6,446 matches
-
11,4 % piese de schimb, 21,4 %, combustibil, 7,2 % materiale de construcții (2000). Sumele investite pentru inventarul agricol, meșteșugăresc, de prelucrare primară, de industrie casnică este de numai 3,7 %, fapt ce denotă capacitatea redusă de investiție a gospodăriilor țărănești. Existența unor factori de risc naturali (secete, inundații, grindine, dăunători, alunecări de terenuri) diminuează foarte mult resursele financiare disponibile și se traduc mai departe prin pierderi importante pentru agricultură și apoi în întreaga economie națională. Realizarea de unități de procesare
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
PROFILUL GOSPODĂRIEI ȚĂRĂNEȘTI ȘI A SATULUI NEMȚEAN DIN ZONELE CU POTENȚIAL AGROTURISTIC Gheorghe GEMENE, Elena HLACIUC Cercetările din domeniul agroturismului la nivelul unor zone atractive din România evidențiază rolul benefic al dezvoltării spațiului rural prin desfășurarea acestei activități pe un areal cât mai
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
a utilizat clasificarea acestora după configurație, poziție geografică, predominanța elementului de tradiție etc. • După configurația zonelor de relief cu altitudini mari sau în cele dispuse în pante, întâlnim satele risipite predominant în zonele montane, adunate sau răsfirate. Legătura dintre gospodăriile țărănești în acest tip de sate se face prin drumuri de țară și poteci. Un exemplu de sat tipic adunat / îngrămădit este în localitatea Bicaz - Chei cu patru sate cu particularități caracteristice zonei. Satele răsfirate, amplasate de obicei lângă un râu
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
constituie un alt mijloc de atracție pentru turiști. Ele sunt surse bogate în substanțe nutritive în special în proteine și sărace în grăsimi. Fiind produse fără a fi utilizate substanțe chimice și pesticide, în condițiile lipsei mijloacelor financiare din gospodăriile țărănești; Produsele agroalimentare ecologice sau organice, constituie surse de venit esențiale pentru gospodăria țărănească din această zonă; Valorificarea eficientă a produselor ecologice (organice) și a potențialului natural, sunt doar câteva din alternativele pentru dezvoltarea agroturismului local și dezvoltarea rurală durabilă; Înlăturarea
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
substanțe nutritive în special în proteine și sărace în grăsimi. Fiind produse fără a fi utilizate substanțe chimice și pesticide, în condițiile lipsei mijloacelor financiare din gospodăriile țărănești; Produsele agroalimentare ecologice sau organice, constituie surse de venit esențiale pentru gospodăria țărănească din această zonă; Valorificarea eficientă a produselor ecologice (organice) și a potențialului natural, sunt doar câteva din alternativele pentru dezvoltarea agroturismului local și dezvoltarea rurală durabilă; Înlăturarea unor elemente de infrastructură deficitară, îmbunătățirea permanentă a spațiilor de cazare și sporirea
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
lăicere aplicate pe pereți care astăzi pot fi vizitate de turiști în muzee și complexe etnofolclorice. Dispunerea satelor pe cursul pâraielor și văilor de tip împrăștiat sau risipit permite valorificare economică a zonei prin creșterea animalelor și practicarea agroturismului. Gospodăriile țărănești potențate în activitatea lor prin agroturism în județul Neamț Gospodăriile de subzistență • Gospodăriile țărănești apărute în urma reconstituirii dreptului de proprietate se caracterizează prin suprafețe de teren reduse, cu 1-5 hectare, fărâmițate de regulă în mai multe parcele, în funcție de zona geografică
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
complexe etnofolclorice. Dispunerea satelor pe cursul pâraielor și văilor de tip împrăștiat sau risipit permite valorificare economică a zonei prin creșterea animalelor și practicarea agroturismului. Gospodăriile țărănești potențate în activitatea lor prin agroturism în județul Neamț Gospodăriile de subzistență • Gospodăriile țărănești apărute în urma reconstituirii dreptului de proprietate se caracterizează prin suprafețe de teren reduse, cu 1-5 hectare, fărâmițate de regulă în mai multe parcele, în funcție de zona geografică lipsite în mare parte de dotări tehnice, cu venituri minime și producție orientată predominant
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
de 24-28% raportate la totalul gospodăriilor populației individuale din spațiul rural al județului Neamț. Gospodăriile care au în proprietate 1-2 taurine au o pondere de 70%, cele care dețin 3-4 taurine dintre care 1-2 vaci cu lapte doar 25%. Gospodăriile țărănești individuale (pe exemplul unei gospodării individuale din zona Ceahlău, județul Neamț ancorată în circuitul agroturistic) O alternativă pentru revigorarea gospodăriei țărănești de subzistență din zona montană a județului Neamț, este ca pe lângă activitatea de bază (creșterea animalelor), să desfășoare și
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
au o pondere de 70%, cele care dețin 3-4 taurine dintre care 1-2 vaci cu lapte doar 25%. Gospodăriile țărănești individuale (pe exemplul unei gospodării individuale din zona Ceahlău, județul Neamț ancorată în circuitul agroturistic) O alternativă pentru revigorarea gospodăriei țărănești de subzistență din zona montană a județului Neamț, este ca pe lângă activitatea de bază (creșterea animalelor), să desfășoare și activități complementare, așa cum este agroturismul. Ca exemplu prezentăm o gospodărie țărănească care pe terenul destinat agriculturii, amplasează și construiește camping-uri
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
Neamț ancorată în circuitul agroturistic) O alternativă pentru revigorarea gospodăriei țărănești de subzistență din zona montană a județului Neamț, este ca pe lângă activitatea de bază (creșterea animalelor), să desfășoare și activități complementare, așa cum este agroturismul. Ca exemplu prezentăm o gospodărie țărănească care pe terenul destinat agriculturii, amplasează și construiește camping-uri (16 căsuțe), apoi se extinde, ajungând în stadiul de pensiune agroturistică omologată cu 2 margarete. La acestea se adaugă o casă tip “vilă” destinată spațiului de cazare. Descrierea pensiunii agroturistice
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
cu dușuri, salon pentru servirea mesei, încălzirea se face iarna cu lemne în sobe, curtea este îngrădită, având loc pentru parcare, grătar, loc de joacă pentru copii. Concluzii • În județul Neamț dezvoltarea agroturismului deschide noi orizonturi de revigorare a gospodăriilor țărănești și implicit al spațiului rural cu implicații reale pe plan social; Unele zone atractive din mediul rural sunt lipsite de turiști din mai multe cauze; deși sunt amplasate în zone cu potențial agroturistic, nu se pot dezvolta în condițiile menținerii
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
agroturistice clasificate și ierarhizate după metodologii fundamentate științific; Principala zonă agroturistică a județului Neamț, Bicaz în urma punctajului obținut pentru potențialul agroturistic ocupă locul 9-12, iar ca infrastructură turistică (locul9-10); • Agroturismul și turismul rural are un rol potențator al dezvoltării gospodăriei țărănești și totodată al economiei locale; • Prin practicarea agroturismului se facilitează diversitatea produselor agroalimentare oferite turiștilor, crește veniturile încasate și se creează noi locuri de muncă în zonele defavorizate, formându-se întreprinzătorii locali în agroturism.
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
informații, publicații, specialiști, alte forme de cooperare cu organismele similare din alte țări, se va participa la manifestări naționale și internaționale în domeniul turismului rural, ecologic și cultural, se vor organiza expoziții cu produse de artizanat și alimente din gospodăriile țărănești, se vor desfășura acțiuni de cunoaștere a tradițiilor culturale specifice etc. Toate aceste inițiative luate în direcția promovării turismului rural din Țara Vrancei au rolul de a stimula circulația turistică din zonă, turistul odată sosit aici să fie dornic să
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
epuizând mai întâi aspectul teribil și grotesc, stupid și spăimos al diavolului, căruia Dănilă îi vine de hac cu mijloace pe care îndrăznim să le numim intelectuale. Sunt mijloace de chibzuire, de meditație și de intuiție, care, valabile în lumea țărănească, sunt coextensive prin transfer simbolic și legitim, tuturor lumilor. De aceea, afirmăm că Dănilă se folosește de arme intelectuale, directe, sintetice, succinte, pur calitative, în lumina și temperatura cărora Satana se topește ca ceara pe plită. În povestea Stan Pățitul procesul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cel puțin de feminism românesc? Întrebările tale, Oana, mă trimit la faptul că multă lume, inclusiv tu, are așteptări de tipul Jack-of-all-trades, obicei mai vechi în lumea carpato-danubiano-pontică: să trebuiască să fii bun la toate. Este un sindrom al civilizației țărănești: „noi cultivăm de toate”, extins în lumea intelectuală: „noi știm de toate” și în lumea civico-politică: „noi facem de toate”. Cu alte cuvinte, avem mereu așteptarea ca cineva, câțiva oameni să se identifice cu o problemă de care să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
reginei culturii românești”, a literaturii române, mai ales a celei „canonice”. Am vedea mult mai bine de ce, în ciuda egalității formale și a „ucazurilor” egalitare în privința genului date via U. E, băștinașul mioritic, fie el și „om de cultură” (alt sindrom țărănesc), nu lasă din poziția sa de desconsiderare intelectuală și politică față de femei și feminin, deh, „minte scurtă, poale lungi” (Eminescu), „nulități simpatice” (Cioran), „sinea pasivă și germinativă” (Noica). Probabil iarăși va spune vreun intelectual de mare succes că feminismul este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Am fost întrebată: „Dvs. citiți revistele noastre?” „Nu, fiindcă fac parte din publicul interzis.” Adică, pe scurt, la noi, femeie nu mai ești după 40 de ani. Devii altă formă de „organizare a materiei”. Această percepție ține și de cultura țărănească, eu îi spun cultură parastaso-centrică, ești prețuit în momentul în care ești mort. De toată treaba aceasta se ocupă femeile rămase. Ele sunt învățate ca după o anume vârstă să aibă un dialog cu veșnicia, în sensul pregătirii concrete a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
la adresa părintelui simbolic. Feminismul comunist este o contradicție în termeni În România, evoluția feminismului politic a fost spectaculoasă aproape un secol. Până în comunism eram în rând cu lumea occidentală. Mișcarea feministă românească era sincronă, chiar dacă se producea într-o societate țărănească în proporție de 80%. Treptat și în pofida opoziției misoginilor de vază ai neamului, rar cu cooperarea unor bărbați democrați și influenți, feministele au reușit recunoașterea unor drepturi civile și chiar dreptul de a vota și de a fi alese la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lui Ion I. C. Brătianu, aceasta constituie o prelungire a ideilor părintelui său de ocrotire a clăcașilor, marele politician afirmând În 1905 că de problema țărănimii depinde Întreaga problemă a propășirii noastre economice și politice. Paradoxal, deși apărător sincer al clasei țărănești, Ion I. C. Brătianu urma să se situeze În tabăra celor ce au reprimat răscoala țăranilor din 1907. Dar aceasta s-a Întâmplat În condițiile În care guvernul conservator n-a reușit să facă față situației, regele Carol I chemând la
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
a obținut doar 5 % din voturi. Disidența lui Gh.I.Brătianu avea ca punct de pornire venirea pe tron a lui Carol al IIlea, act căruia P.N.L i s-a opus ferm și constant. Însuși Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc, șef al guvernului În exercițiu, Își va depune demisia, În semn de nemulțumire față de revenirea pe tron a celui ce a fost decăzut din acest drept din cauza iresponsabilității, a vieții sale aventuroase. Luați prin surprindere, ceilalți oameni politici au votat
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
a bucurat de o susținere parțială a savantului, motivată numai de necesitatea reîntregirii țării. De altfel, În dimineața zilei de 23 august 1944, Gh.I.Brătianu a cerut mareșalului să facă armistițiu, aceasta din Însărcinarea Partidului Național Liberal, a Partidului Național Țărănesc și Partidului Social Democrat. Poziționarea lui Gh.I.Brătianu de partea celor ce doreau Încheierea armistițiului cu puterile aliate și ieșirea din război are menirea să contureze limpede portretul politic al personalității sale. Considerația sa că imperiul de la Răsărit reprezenta cea
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
359 Murray N. Rothbard, Puterea și bancherii, lecții din Austria, www.mises.ro, p. 97. 360 Spengler se situează pe altă poziție, considerând că: "Orașul domină istoria economiei prin înlocuirea valorilor rurale originale, imposibil de separat de viața și gândirea țărănească, cu conceptul de ban, independent de bunuri. (...) Schimburile din perioadele târzii se fac între două orașe și înseamnă bani. Orașul nu înseamnă numai spirit, ci și bani". Vezi Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 117
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
știam cine cu cine lupta. Trăiam cu spaima în suflet, o spaimă care mi se transmitea de la cei maturi, frică pe care o mai simt uneori și astăzi. Ușile se încuiau mereu, cu niște chei imense, așa cum erau la casele țărănești. Ei bine, zgomotul ăsta parcă-l aud și azi. Apoi s-a terminat războiul. Au venit rușii. A venit și colectivizarea. Tata, fiind din „clasa muncitoare”, era mai puțin expus. Așa că podul casei noastre s-a umplut de lume. Mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Întâmplările astea le-a scris într-o carte de memorii despre care ți-am mai vorbit și ar trebui cunoscute, pentru că sunt foarte frumoase. Când s-a terminat războiul, a devenit un om ca oricare altul. După procesul Partidului Național Țărănesc, au început arestările. Văzând că cel care era de același calibru cu el în ierarhia partidului a fost arestat, s-a hotărât într-o bună zi, spre a nu-și traumatiza familia, căci toate arestările se făceau noaptea cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
aici. N-am nici o garanție că te întorci.” „Dacă vă spun că mă întorc, mă întorc.” „Păi, ce garanție am? Cine garantează pentru dumneata?” „Șeful nostru!” „Da’ cine este șeful vostru?” Era unul dintre cei mai importanți din Partidul Național Țărănesc, care mai rămăsese în viață: Ilie Lazăr. Un om pe care l-am cunoscut extraordinar de bine și care, după ieșirea din închisoare, a fost foarte mult ajutat de soacră-mea. Avea o biată găină pe care n-o putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]