16,458 matches
-
aflat adevărul despre „angelica ființă”) și instanța de judecată a condamnat-o la închisoare pe viață. Eu am denunțat-o ! Comisarul, din nefericire pentru el, nu a mai apucat să asculte pronunțarea sentinței. Un cancer galopant la ambii plămâni (fuma țigară după țigară, sudându-le) l-a trecut în lumea celor drepți, după o destul de scurtă suferință când s-a aflat în metastază, înecându-se, culmea ironiei, cu propriul sânge în momentele în care își dădea duhul. Decorat apoi post-mortem, firește
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]
-
despre „angelica ființă”) și instanța de judecată a condamnat-o la închisoare pe viață. Eu am denunțat-o ! Comisarul, din nefericire pentru el, nu a mai apucat să asculte pronunțarea sentinței. Un cancer galopant la ambii plămâni (fuma țigară după țigară, sudându-le) l-a trecut în lumea celor drepți, după o destul de scurtă suferință când s-a aflat în metastază, înecându-se, culmea ironiei, cu propriul sânge în momentele în care își dădea duhul. Decorat apoi post-mortem, firește ... ******************************* Am pătruns
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]
-
de o bandă de golani de cartier pentru a fi jefuit. Cum am opus - firește ! - rezistență, am fost înjunghiat de paisprezece ori. ********************************** Am bătut la o ușă și mi-a deschis un individ cu un ten palid, speriat, cu o țigară în colțul gurii - comisarul ! ... am constatat surprins - care mi-a luat totuși pliantul din mână, după care a închis repede ușa masivă din metal. Am coborât scările și am ieșit din bloc, destul de greu de altfel, ușa era strâmtă și
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]
-
Pe cea în care azuru-i complet Nici casa înzestrată cu ferestre lucarne Nu poate zări tot cerul de-un alb-violet Nici focul nu arde în sobă Rotind alte arabescuri de fum Nici cântecul nu mai stă în poiană Așteptând ca țigara să se înece în scrum. Nici apa nu mai curge în cercuri Dansând frenetic un vals în oval Nici ea nu vrea să mă mai ierte Deși îi cânt versuri de-un verde-opal. Doar muza aleargă grăbită Să-mi scuture
SOLENOID de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370351_a_371680]
-
care se închidea la orele unsprezece, așa cum permitea regimul socialist, mergeau într-una din camerele de hotel și jucau cărți toată noaptea. Tot grupul lor fuma, mai puțin Violeta. Ĩncercă și ea, pentru a se conforma cu ceilalți. Pufăia numai țigările. Din când în când, Ly și Violeta dispăreau în camera lor. - Ce-ați făcut acolo, șmecherilor? îi întrebau prietenii la întoarcere. Curând, se obișnuiseră toți ca, în timpul activităților ce le desfășurau în grup, din când în când, perechea de amorezi
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
nou după ce treceam de Salva. De prin acele halte minuscule începeau să se urce culegătorii de zmeură. Matei avea un loc într-un compartiment și după ce trenul s-a pus în mișcare a ieșit pe coridor să-și aprindă o țigară. La geamul din fața compartimentului se așezaseră mai multe fete care discutau. Matei era cu țigara și chibriturile pregătite pentru a savura fumul de tutun. A stat în fața ușii compartimentului căci nu îndrăznea să despartă grupul de fete din fața geamului. Din
ZMEURICA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370448_a_371777]
-
de zmeură. Matei avea un loc într-un compartiment și după ce trenul s-a pus în mișcare a ieșit pe coridor să-și aprindă o țigară. La geamul din fața compartimentului se așezaseră mai multe fete care discutau. Matei era cu țigara și chibriturile pregătite pentru a savura fumul de tutun. A stat în fața ușii compartimentului căci nu îndrăznea să despartă grupul de fete din fața geamului. Din grup se detașa ca figură și comportament o fată îmbrăcată simplu cu hainele portului specific
ZMEURICA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370448_a_371777]
-
fată îmbrăcată simplu cu hainele portului specific zonei. Acest personaj feminin pe care Matei l-a numit Zmeurica le spunea fetelor o întâmplare hazlie căci toate râdeau fără reținere. Una dintre ele a sesizat că Matei voia să-și aprindă țigara și l-a poftit la geamul deschis. Matei a făcut un gest care le-a surprins pe fete, a băgat chibriturile în buzunar și țigara în pachet și s-a retras în compartiment. Cum aici mai erau locuri libere fetele
ZMEURICA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370448_a_371777]
-
toate râdeau fără reținere. Una dintre ele a sesizat că Matei voia să-și aprindă țigara și l-a poftit la geamul deschis. Matei a făcut un gest care le-a surprins pe fete, a băgat chibriturile în buzunar și țigara în pachet și s-a retras în compartiment. Cum aici mai erau locuri libere fetele au năvălit în compartiment, printre ele se număra și Zmeurica. Aceasta s-a plasat chiar lângă Matei care nu știa ce să facă. Dar salvarea
ZMEURICA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370448_a_371777]
-
Pe cea în care azuru-i complet Nici casa înzestrată cu ferestre lucarne Nu poate zări tot cerul de-un alb-violet Nici focul nu arde în sobă Rotind alte arabescuri de fum Nici cântecul nu mai stă în poiană Așteptând ca țigara să se înece în scrum. Nici apa nu mai curge în cercuri Dansând frenetic un vals în oval Nici ea nu vrea să mă mai ierte Deși îi cânt versuri de-un verde-opal. Doar muza aleargă grăbită Să-mi scuture
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
SolenoidE greu să alegi dintre strofe albastePe cea în care azuru-i completNici casa înzestrată cu ferestre lucarneNu poate zări tot cerul de-un alb-violetNici focul nu arde în sobăRotind alte arabescuri de fumNici cântecul nu mai stă în poianăAșteptând ca țigara să se înece în scrum.Nici apa nu mai curge în cercuriDansând frenetic un vals în ovalNici ea nu vrea să mă mai ierteDeși îi cânt versuri de-un verde-opal.Doar muza aleargă grăbităSă-mi scuture seva mintalăNici eu nu
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
-Nu suntem prieteni Shantal! Poate am fost. Dar acum nu mai suntem! -Partenere! -Mda! Partenere! Partener care trădează... Urmă o scurtă pauză în care cei doi se priviră. -Ți-aș îmchide naibii să nu te mai văd, spuse locotenentul apucând o țigară de plastic. -Tot tâmpeniile alea care proiectează fum inexistent sorbi? -E mai practic partenere! Cineva mi-a spus că nu m-am lăsat de fumat în realitate deși am mulți ani de când n-am mai pus țigară în gură. Fumez
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
locotenentul apucând o țigară de plastic. -Tot tâmpeniile alea care proiectează fum inexistent sorbi? -E mai practic partenere! Cineva mi-a spus că nu m-am lăsat de fumat în realitate deși am mulți ani de când n-am mai pus țigară în gură. Fumez mental! -Surogate partenere! Surogate! -Aha ! Poate mai ții minte povestea noastră de început! Și da ai dreptate cu astea... surogate! -Chiar dacă ar fi ceva adevărat n-avem permisiunea să vorbim despre așa ceva. CCS-ul ne-ar
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
telefon . - Ok,ne vedem atunci într-o jumătate de oră lângă Hotel Martinez. Este acolo un restaurant ,Palm D’or , se cheamă ca trofeul ,o să-l găsești cu siguranță. Îl așteaptă la o masă retrasă ,trăgând cu putere dintr-o țigară fină. Nici măcar nu știa că fumează. Nu știa nimic de obiceiurile ei sau de tabieturile ei.Era... doar o necunoscută ! Dar una care ținea cu tot dinadinsul să se facă cunoscută . - Bonjour ! - Ai venit... Felicitări pentru premiu ,am înțeles de la
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
ține de domeniul trecutului. A fost frumos la început, ca un vis, dar a trecut. Ca orice vis frumos. Doar prezentul și viitorul contează în această lume sălbatică și rea. Restul este palid și șters ca un fum iluzoriu de țigară ieftină, de proastă calitate, cumpărată la contrabandă. Soarele dogorea puternic, iar briza mării îmi răscolea părul, la fel de duios ca o mână gingașă de femeie. Ea își întinse cearșaful la câțiva pași de mine, zâmbindu-mi vinovat, parcă își cerea iertare
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
acolo sus cineva mă iubește. Am trecut în revistă rapid o mulțime de modalități de abordare, dar n-am mai apucat să pun vreuna în aplicare, deoarece un glas minunat răzbi către mine dinspre ea: - Mă scuzați, aveți cumva o țigară ? Avea ochii verzi. Inima mea încetă să mai bată pentru câteva secunde, în timp ce-i întindeam pachetul cu țigări , lăsându-mă cu trupul într-o parte pe nisipul fierbinte. Mâinile îmi tremurau ușor. - Vă rog frumos, serviți ! Luă cu două degete
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
am mai apucat să pun vreuna în aplicare, deoarece un glas minunat răzbi către mine dinspre ea: - Mă scuzați, aveți cumva o țigară ? Avea ochii verzi. Inima mea încetă să mai bată pentru câteva secunde, în timp ce-i întindeam pachetul cu țigări , lăsându-mă cu trupul într-o parte pe nisipul fierbinte. Mâinile îmi tremurau ușor. - Vă rog frumos, serviți ! Luă cu două degete o țigară și se aplecă spre mine în așteptare. Flacăra brichetei mă trezi pentru moment din starea de
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
ochii verzi. Inima mea încetă să mai bată pentru câteva secunde, în timp ce-i întindeam pachetul cu țigări , lăsându-mă cu trupul într-o parte pe nisipul fierbinte. Mâinile îmi tremurau ușor. - Vă rog frumos, serviți ! Luă cu două degete o țigară și se aplecă spre mine în așteptare. Flacăra brichetei mă trezi pentru moment din starea de năucire. Trase un fum lung în piept, după care întinse o mână gingașă către mine. - Alina Petrescu, spuse ea scurt. (Nu este numele ei
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
și cu câte o luxație la picioare, iar eu care mă aflam în față lângă șofer am rezistat până la spital într-o stare foarte gravă, cu rupturi de organe interne. Făcu o pauză, timp în care își aprinse o nouă țigară. Eram numai ochi și urechi. - La puțin timp după ce am ajuns la spital am murit. Nu glumesc. Medicilor le-au trebuit zece minute să mă resusciteze. Au reușit până la urmă. De undeva de sus eu am văzut toate aceste manevre
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
care simțeam instinctiv că vreau și trebuie să mă contopesc. Acea lumină emana o dragoste fără margini și o pace cum nu-ți este dat să simți în corpul tău material. Se opri pentru o clipă, trase un fum din țigara mentolată, după care continuă : - Am ajuns la capătul tunelului, am ieșit din el și am simțit în acea lumină unică, nemaiîntâlnită (ciudat - defel orbitoare !), prezența unei ființe pe care nu o vedeam, dar știam instinctiv că se regăsea acolo, ocrotindu
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
omul lui Dumnezeu. Nea Petrică, fără sânge în obraz și speriat de cuvintele femeii, o trase de cot spre un hol dinspre magazia de piese de schimb, pe unde numai vântul mai trecea pe sub uși, își aprinse cu greu o țigară care-i cădea printre degetele ce-i tremurau și o îndemnă pe femeie să vorbească: - Da spune odată, femeie, că fac explozie! A ascultat toate cele povestite de femeie punându-și răbdarea la grea încercare. Scrâșnea din dinți cu fălcile
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
Acasă > Strofe > Simpatie > SURESCITAREA MORAVULUI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Stau într-un descântec digerat printr-un fum de țigară, într-o parcare golita de prejudecăți, unde, după perdele slinoase se perinda moravul sufletelor vulgare, sleite în domniile roase de antichități. Atârnă gloduri de gemete înțepate, pe buzunarul nedemn al ageamiilor care-și atâta trupurile amorfe, cu fake-urile omologate de
SURESCITAREA MORAVULUI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369499_a_370828]
-
au început a trâmbița despre pericolul iernii. De când au căzut primii fulgi. Tot despre coduri ne vestesc, ba galbene, ba roșii, ba... strică dispoziția de dimineață. ... că aseară cineva beat a adormit pe trotuar ori. Că altcineva a adormit cu țigara aprinsă...și a luat foc. Parcă, în acei ani pe când și eu eram copil nu erau așa cazuri... Erau, poate și mai multe, dar nu le cunoșteam. Acum, cred,că organele noastre de conducere au scopul de a ține lumea
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
președintele cooperativei agricole că a fost decorat; tânărul crede, mai ales că-l credea prieten pe președinte; totul e o farsă; e o lume măruntă de tineri, în general, care-și caută un rost în viață; locul de muncă, mâncarea, țigările, hainele - rămân niște întrebări capitale; derizoriul și utopia fericirii; vitalitatea vârstei tinere în griul cotidian; încercarea de a ieși din seria destinelor coclite» - p. 14). Prefața academicianului Dumitru Radu Popescu, Nicolae Țic, generația desculță, realismul socialist și realismul capitalist, este
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
el ca prin ceață. - Te duci la pețit, măi? Bună treabă ! Uite la el, cu ciucuri la izmene ! Te-ai holteit, Ilarioane ! râde al lui Jurca, șiret clipind. În clipa aceea apare Gavrea, nădușit, cu pălăria pe ureche și cu țigara în colțul gurii. Are floare roșie la pălărie și cizmele-i date cu cremă sclipesc. În hainele albe, încins cu o curea groasă, de piele, Gavrea pare și mai butucănos decât e. Când îl vede pe Ilarion, își face cruce
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]