4,396 matches
-
Reproșul adus tânărului include și modalitatea de recuperare a fetei: "Ce-ai făcut, mai aveam trei zile s-o port, de nu m-ai prinde la cumnata mare și la cea mijlocie nu mă mai vezi." Fata cea frumoasă de la bal devine din nou broască și flăcăul reușește "să-și prindă" nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și îndeamnă fiii să tragă cu arcul și să meargă în pețit "unde îi va
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Fata de împărat în cocina de porci) [colecția Schott]. Ea se împotrivește punând drept condiții obținerea de rochii prețioase, apoi din piele de păduche și de purice. Fata fuge cu rochiile. Este băgată în cocina porcilor, apoi ea merge la balurile din curtea împăratului cu rochiile neobișnuite. Fiul împăratului îi dăruiește un inel și se căsătoresc. În basmul Împăratul cel fără de lege [Ispirescu], unui împărat, murindu-i împărăteasa, acesta a vrut să ia de soție chiar pe fiica lui. Ea ceru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în Anglia, Suedia, Olanda, Germania ș.a. În afară de Două portrete (1930) și Destinul lordului Thomson of Cardington (1932), tălmăcite chiar de autoare, celelalte traduceri românești au apărut cu întârziere (Isvor, țara sălciilor, 1937, Cele opt raiuri, 1946, peste câteva decenii, La bal cu Marcel Proust, 1976, Jurnal politic, 1979, iar după 1990, într-un ritm mai susținut). Critica românească interbelică a receptat, în mare parte favorabil, aproape toate cărțile ei apărute în limba franceză (Isvor, le pays des saules, 1923, Le Perroquet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
este făcută, însă, într-o manieră realistă. Diplomatul englez aparține totodată și timpului său, fiind implicat în relațiile complexe ale primului război mondial. O altă reușită portretistică ce vădește putere de introspecție este legată de figura lui Marcel Proust (Au bal avec Marcel Proust, 1928). Scriitorul evocat pare să iradieze o fascinație hoffmanniană. Comentariul unor scrisori vine să completeze imaginea unui însingurat, devorat de boală și dornic de afecțiune. Corespondența adnotată va constitui, de altfel, un eficient mijloc de evocare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
Sadoveanu, București, 1937; ed. tr. Anca-Maria Christodorescu, pref. Maria Brăescu, București, 2000; Le Perroquet vert, Paris, 1924; ed. (Papagalul verde), tr. și pref. Constantin Popescu, București, 1998; Catherine-Paris, Paris, 1927; ed. tr. Maria Brăescu și Gh. Lăzărescu, București, 1996; Au bal avec Marcel Proust, Paris, 1928; ed. (La bal cu Marcel Proust), tr. și pref. Tudor Ionescu, Cluj-Napoca, 1976; La Tourquoise, Paris, 1928; Noblesse de robe, Paris, 1928; Portraits d’hommes, Paris, [1929]; Jour d’Égypte, Paris, 1929; La maison du
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
Maria Brăescu, București, 2000; Le Perroquet vert, Paris, 1924; ed. (Papagalul verde), tr. și pref. Constantin Popescu, București, 1998; Catherine-Paris, Paris, 1927; ed. tr. Maria Brăescu și Gh. Lăzărescu, București, 1996; Au bal avec Marcel Proust, Paris, 1928; ed. (La bal cu Marcel Proust), tr. și pref. Tudor Ionescu, Cluj-Napoca, 1976; La Tourquoise, Paris, 1928; Noblesse de robe, Paris, 1928; Portraits d’hommes, Paris, [1929]; Jour d’Égypte, Paris, 1929; La maison du bon Dieu, Paris, 1929; Două portrete, București, 1930
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
subiective online generează un spațiu bioinformatic și biosocial atât din punct de vedere senzorial, cât și actanțial. Astfel, cyberspațiul nu este lipsit de utopii sociale, de la cele care proclamă libertatea absolută a alegerii trupului până la cele care fac parada unui bal mascat al identităților împrumutate. De la identitatea transformată în context online până la prefigurațiile unei identități transfigurate prin biotehnologii (vezi în capitolul următor discutarea discursului transumanistă, lookul și personalitatea „naturale” devin cele care suportă reinvenția de sine, corporală, cognitivă și afectiv-senzorială a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Fergunson, Sandy Naire Routledge, London, 1999. 2. FOUCAULT MICHEL, în prelegerea Des espaces autres, École d'Architecture, Universitatea din Geneva, 1984, vezi și GUCHT DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, op. cit., 998 , p. 32, 33 3. MIEKE BAL, "The Discourse of the Museum", in Thinking about Exhibitions, Londra, p. 201. 4. FISHER PHILIP, Making and Effacing Art. Modern American Art in a culture of Museums, Harvard University Press, N.Y., 1991, p.7. 5. KARP IVAN, "Culture and
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Puțul de Piatră (strada Orlando 4) pe care Elena Bălăceanu a reamenajat-o. A dus o viață mondenă fiind din acest punct de vedere una din cele mai active boieroaice de la sfârșitul secolului XIX. Lua parte la spectacole, la recepții, baluri și ceremonii oficiale. Era nelipsită la recepțiile organizate de familia regală la București și la Sinaia, mai ales de regina Elisabeta de care o lega o prietenie deosebită. A avut o viață culturală interesantă. Citea mult, participa la spectacole, concerte
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
dă seama tabelul de mai jos: Aristotel logos mythos Forster. 1927 istorie intrigă Weinrich. 1964 univers narat univers comentat Șklovski. 1965 fabulă subiect Todorov. 1966 istorie discurs Ricardou. 1967 ficțiune narație Benveniste. 1971 istorie discurs Genette. 1972 istorie povestire narație Bal. 1977 istorie povestire text narativ Chatman. 1978 istorie discurs Genette. 1980 istorie narațiune narare Prince. 1982 narat narare Rimmon-Kenan. 1983 istorie text narație Bal. 1985 fabulă povestire text Prince. 1987 narat narațiune narare narație Contribuțiile mai recente, neincluse în Dicționar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1966 istorie discurs Ricardou. 1967 ficțiune narație Benveniste. 1971 istorie discurs Genette. 1972 istorie povestire narație Bal. 1977 istorie povestire text narativ Chatman. 1978 istorie discurs Genette. 1980 istorie narațiune narare Prince. 1982 narat narare Rimmon-Kenan. 1983 istorie text narație Bal. 1985 fabulă povestire text Prince. 1987 narat narațiune narare narație Contribuțiile mai recente, neincluse în Dicționar, le-aș pune în ecuațiile următoare: Cohan/Shires. 1988 istorie narație Toolan. 1988 istorie text narație O'Neill. 1994 istorie text narație textualitate Îmi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a folosit termenul etic prin analogie cu termenul fonetic. ¶Dundes 1962, 1964; Pike 1967. Vezi și ABORDARE EMICĂ. acronie [achrony]. Un eveniment fără vreo legătură temporală cu alte evenimente; un eveniment nedatat. Romanul Gelozie al lui Robbe-Grillet abundă în acronii. ¶Bal 1985; Genette 1980. Vezi și STRUCTURĂ ACRONICĂ, ORDINE. act [act]. 1. Împreună cu ÎNTÎMPLAREA, unul din cele două tipuri de EVENIMENTE narate; o schimbare de stare produsă de un AGENT și manifestată în discurs de o ASERȚIUNE PROCESUALĂ în modul lui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o anumită distanță temporală de momentul "prezent"): în "Maria s-a așezat. Peste patru ani va avea aceleași vedenii, iar neliniștea ei va dura o lună întreagă", anacronia are o întindere de o lună și un orizont de patru ani. ¶Bal 1985; Chatman 1978; Genette 1980; Mosher 1980. Vezi și ORDINE. anaforă. Vezi AMBREIOR. analepsă [analepsis]. O ANACRONIE care se întoarce în trecut în raport cu momentul "prezent"; o evocare a unuia sau a mai multor evenimente care s-au întîmplat înainte de momentul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
înscris în el ca povestitor. Deși distincția poate fi problematică (de ex., în cazul unui NARATOR ABSENT sau ESTOMPAT la maximum: Ucigașii, Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu claritate (de ex., în cazul multor NARAȚIUNI HOMODIEGETICE: Marile speranțe). ¶Bal 1981a; Booth 1983 [1976]; Bronzwaer 1978; Chatman 1978; Genette 1983. autoritate [authority]. Orizontul cunoașterii de către narator a situațiilor și evenimentelor narative. Un NARATOR OMNISCIENT (Tom Jones, Roșu și Negru) are mai mare autoritate decît unul care nu oferă o vedere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
A): Tot așa, programul narativ al Cenușăresei în care (1) eroina se află într-o stare care nu-i a ei de drept (și-a pierdut situația privilegiată după recăsătorirea tatălui ei văduv); (2) cu ajutorul unei zîne, ea apare la bal ca o femeie prea-frumoasă; (3) cînd ceasul bate miezul nopții, ea nu mai are aceeași înfățișare; și (4) ea este recunoscută de prinț ca fiind persoana valoroasă care este cu adevărat, ar putea fi reprezentat de următoarea diagramă (pornind de la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
detaliată și precisă; obiectivă, sau subiectivă; tipică și stilizată sau, dimpotrivă, individualizatoare; decorativă sau explicativă/funcțională (stabilind tonalitatea unui pasaj, transmițînd informații relevante pentru intrigă, contribuind la caracterizare, introducînd sau întărind o temă, simbolizînd un conflict ulterior); ș.a.m.d. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Bonheim 1982; Bourneuf, Ouellet 1975; Debray-Genette 1980, 1982; Genette 1976 [1978], 1983; Hamon 1981, 1982; Ricardou 1967, 1971, 1973 [1978]; 1988; Riffaterre 1972, 1972-73. Vezi și PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DESCRIERE CANONIZATĂ, MEDIU ÎNCONJURĂTOR. descriere obiectivă [set description]. O
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ele în conștiința sa (PERCEPȚIE REPREZENTATĂ). Comparați "Maria pur și simplu rămase în picioare. Bărbatul se tîra spre ea" cu "Maria pur și simplu rămase în picioare și-l văzu pe bărbatul care se tîra spre ea". ¶Bakhtin 1981 [1982]; Bal 1977, 1985; Bally 1912; Banfield 1982; W. Bühler 1937; Chatman 1978; Cohn 1978; Dillon, Kirchhoff 1976; Genette 1980, 1983; Jespersen 1924; Lips 1926; Lorck 1921; McHale 1978, 1983; Pascal 1977; Strauch 1974; Todorov 1981; Vološinov 1973. discurs narativizat [narratized discourse
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe marginea acestei probleme, Genette menționează că în cazul focalizării exterioare FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), în afara personajelor. ¶Focalizarea "cine vede" sau, mai general, "cine percepe (și concepe)" ar trebui deosebită de VOCE ("cine vorbește", "cine spune", "cine narează"). ¶Bal 1977, 1981a, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. Vezi și ASPECT, FOCALIZARE DUBLĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ, FOCALIZAT, FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ, NONFOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE, FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ, VIZIUNE. focalizare dublă [double focalization]. Concurența a două FOCALIZĂRI diferite în redarea unei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unei anume situații, sau a unui anume eveniment. Focalizarea dublă nu-i folosită de puține ori în film: în Suspiciunea, de exemplu, cînd Lina citește telegrama pe care i-a trimis-o Johnnie ca să-i spună că va veni la bal, sfîrșitul notiței e distrus prin împușcare, în așa fel încît să reflecte atît PUNCTUL DE VEDERE al fetei cît și punctul de vedere al reflectorului, mai "obiectiv". ¶Genette 1980. focalizare exterioară [external focalization]. 1. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
probleme, Genette, cel ce a pus în circulație termenul, menționează că în focalizarea exterioară FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), dar în afara oricărui personaj, prin aceasta excluzîndu-se cunoașterea gîndurilor sau sentimentelor. 2. NONFOCALIZAREA sau focalizarea zero, în terminologia lui Rimmon-Kenan. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Lintvelt 1981 [1994]; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și MOD DRAMATIC, VIZIUNE. focalizare internă [internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE prin care se transmite informația în funcție de PUNCTUL DE VEDERE sau PERSPECTIVA unui personaj (conceptuală sau perceptivă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
variabilă (cînd se adoptă, pe rînd, diferite perspective pentru a prezenta situații și evenimente diferite: Vîrsta rațiunii), sau multiplă (cînd aceleași situații și evenimente sînt prezentate de mai multe ori, de fiecare dată într-o perspectivă diferită: Piatra Lunii, Rashomon). ¶Bal 1985; Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ, PUNCT DE VEDERE INTERN, FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ, SITUAȚIE-NARATIVĂ FIGURALĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ, VIZIUNE. focalizare-internă fixă [fixed internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE INTERNĂ în condițiile în care numai un personaj este FOCALIZATOR; o redare a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARATORII OMNISCIENȚI. Vezi și SITUAȚIE-NARATIVĂ AUCTORIALĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT,VIZIUNE. focalizat [focalized]. Obiectul FOCALIZĂRII; existentul sau evenimentul prezentat din perspectiva FOCALIZATORULUI. În "Ioana l-a văzut pe Petru sprijinindu-se de scaun. I se păru ciudat", Petru este focalizatul. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Martin 1986; Vitoux 1982. focalizator [focalizer]. Subiectul FOCALIZĂRII; deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE; punctul central care guvernează focalizarea. În "Ioana l-a văzut pe Petru sprijinindu-se de scaun. I se păru straniu", Ioana este focalizatorul. ¶Bal 1977
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
focalizatul. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Martin 1986; Vitoux 1982. focalizator [focalizer]. Subiectul FOCALIZĂRII; deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE; punctul central care guvernează focalizarea. În "Ioana l-a văzut pe Petru sprijinindu-se de scaun. I se păru straniu", Ioana este focalizatorul. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Lanser 1981; Martin 1986; Vitoux 1982. Vezi și CONȘTIINȚĂ CENTRALĂ, PERSONAJ CENTRAL, FOCALIZAT. formă [form]. După Hjelmsev și în opoziție cu SUBSTANȚA, sistemul relațional care determină unitățile celor două planuri ale unui sistem semiotic (planul EXPRESIEI și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nefericită". Tot așa, se poate spune că Manon Lescaut rezultă din inserarea narațiunii lui Des Grieux în narațiunea povestită de domnul de Renoncourt. ¶Împreună cu CUPLAJUL și ALTERNANȚA, inserarea (sau ÎNCADRAREA) e unul din modurile de bază ale combinării secvențelor narative. ¶ Bal 1981b; Berendsen 1981; Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. insolitare [defamiliarization/ostranenie]. Înstrăinarea familiarului prin respingerea modurilor de percepere automatizate, ținînd de obișnuință. Pentru Șklovski și formaliștii ruși
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
O narațiune izocronă are o viteză constantă, ca în: "Suzana a scris o oră, apoi a băut o oră, apoi a dormit o oră". 2. Egalitatea între durata unei situații, sau acțiuni, sau a unui eveniment și durata reprezentării sale. ¶Bal 1985; Genette 1980. Vezi și ANIZOCRONIE, DURATĂ. izodiegetic [isodiegetic]. O parte din aceeași DIEGEZĂ (diégèse). În Greața, Bărbatul autodidact și Anny sînt izodiegetici; în Inima întunericului, marinarii lui Marlow de pe corabia "Nellie" și Kurz nu sînt izodiegetici. ¶Genette 1980. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]