7,848 matches
-
imagologic al lui Klaus Heitmann dedicat perioadei istorice care ne interesează (1775-1918) susține același lucru, de această dată din punctul de vedere al unui german. Distinsul romanist de la Heidelberg se oprește asupra reflecțiilor lui Rudolf Berger despre erotismul româncei și atracția pe care ea o exercită asupra unui bărbat german, pentru ca ulterior, prin romanul Aus guter Gesellschaft de Hermann Gosseck, să ilustreze teoria foarte des întâlnită în epocă potrivit căreia soiul ăsta de "căsătorii mixte" (n.a. ca și cea ratată, prezentată
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de forța rațiunii. Această comuniune finală ascunde, de fapt, un alt pas înainte în relația celor doi. Îndrăgostirea nu se transformă, cum sperase Persida cea rațională, într-o genuină amiciție, ci se îndreaptă hotărât spre iubire. De la focalizarea atenției și atracție trecem la manifestarea interesului și alegere. Cele două atitudini se deosebesc ca faptul de a fi târât către ceva și acela de a merge de bună voie. Acest interes produce o selecție în aria extrem de amplă a instinctului, al cărui
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nu vine bine să stea atâta timp singură cu acest om pe care acum îl întâlnise întâia oară în viața ei [...] și totuși nu putea să se despartă de dânsul. Putem distinge în legătura fragilă dintre Persida și Burdea o atracție și ea de tip psihanalitic dintre pacient și medic: Nu mai stătuse cu nimeni astfel, ca acum cu dânsul de vorbă, nu intrase nimeni ca el în sufletul ei, și se simțea ademenită de întregul lui fel de a fi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
erotic, pentru că nuvelele anilor din urmă (Mitocanul, Spiru Călin, Puișorii, Nuța, Negrea Bătrînul, Prințesa) nu se înscriu în sfera iubirii, ci a unor afecte mult inferioare. "Dragostea" (termenul e, fără doar și poate, folosit impropriu) s-a transformat într-o atracție libidinoasă și tensiune lubrică, obscenă. Patima care fisurează personalitatea e acum nu numai liminară, dar și neechivoc condamnabilă, pentru că și-a pierdut orice latură de noblețe. "De altfel, în textele lui Slavici, tot mai sclerozate și mai silnice, continuă, până la
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
virtuală, legiferează în atemporal, plasează într-o realitate neschimbată Cetatea de mîine. Vis al limpezimii, al comuniunii, al efuziunii și al armoniei, mitul Vîrstei de aur se dovedește încă o dată a fi un vis al permanenței. Difuziunea, forța sa de atracție rămîn inseparabile de viziunea foarte profund, foarte intim trăită în multitudinea manifestărilor sale unui timp încremenit, solidificat, cristalizat... Lumea Vîrstei de aur este lumea ceasurilor oprite. DE LA REFUZ LA NOSTALGIE Bineînțeles, nu întâmplător, cele mai multe texte citate în acest capitol datează
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sau mai insistent, poate, la vechea distincție agreată de școala sociologică franceză din secolul al XlX-lea, aceea dintre "perioadele critice" și "perioadele organice". Miturile se afirmă mai clar, se impun mai intens, își manifestă cu violență forța lor de atracție îndeosebi în "perioadele critice". Nu e întîmplător nici faptul că, în general, impulsul care le activează pare a veni din interiorul grupurilor minoritare amenințate sau oprimate, sau asupra cărora apasă sentimentul amenințării sau al opresiunii. Cel mai adesea, între aceste
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
analitic teoriile lui Nietzsche, Levy-Bruhl, Wund și Durkheim, Ralea struie insistent pe teoriile etice ale lui Max Scheler, N. Hartmann, Bergson și mi ales Kant, pentru a demonstra c Actul moral nu e niciodat direct și automat. Nici în cazul atracției afective, nici în acela al datoriei imperative. El cuprinde un conflict, o rupere de echilibru... Fenomenul moral const în substituirea unui act superior unei stri satisfcute pân atunci. El înseamn sfrâmarea unei existențe și înlocuirea prin alta. Originalitatea concepției etice
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
altele senintate, blândețe crescut și tendinț infinit ctre buntate. Morala vitalist a lui J.M. Guyau, ca și morala simpatiei sau aceea a plcerii, face abstracție de orice fel de datorie, fapta moral nefiind determinat de impulsuri altruiste și nici de atracția eudemonist, ea fiind o expresie a bogției tririi și revrsrii de viaț. În aceast idee, un elan vital hiperenergic, nu doar c se satisface pe el însuși în toate exigențele sale de conservare, dar, împlinindu-se pe sine, mai dispune
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de jungl, mai spune Ralea, egoismul de fiar se desfșoar în toat splendoarea lui. Viața nvalnic clocotește nu ca s ajute, ci ca s distrug și s înving orice obstacol. Acestor trei morale spontane, a cror acțiune e determinat prin atracția pe care o exercit plcerea, simpatia ori revrsarea de viaț, (morale care prezint incomplet mecanismul etic, Ralea le opune Morala rigorist. Reevaluând concepția etic a lui Kant, (care insist pe determinarea faptului moral exclusiv sub semnul obligației, cruia îi d
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a da moralei un conținut, de a arta importanța sentimentului, de a depși intelectualismul și formalismul uscat și vid al doctrinei kantiene e binevenit, spune Ralea, pentru c actul moral încetând a mai fi impus de ctre o obligație, alternativa atracției ctre valori, afirmarea ori respingerea lor, absolv fapta moral de coerciția acelui trebuie kantian, redându-i o valoare pozitiv, prin simpl asumare ori respingere a unei atitudini, și, cu toate c valoarea nu oblig ci atrage, iar etica valorilor e
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
criteriul de valorificare al simbolurilor nu poate fi altul decât gradul de perfecționare al semnificrii, adic desvârșirea construcției, considerat în ea însși, independent de orice folos adus. Dup ce constat c atitudinile faț de natur pot fi de apropiere, de atracție sau de repulsie, c ele se declanșeaz ca urmare a unor percepții, care sunt reuniri ale mai multor senzații, gânditorul nostru pune în lumin faptul specific al receptrii artei printr-o singur senzație, ceea ce îi confer statutul exclusiv de pur
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
mai relevant pentru explicarea omului decât acela în legtur cu animalul, el însuși conștientizând aceast relație cu o lume din care s-a desprins, dar nu cu totul. Or, dac, în relație cu lumea exterioar, animalul nu are decât afecte (atracție, repulsie, ur, iubire, nedelimitând decât instinctiv ceea ce îi folosește ori duneaz, omul, în schimb, se poate autocenzura, poate lua decizii autoimpunându-și restricții sentimentelor, fie c o situație i-o cere, fie c nu. Rezult de aici c, printr-un act
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
fizice și cât de mult adevăr este în această credință? După patru secole de la începuturile științei moderne sau ale "filosofiei naturale", cum se numea aceasta pe atunci, asistăm la un șir neîntrerupt de triumfuri ale matematicii: mecanica newtoniană și legea atracției universale, mecanica cerească, ecuațiile lui Maxwell și legile electromagnetismului, bazele matematice ale mecanicii cuantice, relativității generalizate și ale teoriei câmpului, teoria sistemelor și fundamentele matematice ale sistemelor de calcul. La această listă, care nu este nici pe departe completă, se
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
să recunoaștem unul când îl citim. Chiar și profesorul Hogben, care a dorit să minimalizeze cu orice preț importanța elementului estetic în matematică, nu a riscat să-i nege existența. "Fiți siguri că există indivizi pentru care matematica exercită o atracție impersonală rece... Aspectul estetic al matematicii poate fi foarte real pentru câțiva aleși". Dar aceștia sunt "câțiva", sugerează el, și sentimentul lor este "rece" (și sunt de fapt mai degrabă indivizi ridicoli, care trăiesc în mici orășele universitare caraghioase, la
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
argumentării și pe pozitivitatea "lucrului bine făcut", sofiștii au reușit să mute centrul de greutate al discursului de pe oralitate pe cuvântul scris, ceea ce a avut ca efect instalarea mediocrității calme în școală. Pagina scrisă nu poate exercita niciodată asupra celuilalt atracția "dezacordului cooperant" al dialogului viu, surprinzător: "Sofiștii le citeau studenților cu voce tare la ore pe care suntem îndreptățiți să ni le imaginăm ca pe niște cursuri și seminarii atât din autorii clasici, pe care îi interpretau, cât și din
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
chipul modelului cu care se aseamănă". (Platon, 1989, 176e-177a) Dacă răul există pe lume, el nu poate fi de găsit decât în preajma oamenilor, pentru că zeii sunt perfecți, iar natura lor perfectă respinge răul; ca atare, cu ajutorul filosofiei, ei pot rezista atracției răului, pentru a trăi încercând să întruchipeze modelul binelui, reprezentat de perfecțiune/natura zeilor. Perfecțiunea este autosuficientă, ca atare nu îi lipsește nimic, deci nu are nevoie de nimic din afara ei; din acest motiv, așa cum afirmă Socrate în convorbirile memorabile
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
acces la adevărul limitărilor sale (asta viza moșitul socratic) și nemulțumit profund de lipsa sa de ființă, se încumetă la efortul de a parcurge drumul ieșirii din peșteră, pe de altă parte. Dubla participare dintre model (prin forța sa de atracție) și cel supus formării (prin dorința sa de a se apropia de model) reprezintă cheia educației/paideia la vechii greci. Rezultatul este dobândirea excelenței în planul umanului, excelență sinonimă de cele mai multe ori cu manifestarea deplină a individului în plan politic
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
aceea din cadrul sistemului educațional; perenitatea modelului este asigurată de perpetuarea ideii de participare: dacă modelul, adevărul, excelența se află la origini, înseamnă că îndepărtarea în timp de origini aduce cu sine degradarea, diminuarea umanității din om; ca urmare, forța de atracție a modelului crește, dar și efortul presupus de lupta cu propriile precarități trebuie să crească. Dacă, în plan teoretic, așa ar trebui să stea lucrurile, în planul realității prăpastia tot mai mare dintre om și modelul său l-a condus
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cópii ale modelului originar; astfel, zeii au fost coborâți pe pământ, pentru ca distanța dintre model și aspirația omului către perfecțiune să rămână optimă, nici prea mare pentru a nu descuraja, dar nici prea mică, pentru a-i păstra forța de atracție: "Cercetări recente au pus în lumină structurile mitice ale imaginilor și comportărilor impuse colectivităților pe calea a ceea ce se numește mass-media. Acest fenomen se constată îndeosebi în Statele Unite. Personajele din comic strips înfățișează versiunea modernă a eroilor mitologici sau folclorici
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
interesul genuin al copilului, chiar dacă mediul nu este interesant în sine, ci este făcut interesant de oferta de stimuli: Totul devine joc, amuzament. Aceasta înseamnă suprastimulare; înseamnă risipirea energiei. Voința nu este niciodată adusă în acțiune. Totul se bazează pe atracții externe și amuzamente. Totul este, pentru copil, învelit în poleială, iar el învață curând să se îndepărteze de tot ceea ce nu este înconjurat artificial cu circumstanțe de divertisment. Rezultatul inevitabil este un copil răsfățat care face numai ceea ce îi place
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de 100% gradientul presional nu este exact zero din cauza pierderilor adiționale de energie. Vâscozitatea sângelui alături de inerția acestuia determină pierderile de energie în circulația periferică. Vâscozitatea poate fi definită ca frecarea apărută între straturile contigui de fluid, fiind consecința puternicelor atracții intermoleculare care tind să reziste la deformare (vezi mai sus). Influența inerției este dependentă de masa (densitatea) sângelui și de velocitatea fluxului: și deoarece densitatea este constantă, ceea ce se modifică în această ecuație este velocitatea cum se întâmplă în cazul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ca acum. Oamenii aveau frică de Dumnezeu și le era teamă de blesteme. Tinerii din sat se cunoșteau de când erau copii și Își cunoșteau și părinții și bunicii. Joaca din copilărie, devenea deodată la adolescență ceva greu de Înțeles. O atracție tainică punea deodată stăpânire deopotrivă pe fecior și pe fetișcană. Delicatețea feciorelnică era ezitare Între copilărie și maturitate, iar râsul ei se transforma Într-un zâmbet Îngăduitor. Și uite așa Începeau micile idile. Clăci aveau loc În mai tot timpul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
numele său, cel al primului imoralist și distrugător prin excelență, va fi legat de o profundă coliziune a conștiințelor, de un cataclism al spiritului fără seamăn. O mărturie elocventă a răspândirii "mitului" său, dar și a dublului său efect, de atracție și de respingere, este pamfletul sociologului Ferdinand Tönnies Cultul lui Nietzsche. O critică (Der Nietzsche-Kultus. Eine Kritik, 1879). După ce el însuși a fost un nietzschean entuziast prețuise mai cu seamă Nașterea tragediei în care vedea prefigurată ideea unei "comunități dionisiace
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
folosi drept învățătură pentru viitor; r. 29 : „Nu ședea, că-ți șede norocul!” starea vegetativă a omului atrage după sine și lipsa fortuității; p. 187, r. 32 : „unde erau trei, eu eram al patrule” colectivitatea apare de multe ori ca atracție ce nu poate fi neglijată; r. 35 : „ce era să faci când te roagă mama?” dacă altor persoane le poți da drept răspuns un refuz, în cazul mamei nu există altă alternativă decât acceptarea sarcinilor impuse; p. 189, r. 14
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
73 neglijează aluziile și faptele celorlalți, îndreptate cu răutate asupra lui; p. 214, r. 6 7 : „nu ne era a învăța, cum nu-i e cânelui a linge sare”învățătura displace de multe ori copiilor, nu prezintă nici un fel de atracție pentru ei; p. 216, r. 22 23 : „Ne-am pricopsit cu cai cu tot” aluzie ironică adresată omului care a pierdut toate bunurile materiale în urma unor conjuncturi nefavorabile; r. 31 32 : „banu-i ochiul dracului” banul atrage după sine și necazuri
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]