5,677 matches
-
pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă păr mare. Căușul sau strachina plină, pentru ca copilul să ție degrabă capul în sus. La botezul unui copil se dă moașei un căuș de făină cu căuș cu tot, în care înfige ea un fir de busuioc, ca copilul să țină curînd capul în sus. Din banii ce se cîștigă de un copil la botez să i se cumpere căldare, ca să trăiască mult. De-i avea fini mulți, pe ceea lume te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ugerul oilor. Cocor Cîte cucoare îi vedea primăvara întîi, atîtea chite* de cînepă ai să faci. Cînd vezi cocoare întîi, să le numeri cîte sînt, că atîtea chile* de grîu ai să faci în acel an. Cînd trec cocoarele, copiii înfig cuțitul în pămînt, apoi se dau de-a berbeleacu’ - și astfel le opresc și le fac de-și pierd drumul. Dacă se numără cucoarele cînd vin primăvara sau se duc toamna în alte țări, apoi ele nu mai află drumul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
asupra altuia să nu te răstești, că fuge îngerul de tine. Cînd te răstești la cineva cu cuțitul, patruzeci de zile te părăsește îngerul, luînd și șapte păcate de la cel din față. Cînd îți cade cuțitul din mînă și se înfige cu vîrful în pămînt sau în podele, o izbîndă mare ai să capeți. Cînd ți-a tot rugini cuțitul e semn că unul din casă a tăiat ceva de furat cu el. Dambla Cînd un om calcă pe urmele pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Prin prima cămașă se trece o bucată de fier. (Gh.F.C.) Și mortului i se pune fier în coșciug: o seceră, bucăți de coasă, cuie, iar sub cap, ac cu ață. în unele locuri, o babă înconjoară mormîntul, îl descîntă și înfige lîngă cruce cuțitul pe care îl ține în mînă. (Gh.F.C.) Filipi Trei zile de Filipi nu se coase, că îți merge rău de dihănii. în zilele de Filipi nu trebuie să se dea gunoiul afară din casă, nici cenușa din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ciocnești ouă în ziua de Paști, are să ploaie cu piatră. La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile de pîne, că face grîul tăciune*. în ziua de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bați roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile de pîne, că face grîul tăciune*. în ziua de Paști să nu dai cu mătura prin casă, că face grîul secară*. La Sîmț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu sînt cununați de-al doilea și a face strai copilului, și apoi acesta nu va muri de nimic. Cînd zaci și-ți iese stîrlici* pe trup e semn de moarte. Acul rupt să nu-l azvîrli, ci să-l înfigi undeva, că altfel îți moare un copil. Cînd dai cu mătura prin pat, îți mor copiii. Sîmbăta nu-i bine a croi cămeși pentru cineva, ca nu cumva acela pentru care s-a croit să moară. Să nu lași pirostriile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din contra, va muri cineva din casa lui. La casa unde a murit cineva, nu se spală rufele și nu se spoiește o săptămînă, fiind rău de moarte pentru cei rămași în acea casă. Cînd se duc să dreagă mortul (înfig mestecăul în mormînt, pun acolo tărîțe, aprind cîlți), se duc și se întorc muți, ca să nu moară ăi de-acasă. Cînd stăpînul unei case noi face pomană pentru morți, nu o face în casa lui, ci în altă casă, fiind
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i-a părut rău după bucatele puse îna intea oaspelui. Cînd cade bucățica de la gură, ți-i flămîndă o rudă de aproape. Se crede că dacă-i cade cuiva, pe cînd șede la masă, cuțitul sau furculița jos și se înfige în pămînt, vor veni oaspeți. Cînd ți se pare că lipsește de la masă, are să-ți vie cineva. Dacă se pune aluatul de pîne cu lopata în cuptor și se răstoarnă el așa, că partea ce avea să fie în sus
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o femeie grea într-o apă curgătoare sau se toarnă apă pe dînsa: se crede că apoi va ploua. Dacă plouă cu piatră, apoi se scoate cociorva și lopata de pîne și se pun cruciș înaintea pragului, iar toporul se înfige în pămînt; cu aceasta se crede că va trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise, căci trăsnește. Se crede că smulgîndu-se iarbă cu mîna, va urma ploaie. Unii postesc ajunurile sărbătorilor de iarnă într un fel anumit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acela ar fi mîncat de pureci prin întreg anul. Nu este bine a se lucra miercuri după Paști, căci e rău de pureci. Pentru a scăpa de pureci, taie în ziua de Paști cucoș negru, iar cuțitul mînjit de sînge înfige-l după ușă, și purecii se vor strînge la el. Cînd se lasă post la 1 mart, să mături prin casă și să arunci gunoiul pînă la ziuă, pe la vecini, cu capul gol și dezbrăcată pînă-n brîu, ca să se ducă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la lună, va urma război. Război de țesut Războiul de țesut să nu-l așeze femeia în casă, că va țese cu greu. Ridiche Ridichile să nu le răsădești cu degetul, că se fac subțiri ca degetul, ci să le înfigi în pămînt cu trei degete. Ca ridichile să fie mari, se crede că este bine a le răsădi cu trei degete. Rîie Cînd cineva are rîie și se duce într-o casă, s-o spuie, că atunci nu se ia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se fac strigoi. (Gh.F.C.) Strigoi se face ăla de se naște cu perdea sau cămeșă pe cap. Cînd moare, înainte de îngropă ciune, trupul se leagă cu un rug, i se pune mei în nas și în gură și i se înfige o andrea în buric, că acolo îi stă puterea. (Gh.F.C.) Strigoiul are cap de om, picioare de cal și coadă. (Gh.F.C.) Morții care se fac strigoi se îngroapă cu fața-n jos. (Gh.F.C.) Dacă unul din neam s-a făcut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trebuie să se prezinte cu lumînare. Topor înspre duminecă nu se lasă toporul împlîntat în lemn, că au durere de cap cei din casă. Coada de topor nu se pune pe foc, că-i rău de tăieturi. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Toporul, secera etc. nu se lasă cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Femeia însărcinată care va călca cu piciorul pe vreun topor va face copilul cu niște semne pe piept, ca crestăturile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înainte de-a începe să mergi la vînat, să împuști o țarcă, ca să-ți curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu nisip. Vacilor care se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie, ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care fierb ouă, căci ies bube pe țîțele vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată vițea. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe, femeile mînjesc cu găinaț vacile, ca să le apere laptele. (Gh.F.C.) Vacile cînd fată vițele plîng și cînd fată viței rîd. (Gh.F.C.) Vaca-domnului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fata merge pînă la prag și iar le calcă cu piciorul drept. Ca o fată să fie jucată de un anumit flăcău și apoi luată de el de soție, fata ia într-o sîmbă tă sara un cuțit și-l înfige, rostind niște ver suri, în pămînt la un corn* de casă, și crede că apoi flăcăul dorit o va juca și lua de soție. Unii freacă cîte-o pisică la urechi, zicînd: „Pisicuță miorlăită, dacă cutare va lua în căsă torie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînca cu poftă și iuțeală e semn că vremea are să se înăsprească în curînd. Pentru a preîntîmpina vremi grele La Dumineca Mare se înfrumusețează casele cu ramuri de tei și se serbează, pentru zloți [noroc la bani]. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Se crede că nu e bine a rupe călinele înainte de Ziua Crucii, căci la din contra, vor fi curînd geruri. Cînd cad negurele și țin mult, pune o tivdă în foc, că pier. A
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rostul la țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe... onomatopee: imita un fel de lătrat zgomotos, înfricoșător, care panica gazdele și consterna, pe bună dreptate, cîinele. Animalul, observînd că ceva nu e-n regulă, în seara aceea, în arealul pe care-l păzea, oficial, n-avu de ales: înfipse colții lui micuți în glezna (încercată a) bețivanului. A, nu știi nici să muști?!... Să te-nvăț tot io, mă băiete!... Și, pînă să se dumirească gazdele, poetul îl ridică pe urmașul lui Bubico la înălțimea buzelor lui unsuroase și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
video și ale mafioților din gașca de cartier. Copiii sînt ca niște atomi evoluînd pe orbite paralele, iar atunci cînd "relaționează" nu fac decît să repete ceea ce văd la televizor ("Vezi cîte cazuri sînt la televizor. Iei briceagul și-l înfigi în gîtul ăluia, cînd e atent în altă parte. Intră mai ușor în carne decît în lemn. Sau îi pui otravă-n sendviș", îl instruiește Radu pe Cornel), intrînd în relații de forță, cum e aceea dintre victimă și călău
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
lui, chestiile erau prea confuze. Oricum, nu-și dăduse demisia sau cum se mai cheamă cînd le faci papucii unora. Nu erau ca ăia din filme să nu poți să scapi de ei decît cu picioarele înainte, cu un șiș înfipt printre firele de păr de la ceafă, dar nici o cerere scrisă probabil nu mergea cu ăștia. Ceva trebuia să fie și încă nu se întîmplase. O treabă de asta țipă cînd se-ntîmplă și nu poți s-o ignori. Și apoi el
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
chef de vreo bătaie. La un moment dat, prin zonă te împiedicai la tot pasul de grămezi de pavele, pregătite pentru muncitorii ce se chinuiau cu trotuarele. Acum, cînd avea nevoie de ele, dispăruseră ca prin minune, ori furate, ori înfipte în trotuar. Cum bolovani care să nu fie nici mari, nici mici nu găsise, iar singura bordură desprinsă era prea mare și grea s-o arunce în altă parte decît pe propriul picior, singura soluție rămînea o pavea, ascunsă în
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
corpul, ci să ajungă direct pe celălalt balcon. Trebuia să fie foarte atent, căci totul era umed de la ploaia ce tocmai încetase. S-a cocoțat pe balustradă, fără a se uita în jos, în adîncimea amenințătoare și amețitoare. Și-a înfipt degetele într-o falie. Încordîndu-se, cu pieptul lipit de zidul umed și cu inima mai să facă o gaură pînă dincolo, și menținîndu-și greutatea corporală în piciorul rămas pe balconul lui, a întins un picior mai întîi pînă la o
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
bună. 12 Invitația la Alin a creat adevărate probleme pentru Cornel. De fapt, n-a avut în viața lui probleme mai mari. Se îmbolnăvea numai gîndindu-se. Trupul îi tremura și stomacul îi bolborosea ciudat, ca și cum un rău solid i se înfipsese acolo și-i sugea interiorul corpului. Dacă și-ar fi pus un termometru, nici n-ar fi trebuit să-l frece de haine. Pînă și eroul din plastic, pe care-l ținea mai tot timpul asupra lui, se îndepărtase de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]