6,475 matches
-
excerptat” pînă la desfigurare. Cînd mi-am arătat dezacordul, Constantin V. Toma, a ținut-o pe-a lui: „Eu vin de la o ședință unde problemele s-au pus altfel decît le vedeți dumneavoastră...” *Laudă poetului care a spus că un arbore înverzit e mai frumos decît un prinț! Cozile la săpun, lungi de sute de metri, pulverizează retorica despre „culmile de progres și civilizație” pe care, cică, deja le-am atins. *Sînt un om „bun de sfat”, care, pare-se, stimulează
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
paginile (din păcate, puține) coapte normal. Mai e, oare, timp și pentru altele? Uneori tresar, amintindu-mi că au și început să vină peste mine „brumele toamnei”, însă emoția aceasta nu durează prea mult. Cine știe, îmi zic, poate că arborele care sînt are frunzele sub formă de ace, mai rezistente, poate că mi s-a menit să ies cîștigător în pariul cu viața asta din ce în ce mai grea! Îmi lipsește l’esprit de suite, perseverența. Aș putea fi unul dintre cei care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scris atâtea pagini frumoase despre toate acestea Încât ar fi stângace intenția de a le mai reda eu, cu atât mai mult cu cât Dvs. le cunoașteți atât de bine. Agapia, Agapia Veche, Secul, Sihăstria, Văratec, Neamțul, Sucevița, Gura Humorului, Arbore, Voroneț, Putna și toate satele și orașele prin care am trecut, și frumusețea peisajelor, cu fânețele și codrii și minunata șerpuire a drumurilor (ca de exemplu cel Între Gura Humorului și Solca) și mai ales curățenia (la propriu) și florile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lumină marile adevăruri”. Deci cum nu m-aș simți fericit Între asemenea oameni și locuri! Îmi spuneți, dacă aș avea material de călătorie prin Bucovina, am fost și răsfost În toate părțile și la toate minunile ei: Dragomirna, Pătrăuți, Părhăuți, Arbore, Rădăuți, Putna, Sucevița, Vatra Moldoviței, Humor, Voroneț, Rarău. Am urcat Ceahlăul vara, toamna, iarna, am urcat scările la vârful Dochia și m-am uitat peste Moldova și Întors privirea spre Îndureratul meu Ardeal. Nu mi-am făcut note, am numai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ar merita - după lectura Jurnalului - s-o dezvoltați și s-o reeditați, corectând datele și - cu siguranță - luminând o mulțime de detalii din enigmaticele note privind familia sa, ale lui E. Lovinescu. Noua ediție va trebui să aibă neapărat și arbore genealogic. În mare măsură, relațiile de rudenie le descâlcisem și eu, cu ajutorul doamnei Lovinescu și al doamnei Corina (Corinica) Vartan. Sunt sigur Însă că dvs. veți găsi lucruri de adăugat, poate și de corectat. Cea mai prețioasă informație pentru mine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
le Dimitriu, Am așteptat scrisoarea matale și eram Îngrijorat de tăcere. Acuma sunt liniștit și Îți voi răspunde, pe rând la tot ce te interesează. 1) Egoismul mă obligă să Încep cu familia noastră. Îți trimit aci o schiță după arborele genealogic al familiei Todicescu. După cum vezi, tatăl socrului matale a fost căsătorit cu o fiică a Pr. șoldănescu. Prin aceasta el este văr primar cu Mama mea: mamele lor surori. Dar fiica cea mai mare a lui Iacob Todică a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ca un fel de concluzie consolatoare, americanul mai vârstnic, considerat „a national treasure” a Lumii Noi. Arhiva românească rămasă În locuința lui Saul, pe care am consultat-o după moartea sa, arată o deloc obnubilată memorie a spațiu-timpului de Început. Arborele genealogic, schițat de mâna sa pe mari planșe de desen, cuprinde o familie românească numeroasă. Bunicul dinspre tată, Nathan, căsătorit de două ori, cu copii din ambele mariaje, se născuse În Rusia și trăise, croitor militar, la Buzău. Singurul fiu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din părinți țărani. Tatăl, Vasile, mama, Eugenia. Primul lor născut, Nicolae a fost dat „la carte”, Vasile a fost dat și el la școală și a ieșit învățător, iar Gheorghe a rămas „pe curte” cum se spune, țăran în sat. Arborele genealogic al lui Nicolae Petrașcu, nu este format pe linie ascendentă, din șiruri întregi de oameni și de familii, atestate prin documente, întinzându-se pe sute de ani, ci din două generații de antecesori, răsăriți din masa omogenă a neamului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a fortului. Am ascuns geamantanele într-o tufă și m-am întors înapoi printre copaci, până la marginea pădurii, fără să fiu văzută. Ceva îmi spunea că poate fi adus Căpitanul. Așadar mi-am scos pantofii și mam cățărat într-un arbore frunzos, de unde, fără să fiu văzută, aveam în fața ochilor panorama întregului fort... Să fi stat acolo jumătate de oră, încercând să descifrez atitudinea absurdă a autorităților închisorii, când observ că în fața ei s-a oprit o mașină, din care au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
numai timpul strict necesar. 7. - Toți evreii care sunt în plus față de prevederile acestui ordin, vor fi predați Cercurilor teritoriale cel mai târziu până la data de 15 Martie 1943. Rugăm dispuneți de urmare. SUBȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL, ss I. Arbore ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, E. BORCESCU COMUNICAT: - Preș. Consil. Miniștri-Cab. Militar - M.A.N. (Cabinete și Direcții) - Comandamente M. U. și Permanențe - Corpuri și Cerc. Teritoriale - Școli, Servicii și Stabilimente - Unități până la Batalion Corp aparte. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei se va face până la 20 Martie 1943, cel mai târziu, Comandamentele Teritoriale raportând la această dată de executare și arătând numeric pe categorii (meseriași și muncitori necalificați) evrei repartizați la fiecare spital. SUBȘEFUL MARELUI STAT MAJOR, GENERAL, ss I. Arbore Șeful Secției I-a Colonel, ss E. Borcescu p. conformitate Șeful Bir. Spitale Căpitan, semnătură indescifrabilă ARHIVA INSHR-EW, RG-25.013 M, PCM, rola 31, dosar 59, filele 285-286. Document nr. 127 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 CONFERINȚA
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cererile de prelungire. 3. În sensul celor expuse mai sus să se dea un comunicat prin presă și un ordin circular organelor teritoriale militare. ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL, ss Borcescu Șeful Biroului 10 Căpitan, ss Apostolide *Adnotări: - Da. General Arbore; - Nu. General Arbore. Rămân numai cei repartizați de Marele Stat Major și Comandamentele Teritoriale, alții nu. General Arbore. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 197, dosar 3709, fila 24. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
3. În sensul celor expuse mai sus să se dea un comunicat prin presă și un ordin circular organelor teritoriale militare. ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL, ss Borcescu Șeful Biroului 10 Căpitan, ss Apostolide *Adnotări: - Da. General Arbore; - Nu. General Arbore. Rămân numai cei repartizați de Marele Stat Major și Comandamentele Teritoriale, alții nu. General Arbore. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 197, dosar 3709, fila 24. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un ordin circular organelor teritoriale militare. ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL, ss Borcescu Șeful Biroului 10 Căpitan, ss Apostolide *Adnotări: - Da. General Arbore; - Nu. General Arbore. Rămân numai cei repartizați de Marele Stat Major și Comandamentele Teritoriale, alții nu. General Arbore. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 197, dosar 3709, fila 24. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 382, pp. 772-773. Document nr. 136 Nr. 131
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de DOMNUL MAREȘAL, pentru utilizarea meseriașilor evrei, precum și normele date în acest scop de Marele Stat Major, urmând a se proceda de urgență la formarea comisiunilor mixte, pentru cola borare. Rugăm dispuneți de urmare. SUBȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL, I. ARBORE Comunicat ȘEFUL SECTIEI I Corpul 1-7 Teritorial Colonel, BORCESCU *Adnotări: [...] 1. Ordine Cerc. Terit. și [...]. 2. Se va revedea toate [scutirile] de meseriași evrei acordate și se vor anula cele ce nu intră în categoriile fixate. 3. Întocmirea planului specificat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
va fi nevoe de evrei specialiști tehnici (ingineri, arhitecți, conductori de lucrări, etc.), aceștia vor fi folosiți cât mai mult pe șantier, rămânând în birou numai timpul strict necesar. Rugăm dispuneți de urmare. SUBȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL ss I. ARBORE ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, E. Borcescu COMUNICAT: - Preș. Consil. Miniștri Cabinet Militar - M.A.N. (Cabinete și Direcții) - Comandamente M.U. și Permanențe - Corpuri de armată și Cerc. Teritoriale - Școli, Servicii și Stabilimente - Unități, până la Batalion Corp aparte ARHIVA
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
trei luni în urmă, eu tot n-aș fi observat. Singurele lucruri pe care le-am observat în răstimpul acesta au fost brățările de argint ale femeii și bețele de la acadele și înghețată aruncate în ghiveciul în care se afla arborele decorativ. Abia acum îmi dădeam seama că de fapt n-am dus o viață normală. Ar fi trebuit să mă nasc într-un sat din Yugoslavia, să fiu cioban și să privesc Carul Mare seară de seară. Toate, dar absolut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aspect particular în macrocosm. Această tendință spre universalizare este relevată de simplitatea semnificantului, de un imaginar comun înzestrat cu o emoție copleșitoare. Un drum înzăpezit șerpuiește în fața unei case de țară, construită în linia arhitecturii tradiționale, iar în preajmă, un arbore solitar încremenit sub un cer oțelit, în amurg; un amurg care anunță o noapte geroasă. Culorile sunt folosite cu discreție, în economia lucrării, voind să sugereze atmosfera aspră, hibernală. Cerul, pământul și vegetația sunt fundalurile tablourilor lui Ionel Spânu. Peisajul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
aspect particular în macrocosm. Această tendință spre universalizare este relevată de simplitatea semnificantului, de un imaginar comun înzestrat cu o emoție copleșitoare. Un drum înzăpezit șerpuiește în fața unei case de țară, construită în linia arhitecturii tradiționale, iar în preajmă, un arbore solitar încremenit sub un cer oțelit, în amurg; un amurg care anunță o noapte geroasă. Culorile sunt folosite cu discreție, în economia lucrării, voind să sugereze atmosfera aspră, hibernală. Cerul, pământul și vegetația sunt fundalurile tablourilor lui Ionel Spânu. Peisajul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
grosiera și vinovata deformare a realului social-politic s-au hărăzit de la sine uitării, putând fi luate în atenție numai ca mostre ale realismului socialist. Doar lirica erotică din Cupa cu garoafe (1960) sau din Cântece albe (1967), inflexiunile elegiace din Arbore neîmpăcat (1973) sau sonetele din Târziu (1980) izbutesc să contureze, în parte, o altă imagine poetului. Culegerile sale de articole, reportaje, note de călătorie, în care adesea e prezentă o acută tensiune pamfletară (caracteristică, de altfel, și unei mari părți
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
pământului, București, 1966; Cântece albe, București, 1967; Versuri, București, 1968; Iarba de aur, București, 1969; Câte două cuvinte de ținut minte, București, 1970; Partea mea de lume, București, 1970; Sângele nostru de apoi, București, 1970; Iubire am scris, București, 1972; Arbore neîmpăcat, București, 1973; La un pichet de salcâmi, București, 1974; Numele tău, București, 1974; Dintr-un post de observație, București, 1975; Cred în lumina voastră, București, 1976; Acolo pașii mei vor arde, București, 1977; Vitrina cu gablonzuri, București, 1978; Târziu
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
bogată, obținută prin despuierea aproape exhaustivă a presei timpului și a arhivelor. Biografia lui Duiliu Zamfirescu este reconstituită minuțios nu numai pe baza documentelor (în primul rând corespondența), dar și printr-o permanentă confruntare cu opera. Autorul alcătuiește astfel rămurosul arbore genealogic al familiei, apoi compune portretul scriitorului la diferite vârste: elev, student, tânăr magistrat și gazetar, poet debutând la „Literatorul”, colaborator la „Convorbiri literare” ca discipol și prieten al lui Titu Maiorescu, în sfârșit, diplomat, academician și om politic. Exegetul
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
lui Horia Lovinescu - Citadela sfărâmată, Surorile Boga ș.a. -, D. vine cu o tematică obsesivă asupra transformării omului de-a lungul timpului, personajele fiind, mai toate, femei din generații și epoci istorice diferite, eroine care se înfruntă dramatic: Trei generații (1956), Arborele genealogic (1957). O confruntare asemănătoare este plasată, cu accente vădit conjuncturale, și în sat, ca în Vlaicu și feciorii săi (1959). Și totuși, în Răscrucea fără fântână (1972), cu un moto din Jules Laforgue („Dragoste absolută, răscruce fără fântână”), autoarea
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
Marea noastră prietenă, București, 1954; O noapte grea, București, 1954; Cetatea de pe Târnave, București, 1955; Cei de mâine (Atențiune, copii!), București, 1956; Oameni și jivine, București, 1956; Primăvara în noiembrie, București, 1956; Trei generații, București, 1956; Ultima Tauber, București, 1956; Arborele genealogic, București, 1957; Oglinda, București, 1957; Și tu hotărăști!, București, 1957; Cei de mâine. Trei generații. Arborele genealogic, București, 1958; Cei care rămân singuri, București, 1959; O să fie nuntă mare, București, 1959; Vlaicu și feciorii lui, București, 1959; Nunta Ilonei
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
mâine (Atențiune, copii!), București, 1956; Oameni și jivine, București, 1956; Primăvara în noiembrie, București, 1956; Trei generații, București, 1956; Ultima Tauber, București, 1956; Arborele genealogic, București, 1957; Oglinda, București, 1957; Și tu hotărăști!, București, 1957; Cei de mâine. Trei generații. Arborele genealogic, București, 1958; Cei care rămân singuri, București, 1959; O să fie nuntă mare, București, 1959; Vlaicu și feciorii lui, București, 1959; Nunta Ilonei, București, 1960; Primăvara pe Târnave, I-II, București, 1960-1963; Întâmplare de la târg, București, 1962; Limpezire, București, 1962
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]