173,125 matches
-
nevoie pentru a-și pune în practică planurile. Nici măcar săptămâna trecută, când fostul director a fost scos "în peisaj", cum se spune la cursele auto, ei n-au înțeles mesajul. A trebuit ca noua conducere a ziarului să le bareze accesul spre rubricile deținute în ultimii ani. Cu eleganță, Mihai Pâlșu a motivat despărțirea de cei șapte non-magnifici evocând așa-numite rațiuni "economice". În fapt, e vorba de încercarea disperată a redacției de a-și câștiga onorabilita-tea. Cine i-ar fi
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
supraviețuit prin cultură, concept minimalizat sau chiar combătut uneori de spirite excesiv radicale. Piedicile sunt bine cunoscute, în primul rând cenzura și politica restrictivă a P.C.R.-ului, care, de exemplu, la Radio a împiedicat sau, în orice caz, a limitat accesul unor scriitori care nu se găseau în grațiile puterii. Așa s-a întâmplat, printre alții, cu poetul Tudor George, "prezență insolită în peisajul literar al acelor vremuri grele". De aici, marile goluri în Fonoteca de aur. Liviu Grăsoiu deplânge nu
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
la începutul acestui interval evolueză într-un sens invers decît predecesorii săi și reconectează limbajul la nevoile firești de exprimare ale picturii; ea face acest lucru atît prin recuperarea valorilor interbelice, cît și prin deschiderea spre valorile europene, în măsura în care acest acces este posibil. Pionierii acestei desprinderi de realismul socialist, la început mai timid, apoi din ce în ce mai ferm, renunță la iconografia oficială, părăsesc imaginile de șantier, scenele de muncă din fabrici și din uzine, atitudinile eroice ale țăranilor înregimentați în organizațiile cooperatiste și
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
își încheia astfel un alt poem: "... acuma când istoria își spală / cu neștiuți eroi frumoșii dinți" ( În piața unde plâng mașinării, vol. Proprietarul de poduri). Nu se poate să nu tresărim recitind aceste versuri ce par să evoce (într-un acces profetic!) soarta "eroilor neștiuți" ai Revoluției Române. După 1990 emisiile poetice ale lui Mircea Dinescu s-au rărit într-un mod care îi îngrijorează pe admiratorii săi. Nu-i vorbă, volumul O beție cu Marx, apărut în 1996 conține destule
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
altele, de îndatorirea de cronicar literar. Astăzi, deși citesc mult, constat că sunt din ce în ce mai puțin informat și competent. În afara lecturilor din bibliografia pentru cursuri, nu mai am nici un alt fir călăuzitor în jungla noilor apariții. Așa că, în ciuda faptului că am acces la un număr incomparabil mai mare de cărți decât până în 1990, nu-mi pot reprima senzația că atât rigoarea, cât și calitatea lecturilor sunt în regres. Probabil că nu sunt singurul în această situație. Editorii înșiși lansează semnal după semnal
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
un pom, unul dintre cei doi car cresc solitar pe solul neprimitor, împreună cu o valiză cu 2 milioane de dolari pe care nu ezită să și-o însușească. Greșeala care declanșează întreaga poveste ține de faptul că Moss într-un acces de umanitate pe care singur îl decretează drept prostie se decide să-i ducă apă mexicanului însetat, devenind astfel ținta unui prădător feroce, pe numele său Anton Chigurh (Javier Bardem), de profesie criminal în serie. În toată povestea se amestecă
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
Monei Muscă. Nu știu cât de mare este răul produs de aceasta (nu există crimă fără victimă, dar... dacă o cer interesele politice). Mă întreb însă cum rămâne cu binele foarte palpabil făcut de fostul deputat PNL dezvoltării democrației în România (Legea accesului la informațiile de interes public, Legea de organizare și funcționare a Rompres, Legea pentru prevederea și combaterea violenței în familie, sunt numai câteva dintre actele normative care o au ca autoare)?
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
discursul eului care se lasă "fecundat de puterile scenei" nu îți dăruiește doar un comentariu punctual și pertinent: memoria afectivă și vibrația trăirii care impregnează scriitura nu numai că nu obnubilează rigoarea argumentației, ci îți revelă o cale regală de acces înspre o cunoaștere profundă, vie a ficțiunii vii care e teatrul. Și-apoi, netemîndu-se să rămînă deschis în fața magiei scenei, nu este oare Banu spectatorul ideal pe care și l-au dorit Artaud și Grotowski, acel spectator neliniștit, capabil să
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
electronic (iar ulterior, probabil, pe alte suporturi oferite de știință și tehnologie). Este deci clar că nefolosirea internetului va însemna tot mai mult o infirmitate care poate diminua considerabil șansele unui cercetător sau creator. Este adevărat că, cel puțin deocamdată, accesul la unele site-uri trebuie plătit, dar se speră ca în câțiva ani să se rezolve și această problemă și, astfel, să nu mai poți pretinde că nu ai avut posibilitatea de a controla bibliografia unei probleme, să nu mai
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
ne desprindem de Ťsolul fenomenalť și de Ťtărîmul experiențeiť, pentru a ne avînta către zeii trimițători de semne, către farmecul coincidențelor și către o eternitate improbabilă, ei seamănă cu guvernantele bătrîne al căror suflet este prea uscat pentru a avea acces la lumea magică a copilului pe care îl țin de mînă". Autorul socotit și, după toate semnele, socotindu-se filosof, căci socialmente nu l-am auzit recuzînd calificativul cu care e habitual gratulat, nu pregetă a-și mărturisi aci despărțirea
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
Virgil Mihaiu Ani de zile, pe când nu puteam spera că voi ajunge vreodată s'o văd, Portugalia reprezentase pentru mine un fel de tărâm magic, greu de închipuit. Puținele ei imagini la care aveam acces sporeau misterul, în loc să-l domolească. Emanau un anume farmec vetust, în răspăr cu simbolistica modernității de factură anglo-saxonă ce cucerise global "generația '68", zisă și "hippie". Cu ajutorul lui Dumnezeu - care mi-a permis să trăiesc mai mult decât mult-regretatului meu
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
în sfîrșit Propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, Traian Băsescu elaborată de conducerea PSD. Despre acest document se vorbește pretutindeni, dar acuzațiile contra Președintelui rămăseseră într-un stadiu mai degrabă fantomatic, pentru că oamenii obișnuiți nu aveau pînă acum acces la faimoasa Propunere. Citind cu atenție cele 26 de acuze, în baza cărora stînga neocomunistă din țara noastră ar vrea să se debaraseze de Traian Băsescu, îți dai imediat seama și din ce cauză a durat atîta timp publicarea Propunerii
"Suspendare" by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9863_a_11188]
-
naturale. Oricît de umilitor este s-o recunoști, cei care fac astăzi ontologie - a se înțelege teoria existenței - nu mai sînt filozofii, ci fizicienii, iar ceea ce este de două ori mai umilitor e că la ea filozofii nici măcar nu au acces. Sînt complet depășiți de o disciplină în care matematica și experimentul joacă rolul maeștrilor de ceremonii. Și astfel, ambiția apolinică de a pătrunde tainele universului și de a le înfățișa apoi semenilor sub forma unei cunoașteri care, absolută fiind, era
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
în februarie 2000 în revista "Familia", în cadrul unei dezbateri despre soarta edițiilor critice. G. Pienescu afirmă că a fost antipatizat de dna Mitzura Arghezi (antipatia ar fi cauza principală a refuzului de colaborare). Regretă că nu a obținut "dreptul de acces la dulapul cu manuscrise al poetului", în care s-ar afla ascunse comori nebănuite. Ne putem întreba atunci: dacă această ediție nu este totuși integrală și mai sunt încă tăinuite manuscrise?) Fiica scriitorului - crede editorul - se comportă discreționar față de arhiva
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
genul proxim al scrierilor lui Vișniec. Cu un pas înaintea eventualei puneri în scenă, mintea cititorului imaginează câteva camere de luat vederi și o serie aproape nesfârșită de duble. Iar cu încă un pas înainte, se află întregul ritual al accesului la niște documente - pe cât se poate - nedivulgabile. Pentru că una e textul - de la bun început public - al unei piese și cu totul altceva paginile - de circuit intern - ale unui scenariu. Iată, așadar, de unde vine farmecul, greu de ascuns, de a-l
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
ani, înainte de '89, cu Brook, Kantor, Strehler, Grotowski, regizorii care m-au sedus din ce citeam despre, din ce mi se spunea despre, din reviste pe care le răsfoiam pe nerăsuflate pe la vreo bibliotecă "străină", unde aveam și n-aveam acces, unde ne era permis să intrăm și nu era exclus ca după asta să fim luați la ochii. În fine, știam ce pun în scenă, știam cum văd și cum simt teatrul, ce relație au cu actorii, cu lumea, cu
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
Cosmin Ciotloș Probabil ceea ce face ca textualismul să fie deopotrivă temut și repudiat în poezia ultimilor ani nu e, așa cum se induce adesea, o eventuală carență de autenticitate, ci mai degrabă accesul tot mai dificil la ficțiunea din spatele rândurilor. Așadar, nu atât excesul teoretic și narcisiac ne incomodează, nu impresia continuă de palimpsest ne face sceptici, cât senzația fără cale de întoarcere că scrisul poate deveni atât de autonom încât să nu
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
această operă, revendicată și de sociologie, autorul emite părerea, argumentată, că, dacă }ările Române ar fi fost catolice, destinul lor, al României ar fi fost altul. în orice caz, mai bun. Pentru că presiunea panslavismului ortodoxist ne-a blocat vreme îndelungată accesul la valorile culturii și civilizației Europei occidentale. Citez doar o propoziție din primul capitol, "Forțele revoluționare": "Cel mai activ ferment al orientalizării a fost ortodoxismul". Eugen Lovinescu - și nu numai el - e convins că "îndărătul crucii bizantine se ascunde rusul
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
în subiacentă polemică?), în plină ficțiune, tăiosul Marco Santaga alege limpezimea, delimitează planurile prin citarea clasică, în care ghilimele sînt obligatorii. În plus, evită epicul stufos, urzeala încărcată cu firele narative anume distorsionate. Poate tocmai de aceea el garantează un acces real, nu doar licențiaților în filologie italiană sau cu temeinice lecturi diversificate, ci și masei de "cititori empirici", inclusiv străini.
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
neostentativă: dragostea. Ceea ce se pierdea prin filozofia compoziției reintră în drepturi o dată cu metafizica anatomicului. O primă dovadă: "Ceea ce scriu se naște cu încetinitorul./ N-am talent la mințit așa că mint/ numai prin omisiune./ Pentru mine liftul rămâne singura cale de acces/ către aerul vânăt al înălțimilor./ Nu am cont în bancă nu am economii la ciorap/ nu am un creițar pentru zile negre nu am/ rezerve de supraviețuire/ și totuși continuu să citesc ficțiuni ca și cum/ viața mi-ar depinde de asta
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
Zafiu Din ce în ce ai multe cărți vechi, care nu mai intră sub incidența legii drepturilor de autor, încep să fie scanate și depozitate pe Internet. Se realizează astfel, treptat, visul celor care sperau ca tehnologia digitală să dea acces nu numai la cataloagele bibliotecilor, ci și la conținutul cărților pe care acestea le cuprind. E contrazis astfel în mod drastic pesimismul celor care pun în opoziție cartea și Internetul: acesta din urmă devine, tot mai mult și un spațiu
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
conservare și de circulație al cărților. I se oferă cititorului plăcerea de a consulta și de a avea la îndemînă ediții rare, manuscrise, pe care poate că nu le-ar fi putut citi altfel decît călătorind în alt oraș, cerînd accesul special la fondul vechi al unei biblioteci (cu riscul de a afla, de pildă, că nu îi e permisă fotocopierea). Datele materiale ale plăcerii lecturii - pipăitul și mirosul, îmbibarea de atmosferă istorică - se pierd întrucîtva (nu total: cărțile fotografiate le
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
de pildă, că nu îi e permisă fotocopierea). Datele materiale ale plăcerii lecturii - pipăitul și mirosul, îmbibarea de atmosferă istorică - se pierd întrucîtva (nu total: cărțile fotografiate le evocă, cu puțină imaginație), dar ele contează mult mai puțin decît avantajul accesului imediat la text. Trecerea cărților în format electronic e totuși mai lentă decît își imaginau unii: e nevoie de multă muncă omenească, de scanarea pagină cu pagină a volumelor existente. Transpunerea în format de text presupune, pe lîngă scanare, și
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
fi de folos și altora una - este valabilă în acest moment (ianuarie 2007) și va fi - sper - depășită foarte curînd. Așadar, pe Google Book Search (http://books.google.com/), instrument de căutare prin cărți vechi și noi, dar în care accesul la cele mai multe texte noi e, din motive de copyright, limitat (informații despre carte, citate, lectura cîtorva pagini), se găsește (și se descarcă) dicționarul publicat de Ioan Bobb la Cluj, în 1822-1823: Dictionariu rumanesc, lateinesc, si unguresc, dein orenduiala excellentii sale
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
seamă, cum a putut să păstreze atât de bine secretul muncii sale, chiar și față de persoanele foarte apropiate lui? Viața marilor scriitori (mai cu seamă cea a autorilor de ficțiuni) are o latură ascunsă, o cămară a creației în care accesul este strict interzis chiar și persoanelor din anturajul lor imediat. Acolo se află depozitate (în plicuri conținând mii de fișe, în caiete de diferite mărimi și culori, în fișiere de calculator sau în jurnale închise sub cheie) planuri de romane
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]