4,394 matches
-
fi stabilit. O! Desigur, orice-ar zice Un ursuz de pesimist, Băcănia-i mare artă, Matheescu mare-artist!" S-a făcut chiar afirmația că acest Ghiță Matheescu ar fi modelul din realitate al celebrului Mitică... Dacă memoria lui Ion Luca este bîntuită de imaginea bunicului bucătar acceptată cu o duioșie ironică și ca unitate de măsură pentru receptarea distanțării care îl favoriza, Mateiu se poziționează în permanent contrast cu modelul patern, fapt pentru care s-au căutat explicațiile cele mai subtile: o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
relatate se petrec La Moși; sînt însă și situații dramatice ca atunci cînd se consumă ridichi cu fasole și imposibilitatea execuției muzicale poate provoca chiar moartea; "cazul" e dezvoltat în nuvela Kir Ianulea: "Asta e un fel de boală care bîntuie mai cu seamă în postul Paștelui la christianii răsăriteni... Greșesc oamenii c-așa e bietul om supus greșelii mănîncă întîi ridiche și pe urmă fasole...Vezi bine, ridichea își repede tăria-n sus, iar fasolea își năvălește puterea spre partea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
progresivă a sensibilității la orașul modern și personajele sale: "A cette heure, Paris offrait (...) le plus intéressant des spectacles" [Zola, La Curée, p.79]. Parisul de la sfârșitul secolului al XIX-lea este mai ales spectacolul Expozițiilor naționale și internaționale, care bântuie acest secol, atestând dinamismul și strălucirea Franței 177. Parisul se afirma drept capitală luxului și a modei, atrăgând privirile admirative și vizitele personalităților din lumea întreagă: "On causait des princes qui viendraient à Paris pour l'Exposition" [Zola, Nana, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
leș instincts coquets se développaient naïvement" [idem]. Faptul că femeia este actrița o ajută în preschimbările survenite, dar detaliile o pot trădă 353. Ea face parte din batalionul de femei ușoare, experte în arta de a iubi, dragostea pentru actrița bântuie imaginarul timpului. Nana are o anumită fascinație chiar și asupra mamelor bărbaților nobili seduși: "Chaque matin, pendant le déjeuner, la bonne madame Hugon revenait malgré elle sur cette femme (...) éprouvant cette sorte d'obsession qu'exercent leș filles sur leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
schimbarea la față a corifeilor „opoziției democratice”, cei care timp de patru ani făcuseră temenele ocupanților nemți, încercând, în același timp, să apară drept „opoziționiști” și „rezistenți”. În episoadele de cadru rural se conturează figura lui Mitru Moț, țăran sărac, bântuit de toate nenorocirile, oropsit și umilit de neamul lui Cloambeș, persecutat de autorități, trimis pe front în locul altuia mai înstărit, dar neîncovoiat de loviturile sorții, încrezător în înfăptuirea dreptății. Cu minuție este descris exodul populației refugiate din calea trupelor fascisto-horthiste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
inventivitatea „fabulografului” (termenul îi aparține) primează, ci apelul la modelele clasice ale genului, în special, La Fontaine, dar și Fedru, L. Pignotti, Florian și Krâlov, care servesc acțiunea moralistului. Sub vălul alegoriei, sunt atacate vicii general-umane și sociale, „străinomania” ce bântuie epoca. Pervertirea cosmopolită a educației duce la inadaptare (Castorii), iar impostura provoacă răsturnarea valorilor (Momița la bal masché). Satirele, la rândul lor, sunt imitații: epigrama după Marțial, Satiră asupra omului, după Boileau, iar după I. Krasicki, Soția de modă. Această
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
fără prihană, este recunoscut, într-o scenă de suspans, semnalând justiția imanentă a istoriei, drept „clironom” (moștenitor) al dinastiei „Dragoșizilor” (Mușatinii). Domni scelerați, ca Ștefăniță Vodă, se folosesc de intriganți criminali: Malaspina, Griti. Atinși de demonism, eroi aventuroși și războinici bântuie prin Moldova până își vor împlini destinul: Svidrighelo sau Mazepa (subiect celebru prin Byron). Eroinele, Elena Moldovei (comparată cu Elena Lacedemona) și Doamna Ruxanda, par proiectate în linii clasice, de n-ar fi semnul fatalității - frumusețea ce atrage nenorociri. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
trupului nostru / umbrelor noastre / de dincolo / dincolo dincolo / o, ce este dincolo?” (Preludiu). Melancolia poetului în fața curgerii ireversibile a lucrurilor (Odată cu timpul și apa) este una teatrală, livrescă, provenită din „singurătatea și tristețea profundă / și calmă a numerelor”. Spirit cartezian bântuit de neliniști abstracte, autorul își potolește setea bând din „spaima exactă și deplină a lucidității”, de unde apariția unor viziuni terifiante, trimițând la tema romantică a poetului damnat: „și sufletul meu a văzut îngerii / sunând dintr-o trâmbiță neagră / peste împărăția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
fie respins. Recunoaștem restricțiile impuse filmului sovietic începând cu anii ’30 : orice atingere cu oniricul este interzisă, acțiunea filmului trebuie să fie ancorată într- o realitate bine definită spațial și temporal. Viziunile fantastice ale unei lumi a luxului, care o bântuie pe eroină, sunt considerate dău nătoare pentru tinerele și tinerii comuniști. Miracolul inserat în realitate produce confuzie ideologică printre spectatori. Orice aluzie metafizică, fie și deschiderea unei cărți de interpretare a viselor, este considerată un atac la adresa materialismului dialectic și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
film al veteranului „recuperat” Paul Călinescu. În contextul liberalizării poststaliniste, protagonistul Dinu Măgureanu (Iurie Darie) nu mai este muncitor, țăran, inginer, savant sau soldat. El are o meserie „ușoară”, e desenator de modă, ocupație condamnabilă cu câțiva ani în urmă. Bântuit de individualism, „originalitate” și încăpățânare, Măgureanu propune pentru producția de serie a fabricii de textile un model de rochie ca o varză înflorită, de care râd muncitoarele textiliste. Prietena lui, țesătoarea Ileana (element sănătos), îi cere să termine cu prostiile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acest film a fost văzut de un extrem de mic număr de oameni [...] or, faci filmul ca să fie văzut de tineret, de tineri muncitori, de tineri țărani, și tînărul soldat, să fie văzut de mase cît mai largi. Stafia formalismului îl bântuie și pe tov. Niculescu-Mizil : Eu doresc să vă spun, tovarăși, că în multe din aceste filme în care au fost activ prezente elementele formale ele în fond nu aveau alt scop decît să escamoteze, decît să acopere lipsa de substanță
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Cosașu este poate cel mai pe nedrept interzis film românesc. Aidoma lui Vive, adus pe lume cu câteva luni înainte în Diminețile unui băiat cuminte, Ruxandra este o „antieroină”, o fată care n-a intrat la facultate. Dacă Vive e bântuit totuși de nobila neliniște că nu trăiește cu adevărat, drept pentru care pleacă să muncească pe un șantier, Ruxandra nu are nici o apăsare, vrea cu orice preț să joace în filme, agață bărbați din cartea de telefon, e o veleitară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o oficializase. Pentru că în filmul lui Titus Popovici și Manole Marcus se putuse afirma că legile științei și tehnicii n-au caracter de clasă și că un inginer poate avea dreptate în fața unor activiști, Alexandru, tatăl lui Filip, spune acum, bântuit de amintiri : „Știam puțină matematică și multe lozinci. Dracu’ știe de unde a apărut unul ca Atanasiu”. Finalmente, drumul inițiatic al lui Filip capătă o aură cvasimistică. După ce dă o raită și cu locomotiva, meseria de mecanic părându-i- se și ea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
celebreze. Or, cum bine se știe, evenimentele din 1848, departe de a-i fi apropiat pe revoluționarii români și pe cei maghiari, i-au adus să se înfrunte dramatic în numele propriilor națiuni, într-un război local sângeros a cărui cruzime bântuie și azi imaginarul istoric al ambelor popoare, provocând adesea neîncredere și, nu o dată, chiar ură retrospectivă. Violențele de la Târgu-Mureș nu au avut nimic spontan. Pulsiunile iredentiste ale guvernului Antal de la Budapesta le vor fi stimulat, dar nici de partea română
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Z.P.: Cred că aveți dreptate. Unul din marile pericole ale anilor ce vin este dezimplicarea cetățenilor. Analiza mea este poate și mai alarmată decât a dumneavoastră, căci acest pericol depășește, după părerea mea, cadrul românesc. O fantomă, aș spune, bântuie Europa. Fantoma populismului "postmodern"79, adică a unui populism resurgent care nu are încredere în politic, nu se mai simte reprezentat de democrația reprezentativă, care îi disprețuiește în bloc pe politicieni și se exprimă, la limită, prin incendierea mașinilor. Spunând
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Balerina singuratică și A treia zi după război - surprind acel moment unic în care femeia începe să existe pentru bărbat. Trecerea la proza bazată pe simbol, pe parabolă se înfăptuiește în romanul Călăul cel bun (1965). Înnebunită de ororile războiului, bântuită încă de spaimele cataclismului, lumea întruchipată aici simte nevoia purității, a candorii și a tandreții. Băiatul cu fesul alb - „călăul cel bun”, menit să pedepsească în numele bunătății - pornește într-un lung pelerinaj ca să aducă în orașul dezumanizat caii, adică să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
înțelegerea realității sociale sau a feliilor de realitate aflate sub vizorul investigației. Capitolul 3 Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu unul, ci două spectre bântuiau imaginarul politic al gândirii europene, naționalismul fiind cel mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu unul, ci două spectre bântuiau imaginarul politic al gândirii europene, naționalismul fiind cel mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima ideea națională ca având o forță transformativă care a modelat istoric fața socio-politică a lumii. Într-adevăr, doar comunismul a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este lipsa, timp de o mie de ani, a unui stat românesc, este lipsa unei tradiții politice înrădăcinate în timp, comparabilă cu a națiunilor vecine" (p. 138). Evident, acest deficit al organizării statale, această discontinuitate marcantă a statalității românești, a bântuit frenetic conștiința istorică românească. Împotriva conștiinței acestei discontinuități istorice pe plan politic a statului românilor, Albineț prezintă o soluție care va fi, într-o formă sau alta, improvizată drept contra-argument: după părăsirea provinciei de către legiunile romane, coloniștii rămași în Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doua șansă a românismului de a se lansa în istorie și de a construi o cultură monumentală, după fereastra de oportunitate deschisă de retragerea aureliană și închisă de năvălirile barbare, a fost anulată "prin unul din acele fulgere năprasnic-absurde care bântuie istoria omenirii", anume expansiunea imperiului otoman (p. 234). Cotropit de un pesimism defetist, Blaga este răvășit de conștiința ratării ireversibile a "istoriei". După ratarea momentului Ștefan cel Mare - a doua șansă istorică a românismului de a intra pe "drumul unui
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
F. Engels (1958) [1848] din deschiderea Manifestului Partidului Comunist, care anunța că "o stafie umblă prin Europa - stafia comunismului", se dovedește a fi profetică în contextul societal românesc actual, la un sfert de secol de la prăbușirea ordinii comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la ideea de singularitate istorică a Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tipul stâlpilor sau al "coloanei cerului", pe grinzile de porți de curte (Maramureș), pe culmile de acoperiș a caselor (Muntenia) sau pe stâlpii funerari, rolul reprezentărilor lunare fiind de "însemne apotropaice" ale drumurilor, caselor și mormintelor, împotriva făpturilor malefice care bântuie lumea.184 Îndeletnicirile zilnice ale omului tradițional se desfășurau în funcție de alternanța lună nouă / lună veche: Copacii răsădiți la lună nouă au numai flori și n-au poame, da la lună plină sunt plini de poame"; "de samanat e bine să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fericit”. Firește că starea de liniște sufletească nu cuprinde ambițiile și vanitățile pe care le presupune, adesea, obținerea stării de fericire, sau dorința de Întreținere a acesteia. La aceeași stare de liniște face apel și poetul Serghei Esenin: CÎnd te bîntuie tristețea, cînd pierzi toate, cînd te doare, cînd te-nșfacă greul vieții, sub furtuni, sub ani, sub vînt, - să te-arăți tăcut și simplu, să zîmbești cu nepăsare, e cea mai Înaltă artă dintre cîte-s pe pămînt. * „Oricine crede că
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se învârte capul; nu am dormit de douăsprezece nopți; ajuta-mă să dau instrucțiunile necesare». Gourville l-a consolat cât de bine a putut, dar friptura care nu a ajuns (nu la masa regelui, ci la a douăzeci și cincea masă) îl bântuia.“ Acest fragment arată mai ales presiunea deosebită la care erau supuși servitorii curții regale, forțați să servească un număr mult prea mare de invitați. De asemenea, onoarea de a lucra pentru Regele Soare era transformată într-o datorie de conștiință
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]