4,649 matches
-
special în cea "literară") dacă ar fi fost tipărită la timp. Dar acest lucru nu doar că nu s-a întâmplat, dar nici nu se putea întâmpla, într-un cadru condiționat de gândirea religioasă și într-un context cultural dominat autoritar de necesități strict religioase și dogmatice. În plus, erudiția lui Cantemir depășește cu mult posibilitățile culturii autohtone, în cadrul căreia principele nu putea găsi o tradiție statornică, care să-i slujească drept model. A asimilat ce a putut din credințele populare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vreme (cu o excepție) a scrierilor sale redactate în limba maternă. Animalele din iconografie Dar să revenim la cadrul culturii române de la sfârșitul veacului al XVII-lea, când s-a format Dimitrie Cantemir. Nu scrisul reprezenta, aminteam, mijlocul cel mai autoritar de vehiculare a cunoștințelor, ci, în cel puțin aceeași măsură, imaginea. Din păcate, în cercetarea noastră foarte puțini specialiști s-au ocupat serios și sistematic de acest dialog între imagini și texte. Cătălina Velculescu se numără printre ei, în două
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cât, notează aceeași cercetătoare, "Biserica Ortodoxă a rezistat ornamentației figurale cu îndârjire"38. Animalele din cărți Cum stau lucrurile la nivelul manuscriselor și al tipăriturilor? Prin ce filieră se sedimenta acest imaginar animalier? Nu încape îndoială că sursa cea mai autoritară și cea mai frecventată era Biblia, tipărită într-o traducere completă abia în 1688. Doar că unele echivalențe nu sunt rezolvate nici astăzi la nivelul imensei hermeneutici biblice; în ceea ce privește numele de animale intrate în repertoriul românesc prin această filieră, lucrurile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gânditorii apropiați de epoca sa și decât curentul general, care accepta fără ezitare folosirea instrumentelor de gândire oferite de filosofia antică. Școala lui Teofil Coridaleu se baza pe studierea operei lui Aristotel 33, scolastica occidentală devenise de mult o tradiție autoritară, deși depășită. În plus, în cultura Europei orientale ia naștere un așa-numit "raționalism creștin", la care principele moldovean nu găsește de cuviință să se ralieze deocamdată. O va face însă odată cu Istoria ieroglifică. Cantemir preferă, în schimb, fundamentalismul primilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
perspective asupra animalului: "una fie teocentrică ori antropocentrică și care desconsideră animalele, alta antropomorfică și înclinată să umanizeze animalele"2. Pentru primii, animalul este net inferior omului, dat fiind că nu se bucură de beneficiile rațiunii. Printre aceștia, cel mai autoritar este sfântul Augustin, care afirmă în tratatul său De doctrina christiana (1.22.20): "Magna enim quaeden res este homo, factus ad imaginem et similitudinem dei, non in quantum mortali corpore includitur, sed in quantum bestias rationalis animae honore paecedit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
presupune în mod obligatoriu o denaturare a mitului, fie ea și rafinată, lipsită de rupturi brutale. Dintre toate simbolurile zoomorfe cu care are de a face Cantemir, cel al unicornului este nu doar cel mai răspândit, ci și cel mai autoritar. De fapt, cel mai respectat, cel mai seducător dintre toate, implicând, după cum vom vedea, posibilități alegorice multiple. Fascinația pe care acest simbol a exercitat-o nu a încetat nici după ce o nouă epistemă, specifică științei moderne, a indus convingerea în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și o prezență de necontestat în "cartea naturii" (deci, în realitate). Cu toate acestea, cu cât se solidifică încrederea în existența sa, cu atât el este vânat mai insistent prin manuscrise, incunabule, cărți și în reprezentări iconografice. Devine un simbol autoritar, un element aproape obligatoriu, până ce densitatea abuzivă a aparițiilor sale îl condamnă, începând cu Renașterea, la un rol decorativ. În cele din urmă, odată cu tensionarea raporturilor dintre omul care capătă o încredere neștirbită în propria rațiune și religie, ca unic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
domine scena științelor aproape 2000 de ani. Autoritatea lui Galen a devenit, în timp, atât de mare (se vorbește despre „medicina galenică”), încât greu se puteau strecura concepte sau termeni noi în medicina Evului Mediu. Galen a fost cel mai autoritar medic al antichității, după Hipocrate. El preia termenul de diabet de la Aretaeus și consideră că principalul semn al bolii este poliuria, localizând sediul bolii în rinichi („Diabetul este o boală a rinichilor”), concept ce va domina gândirea medicală timp de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
fost criminal cu propriii cetățeni. Sorin BOCANCEA Iași, 3 octombrie 2015 Introducere Națiunea română este una tânără, iar marile ei evenimente care ar trebui să o preocupe sunt puține la număr: unirea, cele două războaie mondiale, fenomenul legionar cu regimurile autoritare ale lui Carol al II-lea și Antonescu, regimul totalitar comunist și, în cele din urmă, căderea comunismului. Or, între aceste evenimente, care au modelat în mod violent viața națiunii, credem că prioritară trebuie să fie dezbaterea despre regimul comunist
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Regulamentul, a socotit să dea orașelor dreptul de a-și chivernisi a lor interesuri prin sfaturi orășenești, alcătuite din mădularele alese de către însuși locuitorii acestor orașe". Cu toate că Regulamentul Organic a fost impus de dominația străină el nu a schimbat caracterul autoritar al administrației autohtone. După abrogarea lui la 7-19 august 1858, după Conferința de la Paris, legislația țării nu mai este creația legiuitorului ocrotitor, ci o transplantare a legiuirilor occidentului, un împrumut al regimului centralizat al Franței, mult discutat de Mihail Kogălniceanu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o suveranitate autonomă, în virtutea dorinței de unitate și ordine pe care o exercita. Potrivit acestei interpretări, Suveran era cel care dispunea de autoritate în interior și independență în exterior și le putea asigura pe ambele prin propriile instrumente juridice și autoritare. Noțiunea de suveranitate (consacrată de monarhiile absolutiste) și-a conservat caracterul și în statele născute în urma suflului Revoluției franceze. Statul și-a impus independența și față de religie, conceptul de suveranitate punând bazele Bisericii de stat. Elementele acestui proces au fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Au fost incluși în acțiune și laici, care urmau a fi "mobilizați pentru sprijinirea efectivă a ideii"910. Colaborarea episcopilor și a clerului a fost considerată vitală pentru reușita proiectului, laicii având un rol secundar: "fără concursul deplin, ba chiar autoritar unde împrejurările îl vor cere, al Înaltului Cor Episcopesc, ideea este sortită pieririi chiar înainte de a se încerca realizarea ei"911. Imperativul obținerii acordului episcopilor din țară (indiferent de rit), a surprins două caracteristici ale modului de organizare a Bisericii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
poporului român din Maramureș (ASTRA Maramureșană) în scopul de "fortificare și accentuare a catolicismului românesc"919. Pentru îndeplinirea scopului enunțat anterior, s-a mizat pe înțelegerea necesității contribuției centrelor de presă și de editură și pe sprijinul, încurajările și "sfatul autoritar al Înalților noștri Arherei cu drept de control și îndrumare asupra membrilor instituțiilor de presă"920. S-a dorit și o colaborare sub aspect economic, finanțarea urmând să fie comună. Ideile prezentate reflectau viziunea Bisericii în general, cu forme de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oprit finanțarea de la Vatican. S-a adăugat incapacitatea de materializare a altor proiecte ce vizau apariția unui cotidian catolic la București. Neînțelegerile dintre ierarhii latini și cei uniți au existat încă din momentul apariției Albinei și doar intervenția directă și autoritară a nunțiului apostolic a făcut posibilă materializarea proiectului susținut de Vatican 956. Nici trecerea timpului și nici încercările ulterioare de înființare a unui nou ziar catolic la București nu l-au făcut pe arhiepiscopul de București să considere oportună editarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
valențe reformatoare, a fost o etapă importantă din viața Bisericii, destinată să conformeze viața ecleziastică la noile schimbări din societate. Conciliu Vatican II a avut ca prim obiectiv problema restructurării și guvernării Bisericii Catolice. Vechile forme monarhice și noile forme autoritare sufereau o presiune venită din toate straturile catolicității. Momentele religioase și sociale din activitatea misionară a Bisericii s-au regăsit în noul concept propus acela de "poporul lui Dumnezeu", care a exaltat unitatea Bisericii lui Christos, subliniind totodată caracterul istoric
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
socio-culturale și politice.264 Religia reprezintă atât în cazul iudaismului, cât și în cel al islamismului pilonul definirii identitare, politica tinzând adesea în cadrul acestei comunități să voaleze autenticul mesaj religios, folosindu-l frecvent drept pretext pentru a-și justifica tendințele autoritare și expansioniste. Se poate vorbi în acest context de momentul de tranziție interioară de la israelitate la iudaitate, realizată prin intermediul asocierii sub numele de sionism religios "a ideii divine și sentimentului național".265 Noțiunii juridice de stat al Israelului i se
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
altă parte în vederea admiterii ca membru cu drepturi depline în UE. Toate aceste schimbari regionale vor dinamiza viața internă a statelor Orientului Mijlociu, crescând presiunea pentru înnoire, însă probabil noile deșchideri vor fi făcute tot de către actualele elite și regimuri autoritare datorită lipsei unor forțe alternative, în condițiile menținerii 1115 regimurilor dictatoriale în cele mai multe state arabe. Din declarațiile oficialilor, Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, dar și a altor state cu interes, rezultă că actualele elite politice se bucură încă de sprijinul puterilor occidentale
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în statele arabe deja afectate de revolte sociale. 1116 Se remarcă faptul că cele mai multe state arabe atunci când sunt puse să aleagă între securitate și democrație aproape în mod sigur optează pentru securitate, chiar dacă aceasta este asigurată sub girul unui regim autoritar; pe de altă parte, dacă s-ar pronunța în favoarea democrației, în primul rând, ar trebui să o cunoscă, să o înțeleagă, să-i priceapă principiile și mecanismul de functionare; realitatea zilelor noastre demonstrează că nu există în Orientul Mijlociu nicio țară
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ulterior cu probleme ideologice), apoi în funcția de membru al Biroului Politic, recunoscut pentru calitățile sale profesionale și umane - în legătură cu motivele pentru care partea sovietică socotea utilă dezvoltarea în continuare, în noile condiții, a relațiilor cu țările socialiste: „Apariția regimurilor autoritare în țările Europei de Est - scrie Medvedev - a avut loc cu participarea directă, chiar decisivă a acesteia [a părții sovietice, n.n.]. Și aceasta era datoria noastră - fără a ne amesteca în treburile interne, să dăm popoarelor din aceste țări posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu interes și entuziasm, la nivelul conducerii starea de spirit era alta. „Cu conducerea acestor țări care pășiseră deja pe calea reformelor - Ungaria, Polonia, Gorbaciov a stabilit o înțelegere reciprocă bună. Dimpotrivă, conducătorii țărilor cu regimuri învechite, rigide și metode autoritare de conducere pe baza cărora se și mențineau rânduielile în aceste țări, au dovedit chiar de la început reținere, neliniște, iar ulterior nu au acceptat restructurarea, au criticat conducerea sovietică. Aceasta se referă în principal la România și RDG, precum și la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unor condiții specifice ale dezvoltării lor, se confruntă cu dificultăți importante în receptarea și realizarea restructurării economice și democratizarea societății”. Referindu-se în mod concret la România, în Memorandum se consemnează că „persistă atmosfera sufocantă a cultului personalității și guvernării autoritare a lui Ceaușescu. Acesta caută să izoleze România de influența noastră, încearcă să-și atribuie rolul de „luptător pentru puritatea socialismului”, „se lansează în polemică indirectă cu noi”. Se recunoaște, totodată, că “în țară sunt posibile unele explozii sociale, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mână - și să nimeriți într-o țară liberă cu mulți simpatizanți comuniști? Francezul este ceea ce numim noi frondeur, e contra autorității și, mai ales, e contra autorității de dreapta. Atunci Franța era condusă de generalul de Gaulle, o personalitate foarte autoritară, de militar, care ducea natural o politică conservatoare, calificată drept fascistă de cercurile de stânga din Franța și de către partidele comuniste din Europa de Est - și, bineînțeles, mai exista atunci, acum 40 de ani, o clasă muncitoare care acum a dispărut. în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o Românie Mare și profunda convingere că Vestul european, în ciuda înaltului său standard de civilizație, nu ar fi în stare să oprească decăderea continuă a valorilor constitutive, tradiționale”. Invocând faptul că Spania era singura țară din Europa cu un regim autoritar de dreapta, autoarea apreciază că aici s-a aflat centrul vieții acestui grup, observație pertinentă, însă trebuie precizat că Mircea Eliade sau Emil Cioran nu au locuit după 1945 în Spania, iar ceilalți, Vintilă Horia, Horia Stamatu sau Aron Cotruș
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Marile Puteri pentru a-l determina pe N. Vogoride să ia de la capăt procedura de alegere a Divanului ad-hoc. Administrația Clinton, care, până atunci, fusese un aliat al lui Berisha, a început să-l critice cu vehemență, acuzându-i comportamentul autoritar. Revolta înarmată din martie 1997 a izbucnit nu atât din cauza crahului produs de jocurile piramidale, cât ca reacție la perspectiva de a-l avea pe Berisha încă cinci ani, pe baza celui de-al doilea mandat prezidențial. Ofensiva opoziției de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de presă prilejuite de lansarea sputnikului, cu un comentariu superficial. Pereche a studiului despre filmele istorice ale lui Nicolaescu, studiul Aureliei Vasile demonstrează că reprezentările orașului și satului în cinematografia anilor ’70-’80 corespundeau rețetelor pe care Ceaușescu le împărțea autoritar - „Il Duce ha impartito ordini”, cum se zicea altădată despre dictatorul Italiei fasciste. Un film din 1979, Clipa, de Vitanidis și Săraru - să nu uităm aceste nume! -, era pur și simplu legitimarea demolărilor care nu se vor mai opri un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]