5,949 matches
-
Deva-Simeria, de exemplu). Scaunele sale sunt deci un subprodus al așteptării, al marilor aglomerări umane din timpul vacanțelor estivale. Vara, propune spre vânzare căpșunarilor diverse suveniruri din lemn : butoiașe, servicii de țuică lucrate „artistic”, ciuperci din lemn, colorate în roșu aprins, masca lui Vlad Țepeș - marketingul popular al dorului de casă. A lucrat chiar și o perioadă în Italia, ca pădurar, dar s-a speriat după ce a asistat la un accident de muncă al unui coleg, român, rupt în două de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinaj orășenesc, local, unde oamenii vin grupați pe scări de bloc, pe străzi sau profesiuni. Adesea se vorbește la telefonul mobil, se ține rând pentru cunoscuți și vecini, în logica „tanti Nuța de la scara doi”. Majoritatea celor prezenți au lumânări aprinse în mâini, atmosfera seamănă cu cea din noaptea de Înviere. Discuție în rând cu doi necunoscuți, pensionari, soț și soție : „Ei, acum este foarte puțină lume, să vedeți ce este aici de Pietricele albe din curtea mănăstirii. Promisiunea de a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și la începutul anilor 1990, când noțiunea oficială instituționalizată de „pelerinaj” încă nu fusese impusă de către Biserică și mass-media în spațiul public ? La fel ca și la Iași, se observă tendința celor prezenți de a clădi altare devoționale ad-hoc. Lumânările aprinse nu sunt luate înapoi acasă, ci rămân grupate în triunghi sau în cerc pe marginea de piatră a bisericii, la poalele arborilor seculari din parc, aproape că mi-e teamă că va lua foc covorul de ace și de frunze
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bocanci de piele, o ținută „pelerin-corectă”, cu greu le-ai fi putut distinge de ceilalți participanți dacă nu ar fi purtat atârnată de gât o cruce de lemn sculptat, cam de 30 de centimetri lungime, iar în mână, o lumânare aprinsă. Una dintre cele două se prăbușește pe pietriș, cu brațele în cruce, ochii închiși și cu lumânarea aprinsă ținută între degetele încrucișate ale mâinilor de pe piept. Cealaltă începe să se vaite, trage de marginile basmalei, strigă ascuțit după ajutor spunând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ar fi purtat atârnată de gât o cruce de lemn sculptat, cam de 30 de centimetri lungime, iar în mână, o lumânare aprinsă. Una dintre cele două se prăbușește pe pietriș, cu brațele în cruce, ochii închiși și cu lumânarea aprinsă ținută între degetele încrucișate ale mâinilor de pe piept. Cealaltă începe să se vaite, trage de marginile basmalei, strigă ascuțit după ajutor spunând că o chinuie „cel rău”. Preoții din jur le ignoră, la fel ca și majoritatea celor prezenți, oamenii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
piele neagră cu care este îmbrăcată. Doi : o fetiță sărmană, de șase-șapte ani, de o frumusețe angelică, are în grijă rama metalică plină de nisip unde se aprind lumânări de către pelerinii aflați în zonă. Este îmbrăcată într-un trening roșu aprins, prinde lumânările cu grație și delicatețe, parcă ar fi fetița cu chibriturile, varianta de pelerinaj. Cum se lasă seara și lumina este puțină, chipul slab al copilei, ochii ei mari și negri sunt luminați discret de flacăra lumânărilor. Doi fotoreporteri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
poliția locală și de către jandarmi pe Splaiul Bahlui, spre Podul Roș. Este aproape miezul nopții. Organizatorii nu mai au garduri disponibile pentru a delimita „tubul” în care trebuie să intre pelerinii, un camion al Jandarmeriei sosește în viteză, cu girofarurile aprinse, plin cu noi bariere. Este descărcat rapid, sub presiunea mulțimii care crește mai repede decât șirul de fier. Se mai produce un fenomen interesant, datorat rândului care intră acum în contact cu țesutul urban al blocurilor comuniste din zona centrală
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fiind „totul-să-iasă- bine”, să nu mai aibă presa ce să mai critice. Acum doi-trei ani de zile, încă se mai puteau vedea lumânări arzând lângă clopotnița lui Brâncoveanu, uneori direct pe caldarâm, ceara se topea, forma un fel de râu aprins ce se scurgea apoi direct în vale, spre Piața Unirii. Urmele acestei mici catastrofe erau persistente, vara trecătorii evitau pasta grea și lipicioasă rămasă de la pelerinaj. Anul acesta s-au introdus mese înalte din tablă, regulamentare, cu ceva cazon în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
separat prin garduri de fier, poartă numele de „calup”. Seara cade ușor peste oraș. Un segment al rândului, lung de circa 30-50 de metri se distinge de restul prin faptul că este plin de oameni care țin în mâini lumânări aprinse, zeci de lumânări, senzație vizuală copleșitoare. Mă îndrept alert către el, nu știam să existe acest „obicei” la București (oricum, în acest mediu orice inovație, uneori radicală, poartă numele de „obicei”), cu toate că oameni cu lumânări aprinse în mâini, angajați în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și la plecare, la terminarea pelerinajului. Ajung la mănăstire. Pe stâlpii de iluminat public din zonă, o mulțime de afișe rudimentare : pe o foaie format A4, îmbrăcată în „cămașa” de plastic, litere mari de-o șchioapă, stă scris „Orice țigară aprinsă este tămâie adusă diavolului !”. Pe același stâlp, dar de o înălțime mult mai mare, era prinsă cu sârmă un fel de tăbliță-indicator, cum sunt indicatoarele turistice montane, numai că, în loc de semne turistice, stătea scris sec : „Pădure de vânzare. La 1
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
face parte a ajuns la Prislop în jurul orei 3 dimineața, pe un frig înțepător. Odată parcat microbuzul, toți parti cipanții, mai puțin șoferul, s-au îndreptat către mormântul Părintelui Arsenie Boca, înconjurat la acea oră de o mare de lumânări aprinse. Au revenit în jur de ora 7-8 dimineața, pentru a se mai încălzi puțin și a „fura” un pui de somn chinuit. Notă suplimentară - mai trebuie adăugat ulterior că S.P., care lucrează la un studiu despre „construcția” figurii lui Arsenie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în viața reală. și totuși. După primele momente de uimire, așezat undeva foarte sus, aproape sub poala pădurii, am o bună viziune de ansamblu asupra întregului. Totul pare a fi un mare Woodstock religios : cântece, corturi, voci tainice, pături, lumânări aprinse, ecrane roșii- albăstrui ale telefoanelor mobile, mulți dintre cei prezenți le țin luminate pentru a transmite departe ceva din „inefabilul” ceremoniei. Nu mai am suficientă lumină pentru a lua note de teren în micul meu carnet de buzunar tocmai când
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe celelalte drumuri naționale, atunci când în afara părții carosabile există spațiu pentru circulația acestora sau drumuri laterale; ... b) să conducă în timp ce se găsesc sub influența băuturilor alcoolice; ... c) să circule pe timp de noapte ori ziua când este ceață, fără felinar aprins; acesta va fi așezat pe partea stângă a vehiculului, astfel că lumina să fie vizibilă din ambele sensuri ale circulației, iar conducătorii de animale îl vor ține în mână; ... d) să schimbe direcția de mers fără a semnaliza cu mâna
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124302_a_125631]
-
publice cu vehiculul neechipat cu felinar și elemente reflectorizante montate la loc vizibil în partea din spate, iar noaptea ori ziua, cănd ploua torențial, ninge abundent sau este ceață densă ori în alte condiții meteorologice ce reduc vizibilitatea, fără felinar aprins, instalat lateral în partea stângă a vehiculului; ... b) să doarmă în timpul mersului sau staționarii cu animalele înhămate; ... c) să circule cu mânji sau alte animale neînhămate, care însoțesc vehiculul, dacă acestea nu sunt legate de partea dreaptă a vehiculului; ... d
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124302_a_125631]
-
cu o intensitate propagandistică redusă în raport cu divergența de la finalul anilor '40, atribuindui-se apelativul "revizionist". 3.5. Panoramarea principalelor dispute intestine din cadrul PCR-PMR (1945-1953). Premise interne și externe Încă de la înființarea sa în 1921, conducerea PCdR a făcut obiectul unor rivalități aprinse, fiind disputată între mai multe facțiuni competitoare. În perioada ilegalității (1924-1944), în special în timpul celui de al Doilea Război Mondial, când legătura cu Cominternul fusese întreruptă (1940-1944), organizarea partidului se afla într-o stare deosebit de confuză. Existau, pe de o
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care și astăzi se duc oameni și aprind lumânări. Deci probabil și această doamnă (Salomia Mishel se numea) era Învățată În casa părintească să facă bine, era un om În folosul oamenilor - la mormântul ei din Israel sunt totdeauna lumânări aprinse, pentru că se duce lumea să aprindă lumânări... Eu nu Înțeleg cum a supraviețuit - lumea zicea că e o minune, fiindcă tatăl ei a fost mare rabin. Era singură cu doi copilași, dar a supraviețuit. „Țăranii se repezeau să ia hainele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a Întâmplat noaptea. Oamenii se treziseră, În sat? Știau ce se Întâmplă? A Încercat cineva să facă ceva? DAVIDOVICI: S-au trezit, ce puteau să facă? Erau Înarmați. Nu aveam lumină electrică - noi aveam lampă cu gaz și se vedeau aprinse... Ei, a doua, a treia zi au venit sătenii, mi-aduc și acum aminte... Tatăl meu era fumător, i-au adus țigări... - Era noapte când ați plecat din sat? DAVIDOVICI: Da. - Știți traseul până la Gherla? DAVIDOVICI: Nu știu să vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
în trei locuri diferite din templu opuse intrării și focul era menținut aprins între ele trei zile. Cordoane de lumină erau plasate în jurul locurilor sacre budiste, cu fir de bumbac muiat în ulei într-o nucă de cocos și camfor aprins. Ritualul aprinderii lumânărilor este diferit în biserica creștină, în templul ebraic, în diferitele grade ale riturilor din masonerie sau rosicrucianism. Ordinea aprinderii lor, numărul stabilit cu strictețe, succesiunea întotdeauna bine respectată a aprinderii și stingerii acestora reprezintă parte din dogma
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
participă la creația divină apare la Alesul așezat în Eden ut operaretur et custodiret eum (Geneza 2,15). Alesul, poetul, domnește asupra naturii încredințate, iar prin munca sa o umanizează. Nimic mai adevărat decât versurile: "Perdelele-s lăsate și lampele aprinse;/ În sobă arde focul, tovarăș mângâios,/ Și cadrele-aurite ce de pereți sunt prinse/ Sub palida lumină apar misterios.// ...O lacrimă...dar iată plutind pe-a mării spume/ O sprintenă corvetă, un repede-alcyon;/ Și iată colo-n ceruri pribegile din lume
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o masă de argint, acoperit cu o țesătură de mătase roșie și împrejmuit de îngeri" ... "văzând aceasta Lancelot se ridică în picioare și vru să treacă pragul, dar de îndată îl întâmpină o pleasnă de vânt, dogoritoare ca niște cărbuni aprinși: totul se mistui din ochii lui și căzu jos ca mort". Nu credeam poveștile sau nu le înțelegeam. Și unele particule sub-atomice demonstrate în existența lor efemeră n-au fost încă puse pe de-a-ntregul în evidență. De ce să ne
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
omului în eternitate, are un sens spațial și temporal totodată "Cum oare din noianul de neguri să te rump,/ Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,/ Și fața mea în lacrimi pe fața ta s-o plec,/ Cu sărutări aprinse suflarea să ți-o 'nec/ Și mâna friguroasă s-o încălzesc la sân,/ Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o țin// Dar vai, un chip aievea nu ești, astfel de treci/ Și umbra ta se pierde în negurile reci
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
omului în eternitate, are un sens spațial și temporal totodată Cum oare din noianul de neguri să te rump,/ Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,/ Și fața mea în lacrimi pe fața ta s-o plec,/ Cu sărutări aprinse suflarea să ți-o -nec/ Și mâna friguroasă s-o încălzesc la sân,/ Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o țin// Dar vai, un chip aievea nu ești, astfel de treci/ Și umbra ta se pierde în negurile reci
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
înviere, singurul loc în care moartea simbolică este realitate fără ca simbolul s-o suspende. De fapt e Marea Taină. Mă bucur când moare o stea în înalt, Mă bucur când steaua pe ceruri răsare Mă bucură tainic oricare apus Și-aprinsă, orice ivire de soare... Mă-neacă-n fiorul cel veșnic și nalt A necontenirii sălbatică lege. Dar bradul când moare nu lasă decât Cenușa, dintr-însa alt brad să se-nchege... Prieteni, veniți să privim acest cer Și codrii cu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
figurat în Pavilionul României. Aurel Băeșu a realizat portretele magistratului și al tatălui său. Soția lui N. Comino era o bună violonistă. Băeșu și Dragoslav erau deseori prezenți aici, să asculte muzică bună, îndeosebi „Sonata lunii” de Beethoven. O dragoste aprinsă între distinsa doamnă și inginerul silvic B. de la Domeniile Coroanei din Mălini, a dus la sinuciderea ei în baie: s-a împușcat cu pistolul. 331 În vara anului 1918 însă, la Folticeni mergeam împreună la peisaje, când ne însoțea și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a descoperit că Pământul este plat. Mi-a răspuns că revelația s-a produs cu câteva săptămâni mai devreme, În timpul Ramadanului, sărbătoare sfântă a musulmanilor. Scrisese un articol pentru televiziunea CNBC Arabia despre lampioanele colorate numite fawanis, cu o lumânare aprinsă Înăuntru, pe care școlarii egipteni le poartă pe durata Ramadanului, o tradiție care durează În Egipt de secole, din perioada fatimizilor. Copiii flutură lampioanele și cântă cântece, iar oamenii le dau dulciuri sau daruri, cum se Întâmplă În America de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]