6,939 matches
-
footnote> și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni active fizice indirecte : lovirea unui substitut al victimei; agresiuni active verbale directe: injuria,, amenințarea ; agresiuni active verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcină, o activitate, de a da curs unei rugăminți; -agresiuni pasive verbale directe : refuzul de a vorbi; -agresiuni pasive verbale indirecte: negativismul. După criteriul aspectului clinic, conduitele de violență școlară se structurează
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
înnăscut, ci ca o formă firească de adaptare și de afirmare pe plan social, ci ca un răspuns, ca o atitudine adaptată la o situație dată, în funcție de care poate să apară sau dispară să se intensifice sau să se atenueze.Agresiunea se împletește adesea cu mânia; ea poate fi îndreptată asupra lucrurilor sau animalelor, mai ales ctunci când agentul frustrant nu poate fi atacat, sau împotriva asemenilor(ex.a colegilor) și de obicei, asupra celor mai slabi, după cum poate lua și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
mecanismele de compensare sunt eficace temporar (1-2 ore) și nu se reface volumul circulant, moartea se produce prin colaps terminal. în hemoragiile mari, moartea se produce frecvent prin insuficiență cardiocirculatorie acută cu ischemia acută a centrilor bulbari. Indiferent de natura agresiunii, organismul răspunde prin aceleași reacții de apărare, până la o anumită limită a intensității hemoragiei, adaptarea realizându-se prin reajustări fiziologice. Hemoragia produce o pierdere de volum circulant, eritrocitar și plasmatic, fapt ce declanșează mecanisme compensatorii capabile sa mențină viața. Fenomenele
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
este de 25 de ori mai mare decât a aerului calm la aceeași temperatură; altitudinea nivelul scăzut al oxigenului atmosferic la altitudini înalte agravează leziunea prin scăderea oxigenării tisulare. b. Durata expunerii la frig are un rol esențial, iar efectul agresiunii se măsoară prin produsul intensitate-timp. Evident, cu cât durata de expunere este mai lungă și intensitatea frigului mai mare, cu atât leziunile vor fi mai ample. 16.1.2. REACTIVITATEA ORGANISMULUI Organismul expus reacționează la frig în funcție de factori individuali și
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
care să permită accesul rapid la tratamentul chirurgical. 2. Stabilirea bilanțului lezional: Frecvent, politraumatizații nu pot coopera, medicul fiind nevoit să recurgă cu discernământ la datele obținute de la însoțitor. Se pot afla astfel, date despre natura agentului agresor și mecanismul agresiunii anticipând, pe cât posibil, diferite tipuri de leziuni și asocieri lezionale (de exemplu, în situația unui conducător auto implicat într-o coliziune frontală cu volet sterno-costal se va verifica și prezența unei înfundări de cotil sau a unei luxații coxo-femurale care
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
cei care împrăștiau manifeste cu conținut subversiv, în tipografii clandestine, erau 92 destul de mari, ca și cle aplicate celor considerați agitatori, propagandiști ai Kominternului. Pactul Ribbentrop - Molotov a dat mână liberă atât Germaniei hitleriste cât și Rusiei staliniste să înceapă agresiunile și rapturile teritoriale. Masacrul armatei sovietice de la Katyn, unde ”floarea” ofițerimii poloneze a fost decimată, această localitate devenind un cimitir comun, va fi începutul marilor orori săvârșite de I. V. Stalin în teritoriile cotropite, dar și în propriul spațiu. În
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
statutul nesigur pe care îl are în relația cu Anton - care amână divorțul de soția sa Iulia - Ioana încearcă să își umple zilele cu lecturi, muzică și serate de dans. La sfârșitul uneia din aceste serate Ioana este salvată de agresiunile unui bărbat de către Sabin, moment în care între cei doi se înfiripă o prietenie 1. Episodul de la cabana Corbeanca, când îl așteaptă pe Sabin, este cel care declanșează tragedia Ioanei. Sabin nu mai ajunge la cabană și Ioana, plină de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
când Sabin povestește în câteva înregistrări audio - înregistrări pe care prietenul său Adrian Coman le păstrează ca materiale pentru un roman - relația cu Ioana. Cei doi se întâlnesc prima dată la un club de dans, unde Sabin o salvează de agresiunile unui bărbat, apostrofându-l în jargonul polițiștilor. Secvența e prezentă în ambele romane). 2 Și acest episod este reluat în Drumul cenușii. Incidentul de la cabana din Corbeanca, în urma căruia Ioana ajunge la spital, este numai una din întâlnirile dintre cei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ales în aglomerările urbane unde se înregistrează, ca urmare a traficului intens, nivele de zgomot peste normele admise de standardele în domeniu. Efectele zgomotului pot varia de la un individ la altul, de la tulburări auditive sau psihologice până la perturbări ale somnului. Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant urban. Zgomotul are o acțiune complexă asupra organismului în funcție de frecvență, tărie și poziția surselor. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe lângă cele fixe de origine industrială, o dețin în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
lacului Techirgiol „contaminate” cu apă dulce, plajă erodată de apele mării, vestigiile istorice antice nivelate cu excavatorul sau reîngropate de arheologi, hoteluri cu lacăte la uși. Cea mai importantă însă rămâne problema mediului - ca pentru multe zone litorale de altfel. Agresiunea vine și din partea turiștilor, dar și din partea poluării la distanță sau a mediului marin instabil prin excelență. Lipsit de protecția unor reglementări eficiente, litoralul românesc al Mării Negre este victima dezvoltării haotice a activităților social-economice. Modificările în timp ale litoralului sunt
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
28). V. Pavelcu folosește termenul de frustrare când se referă la „condițiile deposedării, la starea organismului sau la formele de reacție. În fața unei piedici, a unei bariere, elevul trăiește un sentiment de deposedare, schițând o reacție de apărare sau de agresiune”(Pavelcu, 1968, p. 51). Conform definiției sale, se desprind următoarele elemente ale frustrării: 1. necesitatea 2. contrarierea trebuinței 3. caracterul aproape de neînvins al obstacolului 4. două forme de obstacol: extern sau intern 5. starea motivațională și afectivă, rezultată din blocarea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
identificarea lor și, astfel, la lărgirea exagerată a sferei noțiunii de frustrare, înglobând în ea toate cazurile de obstacole sau de interferențe care împiedică obținerea obiectului-scop. Totuși nu orice obstacol ivit în calea satisfacerii unei trebuințe provoacă un act de agresiune și același obstacol poate da naștere la stări afective diferite, în sensul atribuit barierei ivite. V. Pavelcu elaborează o întreagă teorie a emoțiilor pe baza fenomenului de frustrare, deosebind, în afară de cele două efecte fundamentale posibile- mania (agresiune în orientare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
act de agresiune și același obstacol poate da naștere la stări afective diferite, în sensul atribuit barierei ivite. V. Pavelcu elaborează o întreagă teorie a emoțiilor pe baza fenomenului de frustrare, deosebind, în afară de cele două efecte fundamentale posibile- mania (agresiune în orientare spre obstacol) și frica (cu orientare de la obstacol), alte efecte, ca repulsia, deprimarea, gelozia, ura, resentimentul, sau triumful în caz de lichidare a obstacolului. Ceea ce formează nota distinctivă/definitorie a fenomenului de frustrare este - după cum s- a arătat
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Se poate vorbi de frustrare numai în cazul în care elevul se simte deposedat de un drept. Această deposedare creează o reacție firească în sensul de restabilire a dreptului, respectiv cu ajutorul acțiunii, de revendicare, de luptă care nu înseamnă neapărat agresiune. Dezvoltarea copilului poate fi privită ca o afirmare progresivă a independenței personale, legată de conștiința răspunderii și a obligațiilor față de societate. Etapele mai importante ale dezvoltării copilului reprezintă etape de contradicții și de crize, în timpul cărora stereotipurile vechi se destramă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pentru activitatea sa școlară, dar și un factor al frustrării. În cazul unui elev jignit și umilit de institutor/profesor, elevul, fie se închide în el, fie răspunde agresiv. Trăind acut „nedreptatea care i se face și apărându-se prin agresiune și ostilitate, apare el însuși în ochii colectivului un tip dificil, imposibil, fapt care-și va pune amprenta pe relațiile sale cu colegii (aceștia îl resping)" (Filimon, 1967, p. 92). Frustrarea, care la început era efect, se transformă prin reactivitatea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
va avea probleme cu disciplina școlarilor. Zâmbetul binevoitor al institutorului/profesorului, răbdarea, omenia sa, creează un climat pozitiv la lecție, favorabil desfășurării muncii sale didactice, respingând sentimentul de frustrare în fața unor piedici sau bariere, schițat prin reacții de apărare sau agresiune. „Tonalitatea afectiv-motivaț ională a relaț iei educative este tot atât de importantă, dacă nu chiar mai importantă decât aspectul ei cognitiv. Prin urmare, este necesar să acordăm o egală (și justificată) atenț ie atât universului afectiv- motivaț ional al elevului, cât și
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
către cititorii care posedau știri interesante despre Principate, să le relateze ei înșiși în corespondențe adresate „Gazetei de Transilvania”. Ceea ce îi îngrijora pe transilvăneni, la data când se scria acest articol (29 aprilie 848), era dacă Principatele urmau să suporte agresiuni externe. „Gazeta de Transilvania” infirma zvonul cum că oști țariste ar fi călcat chiar pe pământul Moldovei . Se considera că „moldomuntenii”, dacă erau uniți, puteau ține piept oricărei intervenții externe. Evenimentele din Principate erau văzute de transilvăneni prin prisma luptei
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
aibă în vedere câteva aspecte extrem de importante: • Amploarea intervenției de executat și locul unde se practică • Afecțiunea generală prezentă ( compensată, decompensată sau la limita decompensării) • Evaluarea complexă a anamnezei medico-chirurgicale pentru aprecierea riscului unei afecțiuni generale “ silențioase” care sub impactul agresiunii anestezico- chirurgicale poate deveni manifestă • Evaluarea riscului intervenției chirurgicale în scopul pregătirii medicamentoase a pacientului cu potențial de risc ,pentru a preveni urgența medicală. În cazurile în care medicul specialist de medicină dentară identifică sau doar are suspiciunea problemelor de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
medicii practicieni trebuie să privească cu seriozitate, competență și profesionalism orice manoperă dentară care - în anumite circumstanțe, se poate complica cu un eveniment medical neprevăzut. Modul de viață , de alimentație și de muncă a omului contemporan generează numeroși factori de agresiune ce acționează lent și cumulativ asupra organismului uman. Datorită stressului, riscul potențial al accidentelor în cabinetul stomatologic sau de chirurgie dento-alveolară este mult crescut prin stări anxioase - „ angoisse dentaire” , insomnii, alimentație deficitară dată de durerea dentară, automedicația necontrolată și riscul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
fi compensate afecțiunile generale astfel încât actul operator să se efectueze fără riscuri. Pentru nici o specialitate medicală, problema terenului și individualizarea terapiei în raport cu el, nu se pune atât de stringent ca pentru medicina dentară. Metoda de anestezie, intervenția chirurgicală constituie o agresiune care dacă ignoră particularitățile reactive ale bolnavului respectiv, poate aduce mai multe dezavantaje decât beneficiul operator. Anamneza medico-chirurgicală, examenul general pe aparate, investigațiile paraclinice, examenele biologice generale au rolul de a depista unele deficiențe sau insuficiențe funcționale sau organice, latente
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pacientului până în momentul respectiv: factori genetici sexul, vârsta nutriția patologia preexistentă și actuală particularitățile constituționale, imunobiologice, biochimice, endocrine, nervoase labilitatea homeostaziei factorii sociali.(3) În medicină importanța practică a terenului se relevă mai ales atunci când răspunsul unui pacient față de o agresiune oarecare, diferă de la norma cunoscută în patologia respectivă . Cunoașterea pacientului presupune un interogatoriu precis și un examen obligatoriu al statusului clinic psiho- somatic . Interogatoriul poate să se deruleze parțial prin completarea prealabilă a unui chestionar medical dar ulterior el trebuie
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pacient până atunci considerat sănătos, cu atât mai mult dacă este cazul unui pacient cu terenul în condiții fiziologice particulare (bătrâni, copii, femei gravide) sau organisme tarate. Traumatismul operator tulbură echilibrul neuro-hormonal global al bolnavului, în raport direct cu intensitatea agresiunii (anestezico-chirurgicale) dar și cu capacitatea de reacție a țesutului interesat prin îngrijirea stomatologică. Importanța actului anestezico - chirurgical nu trebuie să depășească rezervele funcționale ale organismului deoarece din dezechilibrul acestor 3 factori decurge periclitarea bolnavului așa numitul “risc operator”. Archer în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
o tendință în continuă creștere. Hipertensiunea arterială, ateroscleroza și insuficiența coronariană alcătuiesc așa numita „ tripletă sinistră” . Explicația fundamentală etiologică a acestor maladii constă în modul de viață , de alimentație și de muncă a omului contemporan care generează numeroși factori de agresiune, factori ce acționează lent și cumulativ asupra organismului uman. Terenul cardio-vascular cuprinde afecțiuni de natură: Funcțională : tulburări paroxistice de ritm sau conducere cardiacă Inflamatorie : valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite Degenerativă : ateroscleroză, infarct miocardic. În stabilirea deciziei terapeutice , în mod special în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
principale: inhibiția și excitația. Inhibiția împiedică anxiosul să acționeze, să adopte măsurile pe care le necesită o situație dată. Excitația poate să alterneze cu inhibiția sau poate să domine tabloul clinic sub formă de agitație, febrilitate, iritație, bruschețe sau chiar agresiune. Manifestări fizice Epifenomen în anxietatea obișnuită, ea se manifestă intens în angoasă și panică. Semnele subiective sunt dominate de senzația de sufocare, apăsare precordială, jenă în respirație. Modificarea de tonus muscular, astenia, senzația de slăbiciune, indispoziția există întotdeauna. Frecvent apar
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
iminentă. Simptomele somatice însoțesc întotdeauna atacul de panică sub formă de: • dispnee • sufocare • palpitații • tremurături • greață, jenă abdominală • durere sau jenă toracică • frisoane. Pacientul prezintă fața palidă, privirea rătăcită, adesea imobilă (“inhibiție anxioasă”) sau dimpotrivă agitație, stare febrilă, grețuri, iritație, agresiune (“agitație anxioasă”) . Criteriile diagnostice pentru atacul de panică constau în prezența unei perioade distincte de frică intensă sau disconfort, în care 4 sau mai multe din următoarele simptome apar brusc și ating un maxim în decurs de 10 minute: • palpitații
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]