7,050 matches
-
parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei inverse : reflectă totalitatea realului într-un grăunte, tăria spirituală în conștiința slăbiciunii noastre, atotprezența divină într-un Străin care nu are unde să-și plece capul. Datorită acestei reguli, logica simbolică ne face să privim (ori măcar să întrevedem) realul dintr-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
schema inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari, prin regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării 1 . Andrei Pleșu, în Simboluri metafizice ale crucii, Humanitas, București, 2007, pp. 98-99 : Analogia, definită în sens strict, înseamnă o operațiune de reflexie, de oglindire, și implică, drept corelativ necesar, conceptul inversării. Analogia se bazează pe schema răsfrîngerii, a răsturnării cu tot ce implică ea. înseamnă răsfrîngere a unui lucru de sus într-unul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării 1 . Andrei Pleșu, în Simboluri metafizice ale crucii, Humanitas, București, 2007, pp. 98-99 : Analogia, definită în sens strict, înseamnă o operațiune de reflexie, de oglindire, și implică, drept corelativ necesar, conceptul inversării. Analogia se bazează pe schema răsfrîngerii, a răsturnării cu tot ce implică ea. înseamnă răsfrîngere a unui lucru de sus într-unul de jos. Analogia, în acest sens strict, transpare într-o mulțime de lucruri Avem adagiul sufit, care e clasic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sens strict, înseamnă o operațiune de reflexie, de oglindire, și implică, drept corelativ necesar, conceptul inversării. Analogia se bazează pe schema răsfrîngerii, a răsturnării cu tot ce implică ea. înseamnă răsfrîngere a unui lucru de sus într-unul de jos. Analogia, în acest sens strict, transpare într-o mulțime de lucruri Avem adagiul sufit, care e clasic : universul e un om mare, omul e un mic univers. E un caz tipic de analogie : omul individual reflectă Omul universal. Grigorie Palama : omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unui lucru de sus într-unul de jos. Analogia, în acest sens strict, transpare într-o mulțime de lucruri Avem adagiul sufit, care e clasic : universul e un om mare, omul e un mic univers. E un caz tipic de analogie : omul individual reflectă Omul universal. Grigorie Palama : omul, această lume mare în mic, e un rezumat a tot ce există și încununarea operei divine. De aceea, de altfel, a fost creat ultimul. Tot astfel cum ne rezumăm discursurile prin concluzii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari, prin regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării Ch‡ndogya-UpaniÌad : Căci ‡tma, care rezidă în inimă (‡tma, sinele, fiind echivalent cu Tema analogiei inverse a fost reamintită publicului român de Andrei Pleșu în cartea Despre îngeri cu capitolele Lumea în oglindă, Nicăieri, peste tot, înăuntru, în afară, legate de mundus imaginalis. De asemenea, a fost reamintită de H.-R. Patapievici, în volumul Ochii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cosmologică a Empireului. Pe măsură ce pătrunde în Empireu el începe să vadă altfel același lucru Firea lui Dante trans-umanează, trece dincolo de posibilitățile de percepție ale subiectului uman obișnuit Transformat lăuntric, trans-umanat, Dante vede întreg Empireul sub forma Rozei Divine.1 Dar analogia inversă între cele două sfere este în primul rînd obiectivă : mișcarea proprie uneia răsfrînge mișcarea celeilalte, ordinea celei superioare se reflectă inversat în ordinea celei inferioare. Imaginea care dă, în Divina Comedie, signatura acestei multiple răsfrîngeri este imaginea copacului arborele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este să asume coprezența în tensiune a viziunii perspectivale și a viziunii proprii divinului, care înfășoară totalitatea perspectivelor și a existentelor în Privirea infinită, trans perspectivală. Slăbiciunea apofatică a transcendenței în modernitatea tîrzie Gîndirea simbolică, cu a sa regulă a analogiei inverse, privește realul de la ambele capete, din ambele puncte de vedere, cel perspectival și cel trans-perspectival. Ea identifică în împrejurările cele mai banale oglindirea transcendenței, în lucrurile umile răsfrîngerea celor supreme. De aceea, poate pregăti întrucîtva întîlnirea ochilor. Spectacolul public
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
avea pentru noi sensul inexact, desigur, dar devenit comun, de putere care domină corpul social și viața comunitară. Nu atributul puterii este cel prin care se manifestă transcendența în societățile noastre. Laicizarea ne-a dezobișnuit să o portretizăm recurgînd la analogii directe, care să o învestească cu atributele magnificenței, forței, dominației, legii. Luînd această stare de fapt ca pe un material simbolic, am putea deveni mai atenți la ipostaza paradoxală a divinului polar, suveran față de mișcările lumii și totodată prezent în interiorul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au planificat și creat oamenii. De aici, se încearcă să se infereze în mod inductiv că există un proiectant sau creator asemănător proiectantului inteligent al artefactelor omenești evident, cu mult mai inteligent. În centrul acestui argument se găsește așadar o analogie între univers și lucrurile despre care știm că au fost proiectate și create de ființe inteligente. Astfel, argumentul teleologic este un argument prin analogie. Cele mai cunoscute variante ale argumentului teleologic se găsesc în Dialogurile despre religia naturală ale lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
al artefactelor omenești evident, cu mult mai inteligent. În centrul acestui argument se găsește așadar o analogie între univers și lucrurile despre care știm că au fost proiectate și create de ființe inteligente. Astfel, argumentul teleologic este un argument prin analogie. Cele mai cunoscute variante ale argumentului teleologic se găsesc în Dialogurile despre religia naturală ale lui David Hume și în cea de-a cincea dovadă a lui Toma D'Aquino. Acesta din urmă își formulează varianta sa după cum urmează: "A
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
universului este o ființă inteligentă. 5. Această cauză este Dumnezeu. Prin urmare, probabil că: 1. Obiectele naturale care alcătuiesc universul acționează spre îndeplinirea unui scop sau țel. Deci, în cazul argumentului lui Toma, ceea ce pare să justifice prima premisă este analogia cu lucrurile despre care se cunoaște că au un scop. Și, deoarece aceasta este singura premisă îndoielnică, iar premisele (2) și (3) sunt acceptabile, la baza argumentului stă analogia. Putem accepta premisa (2) deoarece pare sigur că numai o ființă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cazul argumentului lui Toma, ceea ce pare să justifice prima premisă este analogia cu lucrurile despre care se cunoaște că au un scop. Și, deoarece aceasta este singura premisă îndoielnică, iar premisele (2) și (3) sunt acceptabile, la baza argumentului stă analogia. Putem accepta premisa (2) deoarece pare sigur că numai o ființă cu inteligentă ar putea fixa un scop de îndeplinit și numeroase mijloace pentru a-l atinge. Cea de-a doua diferență între cele două variante este și mai semnificativă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
știe că pictura lui există, el având nevoie de această perspectivă pentru a-și duce la bun sfârșit raționamentul care arată că o astfel de pictură este mai mare decât pictura despre care știe că nu există 68. Se face analogia "pictor pictură" pentru a se demonstra că ceva poate fi conceput chiar dacă nu se percepe automat existența acelui lucru în fapt. Atunci când pictorul se gândește la pictura pe care vrea să o realizeze, el are în minte această pictură, dar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu îi poate corespunde nimic din experiență. De aici se concluzionează că Dumnezeu nu poate fi cunoscut decât prin intermediul ideii înnăscute pe care o avem despre el, iar ideea este chiar marca celui care ne-a creat. Descartes face o analogie între sigiliul cu care făurașul își însemnează opera și felul în care Dumnezeu și-a marcat existența prin ideea despre sine, pe care a pus-o în mintea și sufletele noastre 101. Descartes își prezintă argumentul astfel: După ce [gândirea] a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
determinat în experiență", argumentul lui Kant poate fi reformulat astfel: nu putem demonstra existența unui obiect transcendent experienței apelând la conceptele unor obiecte din experiență și atribuindu-le predicate logice. Existența nu este un predicat real, ci unul logic, iar analogia dintre taleri și Dumnezeu este incorectă atâta vreme cât acele "obiecte" nu se află într-un mod similar în câmpul experienței 139. Hegel combate critica implicată în distincția între 100 de taleri reali și 100 de taleri posibili, pornind de la nedeterminatul absolut
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
se referă la un concept), iar Russell a articulat pozițiile acestora considerând că existența trebuie privită ca o proprietate a funcțiilor propoziționale. J.J.C. Smart afirmă și el în continuarea lui Russell și Frege că existența nu este o proprietate. Prin analogie "a mârâi" este o proprietate a tigrilor și a spune că "tigrii domestici mârâie" înseamnă a spune ceva despre tigrii domestici, dar a spune că "tigrii domestici există" nu înseamnă a spune ceva despre tigrii domestici, ci a spune că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
manieră autentică, generalul cu particularul. Un personaj literar tipic, o situație tipică sunt produse pe baza unor astfel de procedee fiind menționate curent În analizele literare. În tehnică se utilizează pentru tipizarea constructivă a produselor industriale, tipizarea proceselor tehnologice etc. Analogia a stat la baza multor inovații și invenții În tehnică și a multor descoperiri În știință. Ea are la bază identificarea unor elemente comune și a celor necomune la două serii de obiecte sau fenomene, unele dintre acestea fiind bine
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
manieră autentică, generalul cu particularul. Un personaj literar tipic, o situație tipică sunt produse pe baza unor astfel de procedee fiind menționate curent În analizele literare. În tehnică se utilizează pentru tipizarea constructivă a produselor industriale, tipizarea proceselor tehnologice etc. Analogia a stat la baza multor inovații și invenții În tehnică și a multor descoperiri În știință. Ea are la bază identificarea unor elemente comune și a celor necomune la două serii de obiecte sau fenomene, unele dintre acestea fiind bine
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nu vor fi asemănătoare Într-un caz și celălalt. Consecința studiului aprofundat, științific, va fi o descoperire. Rezultatul procesului instructiv-educativ va fi, pe cât posibil, o Însușire aprofundată a materialului didactic, respectiv o „descoperire pentru sine”. Aici se poate stabili o analogie Între procesele Învățării și cele ale cercetării. Atât cercetarea, ca una dintre formele activității cognitive a omului, cât și procesul cognitiv, considerat În ansamblu, se realizează În desfășurarea activității intelectuale. Gândirea este, În esență, cunoașterea care conduce la rezolvarea problemelor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nu vor fi asemănătoare Într-un caz și celălalt. Consecința studiului aprofundat, științific, va fi o descoperire. Rezultatul procesului instructiv-educativ va fi, pe cât posibil, o Însușire aprofundată a materialului didactic, respectiv o „descoperire pentru sine”. Aici se poate stabili o analogie Între procesele Învățării și cele ale cercetării. Atât cercetarea, ca una dintre formele activității cognitive a omului, cât și procesul cognitiv, considerat În ansamblu, se realizează În desfășurarea activității intelectuale. Gândirea este, În esență, cunoașterea care conduce la rezolvarea problemelor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În capacitatea de a reflecta, de a reproduce lucruri și fenomene ale lumii reale, ordinea lor necesară, structura lor. Noțiunea de model reiese din existența asemănării (similitudinii) Între două obiecte - unul fiind considerat originalul, celălalt modelul său. Se cercetează prin analogie un sistem, iar concluziile se referă la alt sistem. În acest caz sistemul cercetat este o reflectare (un model) al originalului. Prin modelare, se Înțelege o metodă de operare mijlocită, teoretică sau practică asupra unor obiecte, cu ajutorul căreia se cercetează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În capacitatea de a reflecta, de a reproduce lucruri și fenomene ale lumii reale, ordinea lor necesară, structura lor. Noțiunea de model reiese din existența asemănării (similitudinii) Între două obiecte - unul fiind considerat originalul, celălalt modelul său. Se cercetează prin analogie un sistem, iar concluziile se referă la alt sistem. În acest caz sistemul cercetat este o reflectare (un model) al originalului. Prin modelare, se Înțelege o metodă de operare mijlocită, teoretică sau practică asupra unor obiecte, cu ajutorul căreia se cercetează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
l) procesele care au loc În sistemele economice sunt, de regulă, neliniare. Pe baza acestor premise, sunt elaborate procedee de descriere a comportamentului sistemelor economice, care utilizează metode cibernetice, informatice, psihosociologice, precum și procedee de modelare matematică. De asemenea, sunt folosite analogii fizice și tehnice iar simularea este utilizată ca un procedeu de bază În descrierea comportamentului sistemelor. În linii mari teoria sistemelor urmărește Înțelegerea stării unui sistem cu ajutorul unor ecuații care descriu În timp intrările, transformările și ieșirile din sistem, pentru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
l) procesele care au loc În sistemele economice sunt, de regulă, neliniare. Pe baza acestor premise, sunt elaborate procedee de descriere a comportamentului sistemelor economice, care utilizează metode cibernetice, informatice, psihosociologice, precum și procedee de modelare matematică. De asemenea, sunt folosite analogii fizice și tehnice iar simularea este utilizată ca un procedeu de bază În descrierea comportamentului sistemelor. În linii mari teoria sistemelor urmărește Înțelegerea stării unui sistem cu ajutorul unor ecuații care descriu În timp intrările, transformările și ieșirile din sistem, pentru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]