5,509 matches
-
instituțiile care gestionează oíkonomía (instituția imperială și ecclesie), precum și față de instanța divină și alesul său, basileul. Distanța dogmatică dintre ortodoxism și catolicism va mări în timp falia dintre sistemele de guvernare și ideologiile politice care au animat Constantinopolul, respectiv occidentul european; de altfel, ea va fi un suport argumentativ în confruntarea politică. Teoria sistemului bizantin de putere asimilează mai curând viziunea platoniciană, preocupată de aspectele construcției politice și ale dreptului de a guverna, nu de caracterul natural
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ale Cărții a VI-a din Politeía, funcția imaginativă apare nu ca facultatea gândirii de a evoca imagini onirice sau de a elabora pure imagini mentale, funcție emergentă doar în interiorul nostru, ci ca afectul care se naște în anima din cauza contactului nostru cu imaginile naturale ale lucrurilor (509e1-510a3). 28 Vezi Casertano: Fantasia ed immaginazione concorrono strutturalmente, innanzi tutto, anche al disegno della "città buona": il regno della politica è legato non solo all'epistēmē, ma anche alla capacità immaginativa
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cose di essere viste, sia per la vista di realizzare la visione, alla stessa maniera il bene conferisce verità agli oggetti conosciuti (le idee) nonché la possibilità stessa di realizzare la conoscenza. (28) 30 Un comentariu detaliat în Vegetti, M. "Anima e corpo." Vegetti 201-27. 31 Vezi în Taylor, A.E. Platone. L'uomo e l'opera. Firenze: La Nuova Italia, 1987 [1927]: Se intendiamo dire che l'idea del bene è un altro nome per indicare ciò che Platone intende
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și trupul zdruncinat, în mijlocul unui vârtej ce amestecă și neantizează fragmentele unei lumi inconștient de captivă viciului și egoismului expansiv. Membrii naivi ai acestei mundaneități sunt izbiți de bulversare și panică, renunță brusc la orice legătură cu prezențele ce le animau viața spre a căuta disperat un refugiu, un loc al protecției față de învolburarea deplină a naturii ce devine non-natură prăbușindu-se peste om. Într-o astfel de situație, mă aflu și eu alergând disperat în speranța găsirii unei ocrotiri de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
contracție și spasm universal, mă voi perinda încă sub policandrul timpului cu mâna dreaptă sau fruntea înscrisă de cărbunele satanic afișând cu ostentație și mândrie de orb faptul că sunt un cetățean babilonic, un membru al comunității ce populează și animă vechea și mereu actuala cetate a Babilonului. În scenariul Apocalipsei, Babilonul, asemeni altor nume invocate, reprezintă desigur un simbol ce trimite, indică, conduce semantic. Astfel, plecându-se de la evocarea anticei cetăți caldeene de pe Eufrat în care iudeii biblici au fost
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
omenirii, cizelat pe parcursul a mii de ani, se deschide cu capitolul destinat creativității, considerată, în mod explicit, drept cea mai importantă, și concretizată prin șase linii yang, sub forma unei hexagrame. Calea creației există prin inspirația sa cerească, puternică, sănătoasă, animată de spirit moral. Omul de valoare, creatorul, este „măsura cerului” (37, p. 106). De asemenea, (37, p. 107). Observăm, deci, că preocupările pentru înțelegerea creativității, asociate cu admirația și prețuirea sa, fără rezerve, se confundă cu cele mai profunde tentative
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
predea Academiei Române, când vor crede momentul potrivit.”(p.XLVIII). Cu tot acest protocol, scrisorile n-au fost predate Academiei Române și stau și astăzi, probabil, la descendenții mărinimoasei familii Emilian. Doctorul Ion Nica redă, în facsimil, în cartea sa „Eminescu vis animi”, Ed. Eminescu, 1999, una dintre ele care nu se află în colecția lui I. E. Torouțiu (răspunsul poetului la felicitarea profesorului Ștefan Emilian de ziua sa onomastică, deci scrisoarea nedatată este din jurul lui 8 noiembrie 1887) ceea ce înseamnă că a avut
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de breaslă. Cum să mai vorbești despre o crimă fizică în fața unor criminali morali ai culturii? Acceptăm că a fost vorba de un sacrificiu al poetului, că el a fost sacrificat în numele noii educații, necesară și aceasta, care trebuia să anime tineretul, să-l mențină în creativitate. Nu e ușor să fii țară învinsă de război și totuși să menții suflul vital, creator, în rândul generațiilor tinere. Ceea ce nu este de înțeles, însă, este acest lucru simplu: de ce nu ne asumăm
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sufletele noastre adevărul sensibil iar în lumea rațională din afară vedem o țesătură cu logică șchioapă care-l înfășoară autoritar altfel. Și de aceea adevărul devine marcă a subiectivității, zicere necesară pentru salvare a fiecăruia dintre noi. Dixi et salvavi animam meam. Nota Editorului Schiță biografică Nicolae GEORGESCU, născut la 6 septembrie 1950, în satul Jupânești, com. Coșești, jud. Argeș, este absolvent în 1969 al Liceului teoretic nr. 2 din Onești, jud. Bacău, iar în 1973 termină cursurile la Universitatea București
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai favorabilă. Iată câteva exemple, în paralel cu înțelesul lor real. Iată un exemplu tipic: la un program radio ascultătorii sunt îndemnați să telefoneze și să discute cu realizatorul probleme personale sau de stringentă actualitate. Programul, difuzat duminică seara, este animat de un binecunoscut preot. De multe ori, adolescente care descoperă că sunt însărcinate și nu știu cine este tatăl copilului dau telefon pentru a cere un sfat. în loc să spună: "Sunt gravidă, ce trebuie să fac?", conversația se desfășoară de obicei după următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
se juca cu ideile”, lipsa de prejudecăți în abordarea problemelor, lipsa temerilor în fața noului, curiozitatea față de noutăți. 4.1.3.3 Umorul și spiritul copilăresc Persoanele creative au spiritul umorului dezvoltat și o prospețime copilărească în gândire. Persoana creativă este animată de curiozitate, indiscreție și are un mod copilăresc de a se mira. Ca și un copil, are nevoie organică de a descoperi și de a înțelege universul înconjurător. Creatorii scotocesc prin lăzile de vechituri, prin biblioteci, întreabă mult, își aruncă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Popescu-Sibiu îi aparține textul intitulat Scrisul bolnav și scrisul sănătos, studiu de „patologie literară și artistică” care pleacă de la premisa că procesul literar „bolnav” este indus de un profund dezechilibru în structura psihofiziologică a scriitorilor moderni și că procesul acesta, animat de impulsuri erotice, determină mentalitatea publicului. Autorul articolului, indignat de anarhia sintactică, determinată în opinia sa de libertatea excesivă a celor care zdruncină normele, trece literatura și arta de avangardă în categoria artei bolnave și pornografice, iar în final cere
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
spre vânturi/ să-mi caut anii, să le caut oglinda,/ și s-o sparg într-o mie și unul de greieri” (Verset). Următorul volum, Chorale (1974), continuă linia simbolismului de conotații folclorice: țara, pământul, lumina, inima, apa vie etc. Poemele, animate de o vitalitate panteistă mai purificată, mai aeriană, înglobează totuși aglomerări de imagini și construcții arborescente, de un metaforism abundent. Hore (1977) propune un imaginar folcloric în registru mixt, blagiano-barbian: poemele, intitulate „inele” și grupate în șapte cicluri de câte
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
secretariatul revistei România viitoare, care a apărut, probabil cu un unic număr, în decembrie același an. Mai înainte își încercase norocul la cotidianul Războiul, proprietatea tipografului Ioan Weiss, jurnal apărut în timpul războiului din 1877, când se impusese unui public naiv animat de frumoase sentimente patriotice prin publicarea pe prima pagină (ziarele apăreau în patru pagini) a unor scene fanteziste (desenate cu multă imaginație) de pe câmpul de luptă de peste Dunăre. Nu va fi acceptat aici ca traducător de limba franceză, în schimb
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Matei Millo, aflat la sfârșitul unei glorioase cariere („Dl Millo ca totdeauna a fost admirabil. Anii de care este împovărat acest veteran al scenei, timpul care distruge totul nu a putut să-i stingă focul sacru al artei care-l animă“), și consemnează, în același articol, scris cu surprin zătoare maturitate, două atitudini la fel de păgubitoare în societatea româ nească față de fenomenul artistic contemporan: („Am observat încă și de astă dată că în societatea românească trăiesc două curente puternice și predominătoare. Unul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sufla printre elevi din cauza proastei calități a mâncării. Eu, personal, nu eram nemulțumit, fiindcă, la vârsta aceea - nu aveam decât 15 ani - nu dam nici o importanță hranei. Dar, din spirit de solidaritate și împins de acel imbold care m-a animat întotdeauna de a nu-mi părăsi tovarășii de luptă, am intrat cu entuziasm în mișcare. Era vorba să se găsească cineva care să redacteze o plângere către director și să semneze cel dintâi în capul celorlalți. Inițiatorii ideii, cari erau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ce-i zicŭ și limbuție Să nu te-mpingă n cursă, s-ajungi Mamamuși Ci las-o [l’alde Cornea a o cogalăși S-o] facă cu papară Unde-și înțarcă puii preste hotaru din țérră. Etc. etc. vii Ai anima deschisă și characterŭ voiosŭ Di albŭ e albulŭ, frumosului frumosŭ Ci di și negru ’n negru, hidosului hidos. bucureștiul în 1871 85 lu c. esarcu Intelligentŭ, amorulu de arte, de științe Și erudiție, plus ardentele dorințe De studiuri profunde vorŭ
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în polemică violentă cu Convorbiri literare, mai ales după apariția în revista ieșeană a articolului lui Titu Maiorescu, Beția de cuvinte în „Revista contimporană“. Studiu de patologie literară (1 mai 1873), cei de la Revista contimporană afirmau principiile „școalei de la București“, animată de neobositul B.P. Hasdeu. Toți scriitorii citați de Bacalbașa au colaborat, mai des sau mai sporadic, la Revista contimporană, Câți au mai rămas azi dintre toți aceștia? De la Junimea au rămas Eminescu și Maiorescu, însă de dincoace ni meni afară de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ca mostră a elocinței vremii, toastul lui N. Blaremberg: „În minutul când atâți fii vitregi sfâșie cu mâinile lor impii sânul matern al țării, ne rămâne o mângâiere ș-o mândrie, aceea de-a vă putea arăta! Simțimintele ce ne animează în acest moment ne sunt așa de comune încât ne putem înțelege și cu jumătate vorbele... Divorțul între guvern și națiune este astăzi consumat, este complect și irevocabil. Fericiți dar acei ce în această ocaziune au știut să se ranjeze
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
perplexității și indignării, invocînd numele unor șefi județeni „dă partid și dă stat”, Neagu s-a și întors cu o damigeană de la un alt „sufletist”, Ioan Rusu, antrenor de fotbal, salvînd situația. Vinul era așezat, bun, așa că atmosfera s-a animat foarte repede. Incitat ba de unul, ba de altul, Profesorul a început obișnuitul său „joc de-a masacrul”, inofensiv cînd îl urmărești a doua sau a treia oară, amuzîndu-se pe seama unei părți din lumea literară. Cutare? „Un semidoct!” Cutare? „Un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de condițiile în care suntem forțați să trăim, nu am tăria de a ieși în stradă ori pe aceea de a mă ridica într-o ședință de organizație pentru a spune ce gândesc, cu toate că, în mod indiscutabil, și ceilalți sunt animați de aceleași convingeri. Spunându-vă aceste lucruri, vă rog să considerați scrisoarea mea ca pe un semn de revoltă interioară, ca pe un prim pas sau, dacă vreți, ecou al unei conștiințe. Faptul că el se manifestă printr-o corespondență
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu va avea niciodată adeziunea corpului medical. Disprețul medicilor față de partid și Ceaușescu este profund, nu ne vom supune niciodată dictaturii partidului și, dacă rezistența noastră nu va putea îmbrăca forma unei greve, aceasta e numai din cauza faptului că suntem animați de spiritul hipocratic că medicul trebuie să fie mereu lângă omul suferind. Un participant la congresul rușinii, [sfârșit de noiembrie] 1984, difuzată la 23 decembrie 1984 Al cui congres? Mă întreb, și ca mine o fac, sunt absolut sigur, milioane
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
volgă neagră în care de cele mai multe ori erau înghesuiți cu genunchiul în fund și ajungeau la sediul Securități în Domnița Anastasia ori în clădirea fostei Vămi a Poștei puternic păzită de la podul Mihai Vodă, atât de speriați, încât nu mai animau niciun fel de sentimente patriotice și recrutările eșuau. Refuzul colaborării cu Securitatea nu-ți poate atrage neplăceri decât vremelnic. În special agenții recrutați deja trebuie să se debaraseze de această rușine, eschivându-se de la întâlnirile, de obicei bilunare, la care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
director, Nu demult, trecând prin Piața Palatului pe vreme de seară, m-a izbit pustietatea mohorâtă a acestor locuri, altădată atât de vii. Veneam dinspre Biserica Albă, pe calea Victoriei, care nici măcar în dreptul colțului de la Athénée Palace nu se mai anima nițel, intrasem în piața care se lărgea între clădirea Palatului Republicii și cea a Comitetului Central ca o vastă plajă, aridă și goală. Câteva santinele într-o parte, doi-trei agenți de alta erau singurele vietăți, momâi ale unei autorități ascunse
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
stupefiante convertiri și compromisuri În lumea scriitoricească. Arăta un sănătos scepticism față de orice vedetism și nu renunța la un soi de țărănească, deși subtil rafinată, neîncredere față de motivația gesticulației publice, chiar și atunci când era vorba de „cavalerii bunelor speranțe” care animau mitologia momentului. Am fost de-a dreptul șocat auzindu-l vorbind cu un soi de amară condescendență despre unii disidenți, neascunzându-și, de pildă, suspiciunile față de un poet și eseist care tocmai ieșise din arena confruntărilor politice și cu care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]