73,900 matches
-
persoanelor presupune, în mod logic, și posibilitatea acționării împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate. ... 6. În acest context, autoarea excepției susține că soluția legislativă consacrată de art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 este neconstituțională și apreciază că se impune a se clarifica faptul că instanțele de recurs „rejudecă“ fondul cauzei, doar în cauzele în care fondul a fost soluționat de instanțele de fond. În ceea ce privește încălcarea art. 24 din Constituție, autoarea excepției susține că
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
de atac împotriva hotărârii pronunțate în fond, reglementarea criticată înlătură dreptul părților de a se prevala de toate garanțiile procesuale specifice accesului liber la justiție. ... 7. Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, iar soluția legislativă consacrată de art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 este neconstituțională. Instanța de judecată apreciază astfel că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 21, 24 și 129 din Constituție
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
de altfel, că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia deduce neconstituționalitatea reglementării criticate pornind de la o analiză comparativă a prevederilor art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 cu cele ale art. 498 din Codul de procedură civilă, apreciind că, spre deosebire de dreptul comun, Legea nr. 101/2016 prevede că, în cazul admiterii recursului, instanța de recurs este obligată să soluționeze în toate cazurile fondul cauzei, chiar și în condițiile în care prima instanță a soluționat procesul fără a
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
neconstituționalitate, considerând, în esență, că motivele de neconstituționalitate invocate de autor nu vizează neconcordanța textului de lege criticat cu dispozițiile constituționale, ci modul în care normele criticate au fost aplicate în cauză, în numeroasele soluții de revizuire solicitate. Pe fond, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, de vreme ce niciuna dintre restricțiile instituite în procedura revizuirii nu este în măsură să afecteze caracterul echitabil al procedurii și dreptul de acces la instanță, astfel cum, de altfel, instanța de control constituțional
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
soluție contrară ar demonstra că instanța de revizuire nu a lecturat hotărârile judecătorești anterioare și nu a avut cunoștință de faptul că el a solicitat luarea în considerare a marjei de eroare în calcularea alcoolemiei. ... 6. Judecătoria Sibiu - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale fără a efectua o analiză efectivă a pretinselor contradicții existente între dispozițiile art. 459 din Codul de procedură penală și dispozițiile art. 16
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
Faptul că această fază a admiterii în principiu privește examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept nu conduce la încălcarea dispozițiilor cuprinse în art. 16 și 24 din Constituție. Apreciază că, prin consacrarea în mod explicit în capitolul destinat căilor extraordinare de atac, sunt respectate atât exigențele constituționale naționale în materie, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Consideră că norma
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
de recuzare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate, întrucât elementele ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea procurorului este afectată nu sunt prevăzute de lege, fiind apreciate ca arbitrare. Susține că art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală este constituțional în măsura în care omisiunile și atestările neadevărate ale înscrisurilor judiciare se numără printre elementele întemeiate ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
punct de vedere subiectiv. De asemenea, susține că art. 65 din Codul de procedură penală diferențiază în mod nepermis motivele de incompatibilitate ale unui procuror de motivele de incompatibilitate ale unui judecător, prin aceasta părțile fiind defavorizate. ... 6. Judecătoria Novaci apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
Cubber împotriva Belgiei; Grieves împotriva Marii Britanii; Kyprianou împotriva Ciprului; Wettstein împotriva Elveției; Padovani împotriva Italiei; Rudnichemko împotriva Ucrainei; Castillo Algar împotriva Spaniei; Micallef împotriva Maltei), că imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
penal român a principiilor statuate în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului se realizează prin reglementarea, în cuprinsul dispozițiilor art. 64 din Codul de procedură penală, a cazurilor de incompatibilitate a judecătorului. Cu toate acestea, legiuitorul român a apreciat ca fiind necesară extinderea incidenței cazurilor de incompatibilitate a judecătorului și cu privire la persoanele care determină constituirea instanței, o parte dintre dispozițiile vizând incompatibilitatea acestuia aplicându-se, în mod corespunzător, și procurorului, magistratului-asistent și grefierului (art. 65 din
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
solicitanții. Se arată că nu există criterii precise și nicio ordine prestabilită de aplicare a acestora sau o pondere a lor, aspect care dă naștere la arbitrar. ... 8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
grad rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. ... 9. Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal face referire la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 605 din 22 septembrie 2016 și nr. 16 din 18 ianuarie 2018, apreciind că excepția este neîntemeiată și arătând că motivarea acesteia se referă nu atât la caracterul imprevizibil al normei, cât la o propunere de interpretare a acesteia de către Curte într-o manieră apreciată de autori ca fiind în concordanță cu
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
și nr. 16 din 18 ianuarie 2018, apreciind că excepția este neîntemeiată și arătând că motivarea acesteia se referă nu atât la caracterul imprevizibil al normei, cât la o propunere de interpretare a acesteia de către Curte într-o manieră apreciată de autori ca fiind în concordanță cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
un act de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen. Curtea a apreciat însă că trimiterea actelor de procedură prin fax sau poștă electronică a fost asimilată depunerii personale la instanță și nu trimiterii efectuate prin oficiul poștal, serviciul de curierat sau prin alt serviciu specializat de comunicare. Astfel, actul de procedură transmis
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
și a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului. Apreciază că instanța constituțională este competentă să analizeze, în cadrul controlului de constituționalitate a priori ce privește legea de aprobare, însăși îndeplinirea de către ordonanță a prevederilor constituționale. În cadrul acestui control de constituționalitate se poate contesta și, implicit, Curtea poate
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere. ... 9. Guvernul a transmis punctul său de vedere prin Adresa nr. 5/3.292/2022, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.529 din 26 aprilie 2022. Apreciază că sesizarea de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) din Constituție și art. 11 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 47/1992, de vreme ce dreptul de sesizare a Curții Constituționale a fost exercitat
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
formulate. Această dezlegare de drept vizează exclusiv acțiunile introduse înainte de 31 decembrie 2017, nu și pe cele ulterior introduse, ținând seama că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și-a încetat efectele la 31 decembrie 2017. ... 21. Autorii apreciază că drepturile la care se referă art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 vizează exclusiv ajutoarele/indemnizațiile prevăzute de Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, și nu pe cele prevăzute de o
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
De asemenea, lipsa de claritate a textelor criticate rezultă din faptul că stabilesc suspendarea exercitării drepturilor prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010, dar fără a indica, în mod expres, că drepturile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 se suspendă. Dar autorii excepției apreciază că un asemenea procedeu este contrar standardelor de claritate a legii, întrucât actele normative din care fac parte textele criticate au fost adoptate, în mod firesc, pentru aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017, fără să facă vreo referire, cum este și normal
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
profesionale care trec în rezervă sunt cadrele militare, iar, pe de altă parte, că Legea-cadru nr. 284/2010, aplicabilă cadrelor militare, a fost abrogată anterior intrării în vigoare a actelor normative din care fac parte textele criticate. ... 27. În continuare, se apreciază că, întrucât principiul neretroactivității legii impune ca textele criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 să se aplice doar începând cu data intrării lor în vigoare, rezultă că dreptul
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
astfel, art. 53 din Constituție, nefiind legitim scopul invocat de către stat în susținerea măsurii de suspendare a plății ajutoarelor și indemnizațiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010. ... 41. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, raportându-se, pe larg, la jurisprudența în materie de drepturi salariale a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 108 din 14 februarie 2006, nr. 706 din 11 septembrie 2007, nr. 326 din 25 iunie 2013
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
din 14 februarie 2006, nr. 706 din 11 septembrie 2007, nr. 326 din 25 iunie 2013, nr. 350 din 23 mai 2019 și nr. 403 din 6 iunie 2019. ... 42. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale, exprimată, de exemplu, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014. ... 43. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
precum și din alte fonduri externe sau speciale provenite din tarifele percepute pentru prestarea serviciilor necesare îndeplinirii obligației de stocare, constituite potrivit art. 20 din Legea nr. 85/2018 privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere. Apreciind că reglementarea acestei situații este posibilă doar pe calea unei ordonanțe de urgență, întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și a cărei reglementare nu poate
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 75 din 2 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255919]
-
privire la următoarele chestiuni de drept: În interpretarea art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018), se poate aprecia că această procedură este de natură să confere Guvernului o competență directă de numire în aceste funcții și să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
pct. II lit. B din prezenta decizie. ... ... V. Punctul de vedere al instanței de trimitere 19. Instanța de trimitere a argumentat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în raport cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă și a apreciat că se impune reformularea chestiunii de drept cu care urmează să fie sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în sensul celor arătate la paragraful 8 din
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
instrument de presiune sau de control politic asupra activității judecătorilor și procurorilor, fiind expuse argumente similare celor prezentate la pct. II lit. C din prezenta decizie. ... 25. Alte instanțe au exprimat puncte de vedere teoretice în sensul că se poate aprecia că procedura prevăzută de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 este de natură că confere Guvernului o competență directă de numire în funcțiile de conducere de la Inspecția Judiciară și să dea naștere unor îndoieli legitime
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]