6,395 matches
-
că-l vor omorî. La un moment dat, l-au dezlegat la ochi, i-au scos călușul și l-au întrebat care este combinația seifului. A răspuns că nu știe, iar ei l-au amenințat din nou că-l vor împușca. Bărbații au rămas timp de aproximativ o oră și au răscolit dulapurile și fișetele. În acest interval, dl D. s-a temut pentru viața sa. A afirmat că era convins că va muri și nu-și va mai vedea soția
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
4-6 persoane. Mâncarea se dădea de două ori pe zi și consta din 200-300 grame de pâine și puțin pește sărat. Foarte mulți se îmbolnăveau de dizenterie sau alte boli de nutriție, iar cei care nu rezistau și cădeau, erau împușcați pe loc. Pentru cei care munceau în mine de cărbune sau minereu, ziua de muncă era de minim 12 ore. Mâncarea insuficientă dar și efortul depus au contribuit la o rată ridicată de mortalitate. Cei condamnați ca fiind elemente antisovietice
CALVARUL ROMÂNILOR, SUB OCUPAŢIA REGIMULUI STALINIST DIN 1940-1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1662]
-
care îl vom regăsi mai tîrziu. Era un dezertor al armatei române, trimis de Moscova la București și care conduce Ministerul de Război, sub numele de Bodnăraș. Antonescu a fost dus în Rusia, de unde a fost readus spre a fi împușcat". Autorul acestei cărți, Reuben Markham, era trimisul special al ziarului american: Christian Science Monitor, o autoritate în presa mondială. Tot timpul cît a stat la București după 23 august, a fost întovărășit și informat de oamenii lui Maniu, de Niculescu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
șase luni, pe tot cuprinsul nenorocitei noastre patrii, s-au dezlănțuit sinistrele saturnale roșii. Nu a fost casă care să nu fi fost prădată, mii de români care au încercat să-și apere copilele contra violurilor bestiilor roșii, au fost împușcați. Au fost șase luni de groază, pe care nu le vor uita nici acei care aveau numai cîțiva ani în 1944. Statul român a devenit în primele zile un spațiu de invazie, la discreția trupelor rusești și apoi o țară
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Ora 1030. Mihai pleacă la vânătoare de sitari cu regele, undeva în apropiere de București. Vânătoarea s-a desfășurat între orele 11-16. Au mai participat: Radu Rusescu și Basil Chefneux, maestru de vânătoare. Era răcoare și vânt puternic. Regele a împușcat 10 sitari, iar Mihai - 8. ,,Mihăiță a fost mai atent și a tras bine”, nota Carol al II-lea. La ora 17 s-au înapoiat în București. Sâmbătă, 3 aprilie. Mihai ia masa de prânz la Cotroceni, cu tatăl său
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mai bun din anul acesta”, comparativ cu exemplarele doborâte de ceilalți vânători. O nouă rundă de vânătoare s-a desfășurat după masă. Se pare că acum s-a petrecut episodul relatat de Mihai lui A. Gould Lee: „după ce Carol a împușcat cel mai frumos cerb din viața sa și a sărbătorit evenimentul cu șampanie și decorându-l pe pădurar, în ziua următoare, Mihai a doborât un trofeu și mai valoros”. Carol al II-lea nu numai că nu și-a lăudat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
că Mihai „posedă materia, dar e leneș în exprimare și vorbește mult profesorul, care, de altfel, face o bună impresie, Nedioglu, și e foarte iubit de copii.” După amiază, Mihai și Carol merg la vânătoare de țapi la Periș. Mihai împușcă un țap. Miercuri, 6 iulie. Mihai termină clasa a VI-a de liceu, conform Comunicatului Casei Regale din iunie 1940. Joi, 7 iulie. Dimineața. Ultimul examen de sfârșit de an școlar al lui Mihai, la limba latină. „Il a depuis
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
V. Rosetti. Mihai și-a manifestat interesul pentru cercetările arheologice din zona Bucureștiului. Duminică, 2 aprilie. Vânătoare de sitari. A fost prima participare a lui Mihai la o vânătoare pe terenul Băicoianu. A fost o vânătoare foarte rodnică, cinci participanți împușcând 60 de sitari. Luni, 3 aprilie 1939. După amiază, vânătoare de sitari pe Domeniul regal de la Gherghița. Au participat: Carol al II-lea, Mihai, Mocsonyi, Ilasievici, Puiu Filitti, Radu Rusescu, Costache Malaxa, Chefneux. Au vânat 62 de sitari ș.a. A
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Au luat masa de prânz cu Duduia, Ernest Urdăreanu, doamna Malaxa și fiul ei, Costache Malaxa într-o ambianță de „voie bună”. Pe la ora 16, bărbații (Carol, Mihai, Ernest și Costache) s-au dus pe lac să vâneze rațe. Au împușcat 47 rațe. Aceste păsări se vânau „la pază”, vânătorii stând ascunși în stuf și așteptând ca rațele să vină pe lac, să se culce seara ori să-și ia zborul de pe lac, dimineața. S-a luat cina în aceeași companie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și Carol se manifesta cu putere și determina încordarea raporturilor dintre fiu și tată. Într-o zi, plasat într-o poziție mai puțin avantajoasă, departe de regele Carol al II-lea, respectiv pe rândul ultimilor trăgători, Mihai a reușit să împuște de zece ori mai mulți fazani decât tatăl său. Miercuri, 6 decembrie. În cursul dimineții, Mihai asistă alături de Carol al II-lea, Gh. Tătărescu și ceilalți membri ai guvernului la inaugurarea noului local al Școlii Superioare de Război. Se împlineau
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
torențial. Mihai și Carol se aflau la Scroviștea. Iau masa de prânz cu Ilie Radu și cu Chefneux. După masă, ploaia încetează și ies la vânătoare de țapi. Mergeau cu trăsura prin pădure, urmărind țapii, instalându-se în observator și împușcându-i. Seara, au revenit în București. Văd filmul german Dragoste jertfită cu Jaray. Sâmbătă, 10 august. Carol și Duduia se aflau la Sinaia, dar Mihai era în București. Deplasându-se cu automobilul condus de el spre Sinaia, Mihai vizitează Centrul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
bravul căpitan a încercat să le explice “parlamentarilor” sovietici că acolo, la Herța, ei nu se află nici în Basarabia, nici în nordul Bucovinei, ci în județul Dorohoi din Vechiul Regat al României de până la 1918, tanchiștii sovietici l-au împușcat. Au mai fost uciși sublocotenentul Alexandru Dragomir și soldatul evreu Iancu Solomon din același regiment. Tot atunci, alți trei artileriști români au fost răniți. În luna iunie 1940 pe teritoriul fostului ținut Herța se afla orășelul Herța și 30 de
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
tatăl de el. Parcă turbase, așa era de furios. Noaptea nu-l mai dezlega, căci nu stătea la prins pentru a-l pune în lanț. În cele din urmă, tata văzând comportamentul lui agresiv, a chemat pădurarul și l-a împușcat. L-au îngropat lângă un prun goldan și prunului i-a rămas numele "Prunul câinelui". Nu am mai avut un asemenea câine rău în anii ce au urmat. Grivei având strămoșii lupi, și-a păstrat oarecum năravul și simțul sălbăticiei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai crescut, un văr mi-a povestit, fiind martor, cum a fost dezarmată o unitate militară română după “întoarcerea armelor“. Astfel, soldați basarabeni erau trimiși direct în Siberia sau după caz, pe front iar cei din afara Basarabiei și ofițerii erau împușcați pe loc. Atunci eram mic, aveam doar 2 ani, nu puteam să înțeleg o asemenea dramă. Dar viața a mers mai departe, am terminat școala primară în comuna bunicilor, apoi am urmat școala profesională la Turda. O perioadă am lucrat
ŞTIU DE REFUGIUL MEU, DE LA PĂRINŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Condur () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1675]
-
reacționară, nici tu și nici puii tăi de viperă! Gata! Știm cine este ticălosul de bărbatu-tău! O să vă lichidăm pe toți: și pe el, și pe tine, și pe năpârcile tale, clar?! Dacă ar fi după mine, v-aș împușca pe toți acum. Acuma! Lepădăturile dracului! Gata, s-a terminat! Dumnezeu a murit! Ați înțeles?! A murit, gata! N-are cine să vă mai scoată din căcat!! Degeaba vă mai rugați nu știu cui și faceți temenele și semne aiurite. Gata! Dumnezeul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mnezeii mamelor voastre de trădători de patrie și de bestii periculoase! Creatura se înfierbântase și-l apucaseră iar pandaliile, alimentate fiind de un profund elan patriotic antiburghez și antireacționar, iar acum își ambala motorul la turație maximă. Legionari scârboși! Vă împușc pe toți! Ați înțeles?! Acum! Pe toți! Vă arăt eu vouă... Era o dezlănțuire demențială, o erupție violentă și necontrolată, putând avea pentru noi consecințe nefaste. Globurile oculare erau injectate cu o roșeață care îi invada din ce în ce mai mult albul ochilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
bunicule, nu cred că acolo era chiar iadul de pe pământ: nu a fost nici Auschwitz, nici Birkenau, Siberia, minele Vokuța, Canalul Dunăre-MareaNeagră, Delta ori Periprava sau Pitești. Nu au fost nici crematorii, camere de gazare și pogromuri rasiale cu oameni împușcați în plină zi pe străzi, în mod bestial. Așa este, dragii mei nepoți. Totuși, chiar dacă nu am avut un regim celular sever și nu făceam parte din rândul celor destinați morții în mod explicit, eram într-un lagăr în aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
populația consumă laptele crud cu mămăligă caldă. Mai târziu, În 1928, la expoziția de la Leipzig, se făcea mare propagandă pentru consumul laptelui crud. Iată câteva lucruri pe care germanii le vedeau În lumea de acolo. Un bavarez, Otto Schmiededer, a Împușcat Într-o zi un lup imens căruia i-a luat blana. Spre seară, vine curios la mine, urmat aproape de toate femeile de acolo. În Cojocaru era o femeie Arsenoaia, acuzată că face vrăjitorii cu beregata lupului, așa că Îi cereau lui
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
superioară a fluviului. În 1681, Cavalier de la Salle a explorat partea sa inferioară, până la vărsarea sa În golful Mexic, reclamând pentru Ludovic al XIV-lea malul drept din josul fluviului, denumindu-l statul Louisiana. Expediția s-a sfârșit tragic, fiind Împușcat de către oamenii săi. Louisiana a fost cumpărată de americani sub Jefferson. Mississippi Își șerpuiește albia după bunul său plac, unele localități trezindu-se peste noapte departe de albia sa; se spune că În timpul sclaviei, un negru se putea pomeni cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În parlamentul din Washington. A devenit după aceea senator În 1858, cunoscut ca marele orator al Statelor Unite. În 1860 a fost ales președinte al SUA. În 1865, la 15 Aprilie, asistând cu soția la o piesă de teatru, a fost Împușcat de asasinul Booth. Cu câteva zile Înainte, la 9 Aprilie, la Appomattox, generalul Ulysses Grant pusese capăt războiului prin capitularea generalului sudic Lee. În 1864, Lincoln fusese reales pentru a doua legislatură. Reformele sale sociale În domeniul agricol, Legea Homestead
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
4 măgăruși cu hamuri elegante. L-am Întâlnit la nord de San Francisco și am vrut să-l fotografiez. Acum a fost Întâlnit de un ziarist, care, cum era firesc, l-a fotografiat. Moșul a scos pistolul și l-a Împușcat mortal. Reclama pentru lichioruri a vut loc, dar În mod atât de tragic. A doua, la sud de Santa Barbara. O pereche de tineri căsătoriți făceau baie În ocean. Tânara s a avântat ceva mai departe În apă. La un
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
camera 98, și Garofil Dimciu, bătut în mai multe camere. Eliberat, și-a denunțat părinții și cumnații ca fiind bandiți, recunoscând că: ' Mi-e groază de tot ceiace am făcut și nu sunt crezut'. Tatăl lui Octavian Voinea fusese legionar, împușcat în 1939. Voinea a activat în legiune de la 13 ani și a luptat pe front în al doilea război mondial, fiind acuzat de comuniști că a condus echipele de teroriști și sabotaj din spatele frontului în zona Arad. Condamnat la 25
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Cerbu, Gheorghe Popescu, Ionescu, Juberian, Livinschi, Păvăloaie și Sobolevschi. Vasile Pușcașu a făcut recurs, care i-a fost respins pe 20 iunie 1955, astfel că a fost și el executat pe 22 iunie 1955. Singurii acuzați care nu au fost împușcați au fost Alexandru Popa, Octavian Voinea, Aristotel Popescu, Pafnutie Pătrășcanu și Dan Dumitrescu. Recursul acestora a fost respins (dosarul 461/1957, decizia nr. 468 a Tribunalului Suprem al RPR, Colegiul Militar) pe 31 august 1957, însă este foarte probabil ca
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
câteva zile înainte de a fi ucis. Trecut de prima tinerețe, Simionescu nu a rezistat torturilor fizice la care era supus noaptea, după ce ziua muncea în colonie, și s-a îndreptat hotărât spre gard, conștient de faptul că santinela îl va împușca. A fost ucis pe 12 iulie 1951, iar corpul său a fost lăsat câteva zile în colonie. Printre deținuți s-a zvonit că santinela care l-a împușcat a fost avansată în grad și a primit permisie două săptămâni. După ce
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a îndreptat hotărât spre gard, conștient de faptul că santinela îl va împușca. A fost ucis pe 12 iulie 1951, iar corpul său a fost lăsat câteva zile în colonie. Printre deținuți s-a zvonit că santinela care l-a împușcat a fost avansată în grad și a primit permisie două săptămâni. După ce vestea morții sale s-a răspândit, au început să se audă voci care strigau înspre barăcile de studenți: 'Criminalilor, l-ați omorât pe doctorul Simionescu. O să plătiți odată
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]