5,096 matches
-
construirea de mari mausolee din pământ. Oglinzi din bronz - simboluri ale alianțelor politice - și sculpturi din lut (haniwa) au fost descoperite în aceste morminte. Cu toate că nu a existat o literatură scrisă înaintea secolului al VIII-lea, un mare număr de balade, rugăciuni rituale, mituri și legende au fost create în această perioadă. Cele mai timpurii construcții budiste care se mai păstrează încă în Japonia - fiind cele mai vechi clădiri din lume - datează din perioada Asuka (552-710). Complexul de temple de la Hōryūji
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
de un zid cu acoperiș. În interiorul Kondō-ului se află unele dintre cele mai importante sculpturi ale acestei perioade. Cel mai important templu din secolul al VIII-lea a fost Tōdaiji din Nara, construit ca să devină centrul unei rețele de temple. Baladele, rugăciunile rituale, miturile și legendele create în perioada Yamato au fost mai apoi incluse în perioada Nara (710-794) în “Kojiki” (“Povestea despre cele vechi”) apărut în anul 712, scris în cea mai mare parte în japoneză, dar cu caractere chinezești
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
din cele mai vechi timpuri până în 629 e.n.”) apărut în anul 720, scrisă aproape în totalitate în chineză. Fiind primele istorii ale Japoniei, aceste lucrări explică originea poporului japonez și formarea statului japonez, potrivit miturilor shinto. Poezia lirică provenită din balade a fost adunată în prima antologie japoneză “Man’yōshū” (“Antologie a nenumăratelor frunze”), compilată de poetul Otomo no Yakamochi după anul 759. Cele două forme poetice mai importante folosite în antologie au fost poemul scurt (tanka) și poemul lung (chōka
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
a devenit un șlagăr la nivel mondial și a câștigat un premiu Video Music Awards. Discul de proveniență, "Doll Domination", a început a fi comercializat la scurt timp și a fost promovat cu ajutorul altor compoziții, cea mai de succes fiind balada „I Hate This Part”. Datorită vânzărilor scăzute, materialul a fost relansat în diverse regiuni, în urma performanțelor obținute de preluarea „Jai Ho! (You are My Destiny)”. În urma unor controverse create în timpul erei "Doll Domination", o parte dintre componentele formației au blamat
Pussycat Dolls () [Corola-website/Science/307547_a_308876]
-
într-o serie de țări din America, Europa sau Oceania. Compoziția a devenit unul dintre cele mai cunoscute discuri single ale acelui an, fiind considerată una dintre cele mai mari realizări ale grupului. Al doilea cântec promovat de pe viitorul album, balada „Stickwitu”, s-a dovedit a fi un bun predecesor pentru șlagărul „Don't Cha”, el debutând pe treapta cu numărul 1 în Regatul Unit și câștigând prima poziție în Noua Zeelandă la scurt timp de la lansare. Comercializarea materialului de proveniență al
Pussycat Dolls () [Corola-website/Science/307547_a_308876]
-
sonoră a filmului "Vagabondul milionar", cântec ce a câștigat un premiu Oscar. Versiunea grupului a devenit un șlagăr la nivel global, ocupând locul 1 în țări precum Australia, Finlanda sau Irlanda. Piesa a fost succedată de lansarea unui remix al baladei „Hush Hush”, varianta originală ocupând prima poziție în Rusia înaintea unei lansări oficiale. Versiunea reorchestrată a beneficiat de un videoclip și a activat moderat în clasamente. O ediție reeditată a discului a fost lansată în Australia, în timp ce una distinctă a
Pussycat Dolls () [Corola-website/Science/307547_a_308876]
-
să-i despartă. Ridicarea cortinei descoperă o șatră de țigani. Zorile se anunță iar țiganii slăvesc bucuria vieții lor libere și aventuroase. Bătrâna țigancă Azucena stă lângă foc, cu Manrico alături. Furată de tainice gânduri, ea cântă un fel de baladă despre o femeie arsă de vie pe rug. Melodia stranie se deapănă pe un ritm monoton și se încheie cu o frază șoptită: "Răzbună-mă!" Personajul se impune ca luptând cu un destin neobișnuit. Rămas singur cu Azucena, pe care
Trubadurul () [Corola-website/Science/307633_a_308962]
-
Grammis" (echivalentul suedez al distincțiilor Grammy). Totuși, LP-ul a primit discul de aur în Polonia pentru succesul înregistrat în ierarhiile naționale. Campania de promovare a discului "În Orbit" a continuat și pe parcursul anului 2006, odată cu extragerea pe single a baladei „Flowers on the Grave” și a piesei ritmate „It Doesn't Matter”. Niciuna dintre aceste piese nu a avut un succes răsunător în clasamentele din Scandinavia, insă „It Doesn't Matter” a obținut poziții medii în ierarhiile din România și
September () [Corola-website/Science/307758_a_309087]
-
aceea că descoperiseră în politica lui Haret „o latură diversionistă” ce i-ar fi determinat să plece spre a se delimita de ideologia revistei. Mai există și alte presupuneri privind abandonarea revistei. Una din ele era că G. Coșbuc, poetul baladelor și idilelor acceptase conducerea „numai pentru a se putea îndepărta de "Albina”" Motivul care a atârnat însă cel mai greu în cumpănă, a fost, ca mai întotdeauna prin redacții, criza de generație deși între el și redactorii de bază - Chendi
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
anul 1964 la Ansamblul „Ciocârlia”. A fost colaboratoare a Radioteleviziunii Române. Face prima imprimare în 1964, la Radio București, iar în 1966 lansează primul disc la casa de discuri Electrecord. Cântă la restaurantele bucureștene Cina (din 1964), Athénée Palace și Balada (al Hotelului Intercontinental). Face numeroase turnee în țară și în străinătate, mai ales în Israel. Este prezentă la numeroase emisiuni ale Radioteleviziunii Române și își imprimă cântecele la casa de discuri Electrecord și la Radio. Pe parcursul întregii sale cariere, își
Ileana Sărăroiu () [Corola-website/Science/306501_a_307830]
-
40 de ani la ziarul " Zori noi" din Suceava, devenit după decembrie 1989 "Crai Nou". Împreună, cei doi au un fiu. Repertoriul Sofiei Vicoveanca cuprinde cântece de leagăn, de nuntă sau cumetrie, doine de dragoste și dor, colinde, bocete sau balade, dar cele mai multe sunt cântece de voie bună, unele ușor dojenitoare sau pline de umor specifice lumii satului. A efectuat imprimări la Radio București și Iași, pentru televiziune și la Casa de discuri "Electrecord". În întreaga sa carieră a scos 13
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
făcând turnee în Israel, Portugalia, SUA, Franța, Danemarca, Germania, Iugoslavia ș.a. Solista Sofia Vicoveanca a făcut cunoscută zona Bucovinei prin cântecele sale încărcate de emoții și stări ale țăranului bucovinean. A interpretat cântece de joc ( Ăsta-i joc de pe la noi) , balade (Cântec haiducesc), doine (Foaie verde poamă) , cântece de leagăn (Dragul mamii, puiuț mic), bocete (Inimă, pământ glodos), cântece dedicate oamenilor băutori (Eu-s femeie cumsecade), urâtului (Of, urât și iar urât!), de dragoste (Of, puiuțu' meu drăguț), de dor (Greu
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
Legenda soldatului mort”, care i-a fost inspirată de armatele imperiale care se întorceau înfrînte de pe toate fronturile, dar și dintr-o zicătoare populară germană despre morții care trebuiau dezgropați pentru a fi din nou trimiși pe front. În acestă baladă, împăratul consideră că soldatul a murit prea devreme și trimite o comisie medicală care îl dezgroapă, declarîndu-l, pentru a doua oară, apt pentru front. În ianuarie 1949 a creat "Berliner Ensemble" și a formulat teoria teatrului epic.
Bertolt Brecht () [Corola-website/Science/306588_a_307917]
-
îl certifică cu Diamant pentru cele 10 milioane de copii vândute doar pe teritoriul Americii. Allmusic i-a acordat patru stele din cinci, la fel ca și în cazul precedent, serviciul de ghid muzical menționând că „este o combinație de balade sentimentale și melodii dance-pop”. „Rolling Stone” i-a acordat 3.5 stele din cinci, observând că discul este fantastic, iar cererea de muzică semnată Britney Spears e de-a dreptul feroce. Primul single, cel ce asigură de asemenea și numele
Britney Spears () [Corola-website/Science/306654_a_307983]
-
o actriță care aducea fizic cu Britney, a dat naștere la speculații cum că domnișoara Spears nu i-a fost credincioasă; Timberlake a negat ulterior faptul că prin acest cântec a dorit să o caracterizeze pe Britney. pears a compus balada „Everytime”, în colaborare cu Annet Artani. În același an, solistul formației Limp Bizkit, Fred Durst a confirmat că are o relație cu Britney Spears. Durst a fost deasemenea angajat pentru a compune și scrie melodii pentru albumul „In the Zone
Britney Spears () [Corola-website/Science/306654_a_307983]
-
consum, cu mișcări de dans complicate și având o voce unică dar în același timp specifică tenoarelor de marcă”. Stephen Thomas Erlewine din cadrul Allmusic cataloga muzica ei ca fiind „o îmbinare de ritmuri atrăgătoare de dance-pop și ritm lent specific baladelor”. Spears a declarat ulterior că singleul care a consacrat-o (Baby One More Time), nu i-a permis acesteia să își pună în valoarea abilitățile vocale cu care aceasta este înzestrată. Albumul Oops!...I Did It Again, precum și cele care
Britney Spears () [Corola-website/Science/306654_a_307983]
-
acest termen de 'alternativ' a fost redescoperit și redefinit de radiourile studențești în anii '80, fiind aplicat muzicii post-punk, indie, sau oricărui gen de muzică underground". La început, se referea intenționat la artiștii rock independenți care nu erau influențați de "baladele heavy metal, curentul new wave rarefiat" și "hit-urile dance pline de energie". După cum avea să urmeze, această expresie avea să cuprindă genurile New Wave, muzica pop, punk rock, post-punk, noise rock, și ocazional rock indie, toate acestea putând fi
Rock alternativ () [Corola-website/Science/306835_a_308164]
-
un organizator plin de talent, el atrăgând aici spiritele cele mai alese, al căror talent era descoperit cu o intuiție sigură. Ca scriitor, debutează în anul 1866, în „Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina”. Scrie poezii lirice, balade, idila Miron și Florica (1870), satire, epistole, schițe, romanul Mihai Vereanu (1873), piese de teatru, memoriale de călătorii și un volum de memorii intitulat sugestiv Amintiri de la Junimea (1921). Este inițiat în anul 1866, în Loja masonică ieșeană Steaua României
Iacob Negruzzi () [Corola-website/Science/306947_a_308276]
-
locul 7. În Canada a avut chiar mai mult succes, devenind al doilea single de pe "Erotica" care atinge locul 2. În ciuda succesului repurtat, „Rain” nu a fost inclus pe colecțiile "GHV2" sau "Celebration", în schimb a intrat în compilația de balade "Something to Remember". Cântecul a fost interpretat în turneul de promovare a albumului "Erotica", "The Girlie Show" în 1993. În 2008 a fost remixat cu „Here Comes the Rain Again” de Eurythmics, fiind folosit ca și interludiu în turneul "Sticky
Rain (cântec de Madonna) () [Corola-website/Science/307930_a_309259]
-
din piesele care ies în evidență, alături de „Erotica” și „Deeper and Deeper”, allmusic numind-o chiar „una din cele mai bune și desăvârșite piese ale Madonnei” în timp ce un alt editor a descris-o ca fiind „una din cele mai însemnate balade” ale interpretei. Videoclipul piesei a fost regizat de Mark Romanek, care urma să regizeze în 1995 și „Bedtime Story”. Videoclipul începe cu Madonna într-un studio, întinsă pe o canapea, cu căștile pe urechi compunând un cântec. Urmează secvențe în
Rain (cântec de Madonna) () [Corola-website/Science/307930_a_309259]
-
grupul concertează intens în Europa Continentală, una dintre cele mai de succes apariții fiind pe scena festivalului Pinkpop în fața a 100.000 de spectatori. În același timp erau extrase pe single compozițiile ritmate „Ice Queen” și „Mother Earth”, dar și balada „Our Farewell” — primele două menționate s-au bucurat de succes în clasamente, sporind popularitatea albumului de proveniență. Activitatea intensă a formației din perioada respectivă îi determină pe unii dintre membri să cedeze, astfel explicându-se frecventele schimbări de componență în urma
Within Temptation () [Corola-website/Science/307912_a_309241]
-
pe single piesa „What Have You Done”, un duet cu Keith Caputo, cântărețul formației americane Life of Agony. Compoziția cucerește rapid clasamentele din Europa și este asemuită de către critici cu hitul grupului Evanescence, „Bring Me to Life”. Următoarele cântece promovate, baladele „Frozen”, „All I Need”, „Forgiven” și compoziția ritmată „The Howling”, au beneficiat de sprijinul posturilor radio și au ocupat poziții medii în ierarhiile de specialitate din Benelux. Lansarea albumului "The Heart of Everything" în S.U.A. are loc în iulie 2007
Within Temptation () [Corola-website/Science/307912_a_309241]
-
cărți, și ilustrează "Comus" pentru John Milton. Tot aici începe să lucruze la "Milton" iar Michael Manson consideră că în 1800 compune și "Vala sau Cei patru Zoa". Învață greaca, latina și ebraica. În 1802 apare volumul lui Hayley "Ballads/Balade", cu gravurile lui Blake, dar Blake este decis să plece de la conacul din Felpham fiind nemulțumit de situația sa fizică și artistică. Pe 12 august 1803 are loc un incident între Blake și soldatul John Schofield din armata regală(Royal
William Blake () [Corola-website/Science/307949_a_309278]
-
În iulie 2005, a fost invitat să cânte imnul național al Braziliei la un meci amical dintre echipa națională de fotbal a Braziliei și cea a României. În același an, a lansat o înregistrare best of, intitulată "12 ani, 12 balade". Păscu s-a reunit cu formația The Blue Workers pentru un turneu prin țară susținut în anul 2005 și pentru o reprezentare din 2006 de la Palatul Copiilor din București. Au mai concertat la festivalul "ProEtnica" din Sighișoara, care a sărbătorit
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
un recital cu scopul strângerii de fonduri pentru un centru cultural ortodox român în America. La începutul anului 2012, și-a desfășurat activitatea muzicală în județul Suceava, lucrând cu cântărețul și textierul Lian Cubleșan. Colaborarea lor a dus la albumul balada "Tropa, Tropa... €uropa!", lansat pe 20 ianuarie la Câmpulung Moldovenesc, unde The Blue Workers a susținut un concert. Păscu a apărut cu colegul său din "Occident", Mircea Diaconu, în filmul de scurt metraj "Loto", jucând rolul unui vânzător de mașini
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]