4,529 matches
-
o contribuție mai mare la cauza binelui public. Oscilațiile care marchează viața lui între ceea ce îl atrăgea mai mult ca persoană privată și ceea ce credea că este dator să facă pentru colectivitate ilustrează într-un mod sui generis tensiunea dintre înclinație și datorie. În perioadele când era pe deplin angajat în campanii publice, Russell putea resimți acele preocupări logico-filozofice care îi aduseseră recunoaștere și notorietate drept mai puțin importante. În 1916, când acționa prin discursuri publice și prin publicații împotriva participării
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
raționale o reprezenta, pentru el, spiritul care animă cercetarea științifică și, în genere, acele discuții și controverse în care nu contează decât probele și argumentele. Într-o formulare negativă, perspectiva raționalistului era pentru Russell cea care refuză să admită că înclinații, dorințe și gusturi proprii nu numai unor indivizi, ci chiar unor comunități cuprinzătoare ar oferi cheia pentru înțelegerea lumii. Russell valoriza gândirea științifică tocmai din această perspectivă. Într-un articol publicat în 1913, sub titlul Știința ca un element în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
considerate în sine, nu impun o plăsmuire a minții omenești drept contribuție în filozofie. Impresionante prin anvergura lor sau mai modeste, rezultatele cercetării filozofice urmează să fie valorizate la capătul confruntării lor cu standarde care impun concluzii independente de interesele, înclinațiile, preferințele și gusturile celor care le-au produs. Presupozițiile care susțin o asemenea ruptură cu tradiția sunt simple. Problemele specific filozofice, în contrast cu cele științifice, sunt de natură conceptuală. Ele vor putea fi identificate, formulate corect și apoi soluționate prin analiză
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mai precise vom putea identifica și depăși greșeli și confuzii logice, care sunt, pentru a spune așa, „încorporate“ în limbajul comun. Tocmai prin purificarea logică a limbajului putem accede spre puncte de vedere mai nepartizane, mai obiective, libere de acele înclinații și idei preconcepute pe care Francis Bacon le numea „idoli“. Ne putem astfel ridica deasupra a ceea ce desparte indivizi, grupuri sectare, mari colectivități sau epoci istorice, în imperiul rațiunii universale. Menirea „noii filozofii“ este să promoveze ascensiunea din lumea gândirii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
În colectivitățile omenești mai mult sau mai puțin evoluate există numeroase acțiuni pe care oamenii le realizează urmărind anumite reguli. Există, desigur, tentații de a încălca asemenea reguli, dar și reținerea de a o face. De îndată ce există o tensiune între înclinații spontane și conștiința binelui și răului, există merit sau vină, recompensă sau pedeapsă. Distincția dintre acțiunile determinate de cauze și respectiv de motive sau temeiuri ne apare cu multă claritate dacă examinăm limbaje mai simple, jocuri de limbaj. Poate fi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
géographie comparée și la Socieété française de numismatique et d’archéologie. În 1877, acest om care nu a cunoscut niciodată odihna e țintuit de o paralizie, ca urmare a unei congestii cerebrale. Mai supraviețuiește încă patru ani. Fire intuitivă, cu înclinație spre teoretizări, B. dezvoltă în publicistica lui impetuoasă o seamă de idei despre poezie. Speculațiile sale, cu alură romantică - primul program romantic în literatura română - sunt înrâurite de ideologia lui Saint-Simon, vădind lecturi și din Charles Fourier, Pierre-Joseph Proudhon, Louis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
doar pantofi cu talpă plată, pentru că era cam de aceeași înălțime cu mine, iar dacă aveam tocuri deveneam binișor mai înaltă ca el. Și intuisem că avea o problemă cu asta, ceea ce îmi explica mie, filosofului și psihanalistului de week-end, înclinația lui pentru folosirea diminutivelor. Era straniu să auzi un bărbat în toată firea că vorbește de somnic, mâncărică, pupici... La Andrei, limba română se antrena să-și câștige dreptul la firescul și farmecul diminutivelor din limba italiană... Altfel, ele făceau
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
drept o componentă ascetică a eticii protestante. Traiectul ideatic prezentat de Hirschman se Încheie cu percepția contemporană a ambivalenței intereselor, Începând cu critica romantică a ordinii burgheze și continuând cu teoria marxistă a alienării care deopotrivă chestionează „inocența și blândețea” Înclinației de Înavuțire. Ideea că oamenii ce Își urmăresc interesele devin pentru totdeauna inofensivi a fost abandonată cu totul abia atunci când realitățile dezvoltării capitaliste au fost expuse În văzul tuturor. „Pe măsură ce creșterea economică, În secolele al XIX-lea și al XX
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
modelele”, efectele înrâuririlor, cu un cuvânt filiațiile scriitoricești (de pildă, între Al. Hâjdeu și B. P. Hasdeu), ca și relațiile fluide dintre „structura sufletească” a unui autor și opera lui, dintre „viața trăită” și „viața ficțiunii”. Se poate lesne sesiza înclinația de a reconstitui portretul artistului la tinerețe (A. I. Odobescu, B. Delavrancea), „traiectoria” lui, ce conduce la configurarea unei individualități complexe (contradictoriul A. I. Odobescu, deconcertantul Ion Barbu ș.a.), fie și nerecunoscută (cazul lui V. A. Urechia). Temperat polemică pe alocuri, cochetând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
în figura 6.1. ORGANIZAȚIA Cu organizația Cu ceilalți Cu sine Figura 6.1 - Trei tipuri de conflict în cadrul organizației * Conflicte personale înăuntrul individului există conflicte de idei, de dorințe și valori, frustrări în atingerea scopurilor, conflicte de rol între înclinațiile personale și așteptările grupului căruia îi aparține sau poziția socială pe care o ocupă. * Conflicte interpersonale -între oameni există diferențe de experiență, percepții, opinii, valori și pattern-uri de comportament; deseori se desfășoară o competiție pentru resursele limitate salariu, promovare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
lideri organizaționali sunt implicați? * Ce fel de raporturi definesc interacțiunile lor și, totodată, contribuie la formarea contextului politic al mișcării sociale? * Ce fel de opinii și atitudini caracterizează pozițiile jurnaliștilor față de "jocul" politic desfășurat în contextul grevei generale? * Care sunt înclinațiile subiective ale reprezentanților media în selecția și descrierea evenimentelor grevei? Selectarea eșantionului Tabelul 8.1 cuprinde numărul articolelor colectate în perioada 02.11 07.12.2005 din edițiile on-line a 9 cotidiane centrale ale căror titluri principale apar pe teletextul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și desfășurarea mișcării greviste. Înțelegem mai bine acest interes al jurnaliștilor dacă ne raportăm la diverse cercetări ale mișcărilor sociale (McCarthy, McPhail, Smith, 1996), dar mai ales la autorii care au scris despre mecanismele de selecție a evenimentelor și despre înclinația subiectivă a jurnaliștilor în descrierea lor (Herman și Chomsky, 1988; Ryan, 1991). Studiile au relevat că natura particulară a organizaților media încurajează și prețuiește relatările despre actorii sociali și acțiunile care fac "știri bune". Asemenea știri, în mod tipic, au
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
zice așa, în cealaltă altfel", poate fi interpretat pe deoparte că cei care primesc informația nu și-au format capacitatea de a accepta puncte de vedere și perspective diferite asupra unui fenomen social, iar pe de altă parte că datorită înclinațiilor subiective ale unor jurnaliști, aceeași știre devine ceva cu totul diferit pentru unele ziare sau televiziuni. Puterea și media Acțiunile guvernanților sunt percepute uneori de profesori ca manipulare a opiniei publice. Din ce-am văzut la TELEVIZOR, impresia mea e
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
unor "analiști" tot atât de vehement-violenți, cât și catastrofe "de familie" sau ale naturii. [CASE#373 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraph:21] Credem că este una din cele mai inspirate imagini pentru unele din prea numeroasele emisiuni talk show din media românească. Înclinații subiective în relatările jurnaliștilor Ca să identificăm la jurnaliști manifestarea subiectivității în selecția și difuzarea știrilor, precum și poziționare lor față de un actor sau un grup social, un anumit eveniment, instituție sau organizație, am încercat să dăm răspuns la două întrebări. 1
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
social, un anumit eveniment, instituție sau organizație, am încercat să dăm răspuns la două întrebări. 1. Care este gradul de interes al ziarelor față de diferite evenimente, actori sau procese ale mișcării greviste? 2. Sugerează acest interes o atitudine particulară, o înclinație subiectivă a mesajelor transmise prin articole publicate? Distribuția categoriilor după clasele variabilei independente ZIARE (cele nouă cotidiane din eșantion), ne permite să aflăm cel puțin o parte din răspunsul la întrebări. Procentele relative din tabelul 8.4 arată diferențe între
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
parte din răspunsul la întrebări. Procentele relative din tabelul 8.4 arată diferențe între modul în care ziariștii au folosit categoriilor de conținut în articolele publicate despre grevă. Ele sunt un indicator al interesului diferit al jurnaliștilor dar și al înclinației lor subiective. Tabelul 8.4 - Distribuția categoriilor de conținut după clasele variabilei ZIARE CATEGORII DE CONȚINUT Adevărul Cotidianul Curentul Ev Zilei Gândul Gardianul Jur Național R.L. Ziua PROFESORI 14,3 % 14,1 % 14,5 % 14,6 % 13,0 % 14,3 % 16
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
5,3 % PIB5 % FINANȚARE 5,2 % 5,4 % 6,2 % 3,4 % 6,6 % 6,2 % 5,3 % 6,9 % 8,1 % ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... Cum tema studiului impune analiza contextului politic în care s-a desfășurat greva profesorilor, am încercat să identificăm înclinațiile și afinitățile politice ale jurnaliștilor și, de aceea, am dezvoltat această parte a cercetării pornind de la categoria POLITICA. În acest scop am folosit tehnica clasificării automate a textelor (Sebastiani, 2005), care se bazează pe criteriul importanței pe care o are
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pagini sau într-un timp mai scurt. Rămân unele comunicări sau părți ale lor care nu sunt necesare. Mai mult, unele sunt pur și simplu neproductive: de exemplu, un referat de opt pagini întocmit pentru că șeful are o astfel de înclinație, deși ar fi suficient doar o scurtă notificare sau un simplu telefon. Obiectivul este... Dacă nevoia de comunicare este o necesitate pentru a declanșa acțiunea, primul pas este acela de a analiza obiectivul ei. Toate comunicările scrise sau orale din
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
informăm de la oameni sau din alte surse. Atitudinea pe timpul colectării datelor Este greu să avem o atitudine imparțială; de fapt, probabil că este imposibil acest lucru dacă știm ceva despre problema în discuție. Pe măsură ce efectuăm documentarea, ar trebui să conștientizăm înclinația atitudinală. Odată recunoscută, putem să o contracarăm. În primul rând, prevenim aparitia subiectivismului în abordarea problemei. De exemplu, nu ignorăm unele date deoarece nu sunt în concordanță cu filozofia noastră. Surse de informații Câteva din sursele ce reprezintă izvoare primare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
punct de vedere subiectiv asupra unei probleme, s-ar putea să fim și noi, cu sau fără voie, implicați. Dacă constatăm acest lucru, cel puțin îl încunoștințăm pe superior de ea. S-ar putea ca el să nu fi realizat înclinația subiectivă iar datoria noastră este să-l protejăm. Dacă șeful este în cunoștință de cauză, dar dorește să continue în acest mod, cel puțin știm că ne-am făcut datoria. Legea lui Wilson În lumea de astăzi numerele sunt foarte
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
o prezintă ca fiind principala cauză a condițiilor infernale de viață pe care le descriu, ci atribuie multe din aceste condiții unor factori de altă natură, biologică și fiziologică, între care, în primul rând, ereditatea; prin aceasta s-ar explica înclinațiile spre perversiuni, spre violență, cruzime, crimă. Concluzia implicită nu poate fi decât inutilitatea acțiunilor de schimbare a societății. Instaurat în literatura franceză, n. a avut în romanul și mai ales în teatrul german reprezentanți precum Gustav Freytag, Hermann Sudermann, Gerhart
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
această cale, este o virtute creștină esențială; e trăsătura, ne spune Virgil Nemoianu, care unește în creștinism martiriul cu umanismul. Curajul de a îndura durerea și angoasa nu e de tip violent, ci mai degrabă caracterizat de seninătate și de înclinația de a ierta. Astfel devin evidente legăturile etice și religioase ale acestei forme estetice. Filosoful româno-american desfide viziunea politicienilor euroatlantici care se pronunță pe toate canalele în contra rădăcinilor religioase ale Occidentului și al altor civilizații; este de natura evidenței că
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
apropiase de ea cu toată prudența și modestia tehnică posibile. Înainte de a cumpăra turnul și de a se instala acolo, adunase ani În șir documentație, vizitase muzee, studiase execuția unui gen care nici măcar nu-l interesase În perioada studiilor și Înclinațiilor de tinerețe. De la galeriile cu bătălii din El Escorial și Versailles până la unele fresce de Rivera ori Orozco, de la vasele grecești la moara familiei Frailes, de la cărțile specializate la operele expuse În muzeele Europei și Americii, Faulques parcursese, cu privirea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de care vrea să se apropie, pictura presupune să Înfrunți probleme soluționabile prin aplicarea riguroasă a unui sistem bazat pe formule, exemple, experiență, intuiții și geniu, dacă ai. Faulques cunoștea maniera, stăpânea tehnica, dar Îi lipsea trăsătura esențială care desparte Înclinația de talent. Conștient de acest fapt, sistase de timpuriu primele Încercări de a se dedica picturii. Acum dispunea, totuși, de cunoștințele adecvate și experiența de viață necesară pentru a Înfrunta această sfidare: un proiect descoperit prin vizorul unui aparat de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În Cestello, pronunțase singurele unsprezece vorbe legate pe care Faulques le auzise În noaptea aceea: nu mai sunt femei precum cea care aș vrea să fiu. Apoi se mișcase Încet prin odaie, fără nici un țel aparent, splendidă, impudică. Avea o Înclinație naturală spre nud, spre o asemenea mișcare indolentă, cu eleganța clasei sale fine și a modelului ce fusese pentru scurtă vreme. În noaptea aceea, când Îi privea din pat mișcările de animal delicat și perfect, Faulques se gândise că ea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]