum, Cronica, Echidistanțe, etc.). În anul 1935, a făcut un pelerinaj la Muntele Athos, căutând o binecuvântare isihastă, pe care ar fi putut-o obține, cu condiția să rămână într-o mănăstire; nefiind cetățean grec, lucrul nu
Vasile Lovinescu () [Corola-website/Science/298905_a_300234]
-
Păltinișanu]] (1951-1995) care a jucat 10 sezoane la FC Politehnica Timișoara. Fotbal Club Politehnica Timișoara II a fost echipa a doua a Politehnicii Timișoara. Înainte de desființare, clubul evolua în [[Liga a III-a]] Seria 5. [[Fișier:Poli Timisoara 0 - 0 Steaua Bucuresti (meciul vazut din tribuna) - 2 aprilie 2011 30.jpg|thumb|300px|Suporterii echipei la meciul cu Steaua București (0-0)]] Commando Viola Ultra Curva Sud (pe scurt "CVUCS") s-a înființat în anul 1995 și este una dintre cele mai
FC Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/298929_a_300258]
-
echipa a doua a Politehnicii Timișoara. Înainte de desființare, clubul evolua în [[Liga a III-a]] Seria 5. [[Fișier:Poli Timisoara 0 - 0 Steaua Bucuresti (meciul vazut din tribuna) - 2 aprilie 2011 30.jpg|thumb|300px|Suporterii echipei la meciul cu Steaua București (0-0)]] Commando Viola Ultra Curva Sud (pe scurt "CVUCS") s-a înființat în anul 1995 și este una dintre cele mai cunoscute galerii din România. Fanii, aflați la peluza sud a [[stadion]]ului, sunt renumiți pentru modul lor de
FC Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/298929_a_300258]
-
galerii din România. Fanii, aflați la peluza sud a [[stadion]]ului, sunt renumiți pentru modul lor de a-și susține echipa favorită, și totodată pentru atitudinea și scandările lor anti-București, care sunt adresate în special celor de la [[Dinamo București]] și [[Steaua București]]. Totuși, cei mai mari rivali ai fanilor alb-violeți sunt cei de la [[UTA]], echipa din [[Arad]] aflată la numai 60 km de [[Timișoara]]. Deseori există violențe între cele două galerii înaintea, cât și după disputarea partidei dintre cele două echipe
FC Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/298929_a_300258]
-
E. Voica, Gh. Roman, V. Săsărman, D. Iftodi și alții. În această perioadă se reorganizează selecția și pregătirea juniorilor. Apar o serie de fotbaliști dotați, care vor face carieră fotbalistică de excepție ca: Gavril Pele Balint (care va juca la Steaua București, iar mai târziu la Real Burgos-Spania), Sebastian Moga (Dinamo Buc), Dorel Zegrean, Viorel Moldovan. Anul 1990, după îndelungate eforturi, va aduce echipa Gloria sub conducerea antrenorului Remus Vlad, pe prima scenă fotbalistică a României, Liga 1. Primul stadion al
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
marfă comercială. Și-a publicat primele observații astronomice telescopice initial în martie 1610 într-un scurt tratat intitulat "Sidereus Nuncius" ("Mesager înstelat"). La 7 ianuarie 1610, Galileo a observat cu telescopul său ceea ce era descris la acea vreme ca „trei stele fixe, totalmente invizible prin micimea lor”, toate apropiate de Jupiter, aflate pe o linie dreaptă cu acesta. Observațiile din nopțile ulterioare au arătat că pozițiile acestor „stele” în raport cu Jupiter se modifică într-un fel ce nu putea fi explicat dacă
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
a observat cu telescopul său ceea ce era descris la acea vreme ca „trei stele fixe, totalmente invizible prin micimea lor”, toate apropiate de Jupiter, aflate pe o linie dreaptă cu acesta. Observațiile din nopțile ulterioare au arătat că pozițiile acestor „stele” în raport cu Jupiter se modifică într-un fel ce nu putea fi explicat dacă ar fi fost considerate stele fixe. La 10 ianuarie, Galileo a observat că una dintre ele a dispărut, observație explicată de el prin faptul că ea se
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
micimea lor”, toate apropiate de Jupiter, aflate pe o linie dreaptă cu acesta. Observațiile din nopțile ulterioare au arătat că pozițiile acestor „stele” în raport cu Jupiter se modifică într-un fel ce nu putea fi explicat dacă ar fi fost considerate stele fixe. La 10 ianuarie, Galileo a observat că una dintre ele a dispărut, observație explicată de el prin faptul că ea se află în spatele lui Jupiter. În câteva zile, el a concluzionat că ele toate se roteau în jurul lui Jupiter
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
roteau în jurul lui Jupiter: El descoperise trei dintre cei mai mari patru sateliți naturali ai lui Jupiter: Io, Europa și Callisto. El l-a descoperit și pe al patrulea, Ganymede la 13 ianuarie. Galileo a denumit cei patru sateliți descoperiți "stelele mediceene", în cinstea viitorului său patron, Cosimo II de' Medici, Mare Duce al Toscanei, și în cinstea celor trei frați ai săi. Astronomii de mai târziu le-au schimbat numele în "sateliții galileeni" în cinstea lui Galileo. O planetă cu
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
a condus la concluzia că Luna „nu este netedă, ca și suprafața Pământului însuși," în loc să fie o sferă perfectă, așa cum susținea Aristotel. Galileo a observat Calea Lactee, considerată anterior a fi o nebuloasă, și a găsit că este o multitudine de stele strânse atât de aproape unele de altele încât de pe Pământ ele par a fi niște nori. El a localizat multe alte stele prea îndepărtate pentru a fi vizibile cu ochiul liber. Galileo a observat în 1612 și planeta Neptun, dar
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Galileo a observat Calea Lactee, considerată anterior a fi o nebuloasă, și a găsit că este o multitudine de stele strânse atât de aproape unele de altele încât de pe Pământ ele par a fi niște nori. El a localizat multe alte stele prea îndepărtate pentru a fi vizibile cu ochiul liber. Galileo a observat în 1612 și planeta Neptun, dar nu a realizat că este o planetă și nu i-a dat multă atenție. Ea apare în caietele sale ca una dintre
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
pentru a fi vizibile cu ochiul liber. Galileo a observat în 1612 și planeta Neptun, dar nu a realizat că este o planetă și nu i-a dat multă atenție. Ea apare în caietele sale ca una dintre multe alte stele îndepărtate și slabe. El a observat steaua dublă Mizar din Ursa Mare în 1617. În "Mesagerul înstelat" Galileo a relatat că stelele par a fi simple flăcări luminoase, nemodificate în aparența lor de telescop, punându-le în contrast cu planetele pe care
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Galileo a observat în 1612 și planeta Neptun, dar nu a realizat că este o planetă și nu i-a dat multă atenție. Ea apare în caietele sale ca una dintre multe alte stele îndepărtate și slabe. El a observat steaua dublă Mizar din Ursa Mare în 1617. În "Mesagerul înstelat" Galileo a relatat că stelele par a fi simple flăcări luminoase, nemodificate în aparența lor de telescop, punându-le în contrast cu planetele pe care telescopul le arăta ca fiind niște discuri
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
planetă și nu i-a dat multă atenție. Ea apare în caietele sale ca una dintre multe alte stele îndepărtate și slabe. El a observat steaua dublă Mizar din Ursa Mare în 1617. În "Mesagerul înstelat" Galileo a relatat că stelele par a fi simple flăcări luminoase, nemodificate în aparența lor de telescop, punându-le în contrast cu planetele pe care telescopul le arăta ca fiind niște discuri. În scrierile ulterioare, însă, el a descris stelele ca fiind și ele discuri, a căror
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
În "Mesagerul înstelat" Galileo a relatat că stelele par a fi simple flăcări luminoase, nemodificate în aparența lor de telescop, punându-le în contrast cu planetele pe care telescopul le arăta ca fiind niște discuri. În scrierile ulterioare, însă, el a descris stelele ca fiind și ele discuri, a căror dimensiune a măsurat-o. Conform lui Galileo, diametrele discurilor stelare măsurau de regulă o zecime din diametrul discului lui Jupiter (a cinci suta parte din diametrul Soarelui), deși unele erau oarecum mai mari
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
măsurat-o. Conform lui Galileo, diametrele discurilor stelare măsurau de regulă o zecime din diametrul discului lui Jupiter (a cinci suta parte din diametrul Soarelui), deși unele erau oarecum mai mari, iar altele mult mai mici. Galileo a spus că stelele sunt și ele niște sori și că nu sunt aranjate într-un înveliș sferic în jurul sistemului solar, ci la diverse distanțe față de Pământ. Stelele mai strălucitoare erau sori mai apropiați, iar cele mai slabe erau mai îndepărtate. Pe baza acestei
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Soarelui), deși unele erau oarecum mai mari, iar altele mult mai mici. Galileo a spus că stelele sunt și ele niște sori și că nu sunt aranjate într-un înveliș sferic în jurul sistemului solar, ci la diverse distanțe față de Pământ. Stelele mai strălucitoare erau sori mai apropiați, iar cele mai slabe erau mai îndepărtate. Pe baza acestei idei și pe baza dimensiunilor calculate de el pentru discurile stelare, a calculat că stelele se află la distanțe de la câteva sute de distanțe
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
în jurul sistemului solar, ci la diverse distanțe față de Pământ. Stelele mai strălucitoare erau sori mai apropiați, iar cele mai slabe erau mai îndepărtate. Pe baza acestei idei și pe baza dimensiunilor calculate de el pentru discurile stelare, a calculat că stelele se află la distanțe de la câteva sute de distanțe solare pentru cele mai strălucitoare până la peste două mii de distanțe solare pentru stelele greu vizible cu ochiul liber, cele vizibile doar cu telescopul fiind și mai departe. Aceste distanțe, deși prea
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]