6,796 matches
-
mediatic. Cota de piață a "divinatorilor de serviciu" crește și prin faptul că ei se anunță a fi deținătorii unor plante, obiecte sau talismane miraculoase. Persoanele aparținând etniei rrome 319 exploatează mai mult aspecte de acest gen. Totuși, cei cu ambiții mai mari, intelectuale prezintă diplome universitare, doctorate, distincții, medalii, participări la congrese naționale și internaționale pe teme esoterice sau de vrăjitorie. Scriu tot felul de cărți și articole sau își dezvăluie apartenența la tot felul de asociații, organizații și ordine
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cuvântul etc. devin indicii importante în acest sens. Cunoașterea și stăpânirea acestora au ca efect controlul relației sociale. 5. Practicile de genul divinației au, fără îndoială, o componentă cognitivă și o alta acțională. Faptul că dincolo de orice curiozitate omul are ambiția de a stăpâni cele trei dimensiuni temporale nu mai este nici un secret. Aceasta se verifică și în cazul metodelor de cercetare științifică a evenimentelor. În vara anului 2005, la Chicago a avut loc Conferința Delfică de Futurologie 334. Putem spune
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
multe aspecte numai formală. Din secolul al XIV-lea și, mai cu seamă, dintr al XV-lea, universitatea Începe să devină tot mai clar o insti tuție a statului. Aceasta nu Înseamnă că marile așeză minte Își pierd caracterul și ambițiile cosmo po lite: este Însă evident că orașele ca formă administrativă, precum și principii și suveranii, Încep să dezvolte o politică de plasare a universității În serviciul exigențelor unui mediu politic teritorial precis: În fiecare centru orășenesc, aceasta trebuie să furnizeze
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
s-a produs nu demult o defrișare. numai lăstărișși-un topor fără coadă ros de rugină Manuela Dragomirescu Abia În urma acestei prime impresii, putem aborda un alt orizont În care să simțim vigoarea naturii care renaște și degradarea vestigiilor trudei și ambițiilor umane. Lăstarii și iarba vor fi mereu biruitoare pe meterezele cetății. Chiar dacă, mai versați În modul de a gusta haiku-ul, simțim simultan imaginile concrete și simbolismul lor, simțim la fel de bine că există o ierarhie a straturilor Înțelesului. Și mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
subjugă cititorul, călăuzindu-l de-a lungul Înșiruirii faptelor, ci unul care prezintă nepăsător, imperturbabil faptele, evitînd să le comenteze afectiv sau moral. Textul lui Defoe este unul prozaic urmărind să comunice autenticitatea faptului și să evite orice comentariu superfluu. Ambiția lui stilistică este transparența, „preocuparea de a lăsa faptele să vorbească singure, povestea să aibă singură grijă de ea”. Stilul este caracterizat drept pozitivism flegmatic, iar precizia sa rece, lipsa de emotivitate par inocente, nepremeditate. Dacă acum ne uităm asupra
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de nea se așează pe banca de lemn Valeria Tamaș Așteptînd trenul, o sintagmă care de obicei notează o modalitate, tinde să se preschimbe Într-o stare. Fragmentarea poemului Îi promulgă autonomia, dar, nefiind un simplu nume (un substantiv) cu ambiții de Închidere conceptuală, sintagma Își păstrează incompletitudinea, deschiderea, tremurul, aspirația către posibile compliniri. Așa cum este, este plină de așteptări imprecise care-i creează un halou emoțional, un caier amorf din care nu se pot toarce nicicum notele limpezi ale unei
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
constructivismul contemporan. Patru dintre acestea merită o atenție specială: neînțelegerile dintre constructiviști asupra naturii teoriei, relația cu raționalismul, metodologia cea mai indicată și contribuția constructivismului la o teorie critică a relațiilor internaționale. De multă vreme, raționaliștii, mai ales neorealiștii, au ambiția să formuleze o teorie generală a relațiilor internaționale ale cărei asumpții de bază să fie atât de robuste încât să poată explica trăsăturile lor fundamentale, fără a ține seama de epoca istorică sau diferențele în înfățișarea internă a statelor. Pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teorie generală a relațiilor internaționale ale cărei asumpții de bază să fie atât de robuste încât să poată explica trăsăturile lor fundamentale, fără a ține seama de epoca istorică sau diferențele în înfățișarea internă a statelor. Pentru majoritatea constructiviștilor, asemenea ambiții nu au relevanță. Forțele constitutive pe care ei pun accentul, precum ideile, normele și cultura, și elementele referitoare la agentul uman pe care le subliniază, cum sunt identitățile corporative și sociale, sunt toate în mod inerent variabile. Pur și simplu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sociale, sunt toate în mod inerent variabile. Pur și simplu nu există nimic de genul unei idei sau identități universale, transistorice, dezrădăcinate, autonome cultural. Astfel, majoritatea constructiviștilor consideră urmărirea unei teorii generale a relațiilor internaționale o absurditate, și își limitează ambițiile la oferirea de interpretări și explicații clare despre aspecte discrete ale politicii mondiale, fără a depăși stadiul "generalizărilor contingente" extrem de precaute. De fapt, au insistat ei în mod repetat, constructivismul nu este o teorie, ci mai degrabă un cadru analitic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a vreunei direcții teoretice, cât și pentru asimilarea celor propuse de unii din iluștrii săi congeneri. În prefața volumului Ars poetica, Ilie Guțan sublinia dificultatea cuprinderii și interpretării artei poetice argheziene atâta timp cât poetul însuși "nu a pregetat [...] să ironizeze acid ambiția speculativă a unor confrați de a vârî în rețete inefabilul". De asemenea, criticul sibian remarca lipsa oricărei "intenții normative" la un poet "convins că exemplaritatea cuiva este unică, irepetabilă, pedagogie pentru repetenți"169. Cu toate acestea, în publicistica argheziană, există
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
poetul și denunțând violența și trivialitatea pamfletului său. Fără a mai aminti motivațiile obiective care au declanșat polemica Arghezi-Lovinescu, trebuie spus că acesta din urmă va desconsidera vehement ideea de literatură pamfletară într-un alt articol, de data aceasta cu ambiții teoretice 315, în care departajează, pripit, între pamfletul de idei (avându-l ca exponent pe Iorga), superior calitativ, prin conținutul vehiculat, și pamfletul de cuvinte (reprezentat de Arghezi), etichetat ca suburban și trivial și împins, în consecință, la periferia literaturii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
-l principe pe Sigismund Bathory. Astfel, oaste lui Mihai și oastea lui Basta pornesc la Înlăturarea lui Sigismund. Lupta cu Sigismund s-a dat la Gurăslău (3 august 1601), lângă Zalău. Mihai era din nou domn, dar Basta dominat de ambiții proprii , fiind convins și de adeziunea curții imperiale care dorea Transilvania a pus la cale asasinarea lui Mihai, săvârșită la 19 august 1601, lângă Turda. Mihai Viteazul a fost una din marile personalități ale istoriei noastre din toate timpurile. Instituțiile
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
amprenta împroșcarea, frecarea, pata, tatuajul sau colajul pe scurt, copilăria mută a semnului, făcând totodată ca aceste prime suflări să funcționeze și drept cuvinte, unități discrete ale unui sistem articulat. Sub proiectul său mărturisit, "artă egal viață", se ascunde această ambiție contradictorie, nemăsurată: să cumuleze prestigiul senzației și cel al limbajului, întoarcerea la textură și exegeza textuală. Copiii noștri bătrâni căci orice artist e un copil visează să unească emoția strigătului primar și interpretarea conceptuală a strigătului lor. Șocul și șicul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
păgânilor iar pentru a reuși în război, e nevoie de soldați și de imagini. Acel labarum al lui Constantin, care a văzut o cruce luminoasă pe cer înaintea victoriei asupra lui Maxențiu. Dar era numai o monogramă. Căpătând putere și ambiție politică, creștinismul regresează, în sensul lui Peirce, de la "simbol" la "indice", iar palladium-ul imperial devine Sfânta Mahramă de la Edessa, Adevăratul Chip al lui Christos imprimat pe o bucată de pânză. Transportată la Constantinopol, a fost un ajutor în războiul din
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sau, mai degrabă, contrasensul atât de popular căruia îi dă loc a dăunat mult cauzei regăsirii între material și spiritual în artă. Faimoasa formulă a fost înscrisă într-o psihologie a artei, când ea ține doar de o istorie a ambiției. Definiție a picturii? Nu. Strategie de carieră a unui mare pictor care s-a săturat să fie luat drept un muncitor specializat. Revendicare de onorabilitate a unui guler alb exasperat că era încă amestecat cu gulerele albastre de pe șantiere (sculptorii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lista marilor ansambluri de locuințe și cartiere cu habitat degradat (1993): Fondurile Interministeriale de Intervenție pentru Orașe (1994); Legea de Orientare pentru Amenajarea și Dezvoltarea Durabilă a Teritoriului (1995); Pactul de relansare a orașului (1996); Raportul Orașul mâine o nouă ambiție pentru orașe ("politica orașului este în centrul actului de guvernare") (1998); Programul Guvernamental de Reînnoire Urbană și de Solidaritate (măsuri vizând favorizarea revitalizării economice a orașelor, a accesului la ocupare, integrarea socială, dezvoltarea serviciilor, susținerea vieții asociative etc.248) (1999
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
necesare pentru a obține o diplomă, să integreze competențele solicitate de către potențialii angajatori, să fie pregătiți pentru probabilitatea schimbării traiectoriei de mai multe ori pe timpul vieții. În contextul actual al pieței muncii, a "face o facultate" nu este doar o "ambiție". Pe de altă parte este adevărat că mulți tineri vin în universitate fără o vocație reală... Rata ridicată a celor care se retrag pe parcursul anilor de studii este adesea interpretată ca un semn că "sistemul de învățământ nu răspunde nevoilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Gură de Aur, Omilii la săracul Lazăr, cuvântul V, în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență..., p. 117) „Copacul necredinței este plantat de curiozitatea cea rea a gândului, este udat de orgoliu și este îngrășat de patima ambiției”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 361) „Să întrebăm pe cei ce vorbesc împotrivă: Oare este Dumnezeu? Și de vor zice că nu este, nici să nu le răspundem. Căci precum celor nebuni nu li se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe cutare. Pentru aceea zice apostolul că trebuie a împreună glăsui și cu gândul, și cu înțelegerea. Schisma între corinteni nu venise de acolo că se dezbinaseră și se învrăjbiseră în credință, ci pentru că se dezbinaseră în înțelegere (părere), după ambiția omenească”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, pp. 22-23) „Dar dacă cei care au fost orânduiți de a zidi pe alții, din capul locului ei nu numai că nu au zidit, ci
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îi este contrapus, tot din interiorul concepției obiectiviste, un alt mit, cel "al contextului". Situat pe pozițiile raționalismului critic, care își regăsește fundamentul, de asemenea, în teoria adevărului-corespondență, Karl Popper atacă atât pretențiile de "pozitivare" a teoriei sociale, cât și ambiția acesteia de a dezvolta o abordare din care să rezulte că orice cunoaștere este determinată social, depinzând, cu alte cuvinte, de contextul în care se plasează subiectul-cunoscător. Într-o primă instanță, Popper denunță "(...) naturalismul sau scientismul eronat și confuz din
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a) critica teoretico-socială și politică a utopiei se fundamentează pe o analiză epistemologică, una care, ca și în cazul criticii ideologiei, implică aplicarea unor criterii științifice în evaluarea acestui mod de gândire; b) din această perspectivă, utopiei îi este reproșată ambiția de a pretinde posibilitatea cunoașterii raționale a cursului istoriei, din moment ce plasează în viitor forme de organizare socială cu privire la funcționarea cărora, aflați în prezent, nu avem nici cea mai mică certitudine. O asemenea perspectivă critică asupra utopiei, care atribuie conceptului statutul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
esența sa, o astfel de definiție denotă totuși, dincolo de rezerva manifestă față de ideologie, și o raportare negativă la aceasta, realizată de pe poziții obiectiviste. E ca și cum ideologia și-ar fi propus să fie mai mult decât este, astfel încât e necesar ca ambițiile sale să fie temperate prin instituirea unor limite de științificitate. Cea de a doua modalitate de raportare la ideologie, specifică teoriei politice empirice și științei politice, face din ideologie un element cu rol de indicator în analizele referitoare la comportamentul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
postmodernă a modernității își anunță astfel prezența în lumea contemporană, în calitate de provocare pentru tot ceea ce gândirea modernității ne-a lăsat moștenire. Cea mai expusă idee în contextul acestei reevaluări este aceea a progresului umanității. Așa cum am văzut pe parcursul capitolelor anterioare, ambiția modernității a fost de a proiecta evoluția societății sub forma unui progres al raționalității și, din acest punct de vedere, chiar ideologia, în sensul său originar, urma să se ralieze acestui efort. Un asemenea scop, asumat ca o certitudine, a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
maniera în care ideologia poate servi adaptării indivizilor și grupurilor la aceste schimbări sociale și poli-tice, prin menținerea a ceea ce Giddens numește "securitate ontologică" în sfera identitară 487. Și asta cu atât mai mult în condițiile lumii postmoderne, care, în ambiția de a respinge metanarațiunile modernității, a creditat inclusiv punerea în discuție a unor concepte care conferiseră sens legăturilor sociale într-o etapă istorică precedentă. Așa cum am văzut, este vorba, în acest caz, de latura radicală a postmodernismului cu semnificația sa
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
precis de granițe teritoriale"511. Sau, pentru a utiliza termenii lui Robertson, statul-națiune și societatea pe care acesta o presupune apare în momentul în care sinele individual devine conștient de existența societății ca atare 512. Am putea spune că este ambiția artificiului să creeze ceea ce natura nu a putut realiza. Tocmai în acest sens, statul-națiune a fost creat pentru a defini diferența dintre ordine și haos, a propriului de impropriu. Statul-națiune omogenizează, cu alte cuvinte, ceea ce-i este propriu. În același
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]