5,546 matches
-
zonă. Bazinul Mediteranean se va afirmă în continuare că principalul vector de articulație între Europa și lumea arabă, tentative de fundamentare și structurare instituțională fiind deja în plină desfășurare. În paralel, o a doua articulație ar putea-o reprezenta axul balcanic pe direcția bazinului Dunării și al Mării Negre în condițiile în care Turcia depune eforturi deosebite, pe de-o parte, pentru a ocupa în această structură rolul principal, iar pe de altă parte în vederea admiterii ca membru cu drepturi depline în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
subsecției de istorie-filosofie a ARLUS (unde era coleg cu G. Oprescu, C. Balmuș și A. Graur). Compromisul se poate măsura și după colaborarea la acțiunile de epurare. Iată câteva comisii pentru purificarea diverselor instituții istorice: Institutul de Studii și Cercetări Balcanice condus de Victor Papacostea (ministrul învățământului în Guvernele Sănătescu și Rădescu): C. Andreescu, A. Elian și E. Condurachi; Școala de Arhivistică București: A. Sacerdoțeanu (președinte), C. Andreescu și A. Elian; Universitatea București: P.P. Stănescu, S. Stoilov și A. Rosetti (comisia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Silviu Dragomir (istoria Ardealului și a sud-estului Europei, în cazul lui Dragomir), Constantin Marinescu (istorie universală medievală), Ioan Hudiță (istoria diplomației), Gheorghe I. Cantacuzino (arheologie și epigrafie), Ion D. Ștefănescu (istoria artelor), Teofil Sauciuc-Săveanu (istorie veche greco-romană), Victor Papacostea (istorie balcanică), George Fotino (istoria dreptului), Ștefan Ciobanu (istoria literaturii române vechi), Victor Slăvescu (istorie economică), Ion Nistor (istorie medie și modernă). Ultimul a trebuit, bineînțeles, să renunțe la subiectele predilecte anterioare din istoria Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, dar nu a încetat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
A.P. Todor, I.D. Suciu, Gh. I. Georgescu, Gh. Ionescu, N. Camariano); Institutul de Istorie Națională din Cluj-Napoca (I. Moga, Șt. Pascu, Francisc Pall, D. Prodan, Carol Gölner, M.P. Dan, E. Petrovici, Bujor Surdu, Ioachim Crăciun); Institutul de Studii și Cercetări Balcanice și Institutul pentru Studiul Europei Sud-Orientale (Radu Vulpe, Marin Bădescu, R. Ciocan, I.R. Mircea, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca, M. Guboglu, D. Berindei, E. Condurachi, N. Camariano); Școala Superioară de Arhivistică și Arhivele Statului (A. Sacerdoțeanu, Virginia Sacerdoțeanu, Emil Vârtosu, I.R. Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
A. Boldur (istoria românilor) - Iași. Aceștia se arătaseră mult mai deschiși colaborării cu comuniștii. La 1 octombrie 1947 au avut loc alte „comprimări” prin care au fost eliminați: Gh. Brătianu (istoria universală), I. Hudiță (istoria diplomației), V. Papacostea (istoria popoarelor balcanice cu privire specială la românii din sudul Dunării), Gh. Cantacuzino (instituții și istorie greco-romană), G. Fotino (istoria dreptului românesc), Alexandru Busuioceanu (istoria artelor), Vera Cancel (asistent provizoriu slavistică) - București; Petru Caraman (slavistică), Anton Nițu (asistent arheologie și preistorie), V. Constantinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din Iași, unde era șef de lucrări, la Catedra de Istoria românilor a Facultății de Litere din Universitatea Iași, iar Mihail Guboglu - asistent provizoriu de turcologie la aceeași facultate - a fost transferat cu post cu tot la Institutul de Cercetări Balcanice din București. Au existat și comprimări temporare ale salariilor unor posturi didactice din învățământul superior, dar ele au avut scopuri economice mai bine argumentate, n-au fost atât de selective din punct de vedere politic și n-au fost definitive
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
perioada 1940-1944). Printre ei se găsesc N.I. Herescu, A. Marcu, I. Petrovici, P.P. Panaitescu, V. Dumitrescu, R. Vulpe. Toți au fost epurați în 1945 (doar R. Vulpe a reușit cu greu să se încadreze la Institutul de Studii și Cercetări Balcanice în 1946, în timp ce P.P. Panaitescu a fost la dispoziția Consiliului de Miniștri, lucrând la apropierea comunisto-legionară și apoi fiind încadrat la Muzeul Româno-Rus; din 1948 a lucrat la Institutul de Istorie și Filosofie în calitate de consilier științific). Discutabilă este și persecutarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deceniului șase. Ca un element de originalitate în contextul general al politicii de pace promovate de URSS, respectiv lagărul socialist, erau menționate „recentele propuneri ale guvernului R.P. Române, având drept scop realizarea unei largi colaborări colective a țărilor din regiunea balcanică”. Bodnăraș se referea la încercarea României de a iniția o destindere generală în zona Balcanilor și transformarea acestei regiuni într-o zonă denuclearizată. La 10 septembrie 1957, guvernul Chivu Stoica înaintase o notă circulară guvernelor Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Occidentul. Aveau loc și contacte militare, nu numai în sfera furnizării armamentului, dar și în problema coordonării reciproce în domeniul apărării. în același timp, Tito s-a distanțat de blocul NATO, urmărind doar securitatea țării prin intrarea în pactul regional balcanic asociat cu NATO, alături de Grecia și Turcia. Totuși, prin Molotov (cel mai dur ortodox din conducerea sovietică, predispus mai puțin decât alții la depășirea moștenirii staliniste, inclusiv în problema iugoslavă) a fost anunțată disponibilitatea reală a Kremlinului pentru un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cercurilor de ziariști cu persoanele nedorite”, despre starea de spirit a diplomaților iugoslavi ce nu corespundea sarcinii de îmbunătățire a relațiilor cu Ungaria, i-a vorbit, aproximativ în același timp, la 19 ianuarie, consilierului ambasadei URSS, V. Astafiev, în secția balcanică a MAE al RPU. Nu numai pe oficialii din Budapesta, dar și pe emisarii sovietici îi irita interesul „nesănătos” al diplomaților iugoslavi față de evenimentele politice din Ungaria, capacitatea lor de a pune întrebări „provocatoare”, despre soarta văduvei lui Rajk etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Un bun capitol de politică externă analizează normalizarea relațiilor cu Grecia, problema Kosovo și perspectivele îngrijorătoare din Macedonia. Elez Biberaj a scris o carte de o mare bogăție, care oferă deslușiri istorice și culturale de o importanță vitală pentru politica balcanică de azi și de mâine. Andrei Pippidi PIERRE BUHLER, Histoire de la Pologne communiste. Autopsie d’une imposture, Editions Karthala, Paris, 1997, 808 p. Această sinteză nu aparține unui specialist, ci unui autor care se consideră îndreptățit, prin propria experiență, să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Carol I (1947) - `n AAR și BSH, 1943-1944; vol. V din seria de „Studii istorice”, Sibiu - Cluj-Napoca, 1945-1946, 511 p. Era președintele secției istorice a ASTREI. „Adunarea de la Alba Iulia și Problemele critice ale istoriei vechi a Romanilor: romanitatea balcanică `n Evul Mediu” - BSH, 1944; „La politique religieuse des Habsbourg et les interventions russes au XVIII-e siècle” și „La patrie primitive des Roumains et ses frontières historiques”, Balcania, VII, 1944, „André Saguna et Joseph Rajacic” - Balcania, VI, 1943. „Săbii br
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1947 și A.A.R, 1948 - „Nouăle cercetări și săpături arheologice din România”. Era membru corespondent al Academiei și decan al Facultății de Litere și Filozofie din București (p`nă `n 1946). Director fondator al Institutului de Studii și Cercetări Balcanice (1938-1947), ministru al `nvățăm`ntului (1944-1945), a girat revista Balcania, unde a și publicat majoritatea lucrărilor sale: „Date nouă despre viața și opera lui Dionisie Fotino” (1944, nr. VII, 2); „La participation de l’écrivain allbanais Vechilharadji à la rèvolution
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a nu fi dezvăluit publicului? Însă mai mult decât orice, câmpia morții era Învăluită Într-o duhoare insuportabilă de cadavre În descompunere, sub soarele arzător din toiul verii, care ilustra mai mult decât orice semnificația acestui Holocaust XE "Holocaust" manual balcanic - pe care românii puteau să-l breveteze, cu pogromurile de la Iași, de pe câmpiile Basarabiei XE "Basarabiei" și de pe Întinsul Transnistriei XE "Transnistriei" . Scriitorul italian Curzio Malaparte XE "Malaparte, Curzio" (pe atunci un tânăr fascist, mai târziu, scriitor cunoscut) a lăsat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
acesta dens, de ceea ce ați spus dumneavoastră, lucrurile mărunte. Este, de fapt, o lume secundă, un Eden pierdut. E o nostalgie după acest Eden în toată poezia lui Emil Brumaru, începând de la primele lui cărți. E un portret al omului balcanic, parcă extras din scrierile lui Panait Istrati. Istrati are o carte publicată în 19253, care se cheamă "Trecut și viitor". Există acolo un portret numit cu niște cuvinte care astăzi nu prea sună frumos, dar trebuie să le folosesc pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fim lămuriți cu asta. Altfel, am putea să credem că Istrati îl făcea golan pe Nikos Kazantzakis, ceea ce..., prietenul lui, nu? A.V. Bine că ați făcut această precizare, pentru că mă pregăteam să-l întreb pe Emil Brumaru: cât de balcanic vă simțiți? E.B. Am o poezie "Sunt ultimul poet balcanic, îți dăruiesc un descojitor mecanic". Domnule, în Dolhasca, pe lângă altele, era un loc în gară unde se stocau lemne. Decojite. Mie mi-a plăcut cuvântul "decojitor" sau "descojitor", mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Istrati îl făcea golan pe Nikos Kazantzakis, ceea ce..., prietenul lui, nu? A.V. Bine că ați făcut această precizare, pentru că mă pregăteam să-l întreb pe Emil Brumaru: cât de balcanic vă simțiți? E.B. Am o poezie "Sunt ultimul poet balcanic, îți dăruiesc un descojitor mecanic". Domnule, în Dolhasca, pe lângă altele, era un loc în gară unde se stocau lemne. Decojite. Mie mi-a plăcut cuvântul "decojitor" sau "descojitor", mi se pare că sună... rebarbativ. "Descojitor"... I.H. Pe vremea aceea, despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o perioadă de trei ani și scutirea de serviciul militar timp de cincizeci de ani, iar țăranii rămâneau liberi. Însă toate înlesnirile acordate provinciei basarabene au avut de fapt un scop propagandistic, prin care guvernul țarist dorea să convingă națiunile balcanice că, prin trecerea acestora sub tutela Rusiei, ar 185Memoriile refugiului beneficia în continuare de o largă autonomie. În vederea aplicării principiului de autocârmuire este numit un guvernator civil în Basarabia, în persoana unui fost logofăt al Moldovei și anume Scarlat Sturza
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
1954 din 16.10.1942, p. 1, 3. 1304 Wilhelm Filderman (1882-1963), avocat, publicist și om politic evreu, personalitate marcantă a minorității evreiești din România. Licențiat în drept la Universitatea din București; doctor în drept la Paris. Participă la războaiele balcanice și la primul război mondial ca ofițer în Armata română. Aderă la Uniunea Evreilor Pământeni, fiind ales în Comitetul Central al acestei organizații (1913); reprezentant în România al organizației American Jewish Joint Distribution Committee (din 1920); deputat PNL (1927); președinte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
un pic mai mult din tot ce a conceput el decât un simplu spectator al unei producții. Am însoțit autoportretul și Outcome ca producător, pe vremea când conduceam Centrul MAD, am fost în același grup care „a spart norii“ Platformei balcanice de la Sofia în 2001 (turneu în care ni s-au furat decorurile de la Outcome și Despre Tine, adică microbuzul cu toate decorurile, după care a trebuit să i le refacem repede pentru că pleca imediat în alt turneu internațional)... De altfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
civilizată". Ceea ce intenționează deci autorii acestui volum colectiv este tocmai deconstrucția acestor reprezentări stereotipice, privind Balcanii prin reflectările lor multiple în oglinda imaginației și a conștiinței apusene și, printr-un joc de oglinzi, în reflectările secunde sau terțe ale auto-identificărilor balcanice și ale celor apusene. "Un stereotip persistent marchează majoritatea reprezentărilor negative întreținute în Apusul centrat pe sine, observă Michael Herzfeld, profesor la Harvard University, în prefața la volum: Celălalt este în mod inevitabil diferit, fragmentat și divizat în interior atât
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și occidentală, dar și din Statele Unite ale Americii) aplică metodele academice ale postmodernismului, post-structu-ralismului, deconstrucției, psihanalizei și ale multiculturalismului critic (studiile culturale, postcoloniale și postcomuniste) în tratarea unor teme variate precum retorica balcanizării (Vesna Goldsworthy), vampirul ca imagine a violenței balcanice (Tomislav Z. Longinović), Bizantinismul Balcanilor (Milica Bakić-Hayden), mecanismele ideologice ale Balcanismului (Rastko Močnik), războiul din Kosovo (Grigoris Ananiadis), geografia simbolică a Balcanilor, identități și identificări (Alexander Kiossev), atitudinea ambiguă a românilor față de apartenența lor balcanică (Adrian Cioroianu), erosul identității (Ivaylo
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
vampirul ca imagine a violenței balcanice (Tomislav Z. Longinović), Bizantinismul Balcanilor (Milica Bakić-Hayden), mecanismele ideologice ale Balcanismului (Rastko Močnik), războiul din Kosovo (Grigoris Ananiadis), geografia simbolică a Balcanilor, identități și identificări (Alexander Kiossev), atitudinea ambiguă a românilor față de apartenența lor balcanică (Adrian Cioroianu), erosul identității (Ivaylo Ditchev), gen și sexualitate în Serbia (subiect al unui grupaj de eseuri semnate de Branca Arsić, Vesna Kesić, Dušan I. Bjelić și Obrad Savić), tendințele depresive ale psihicului balcanic, exploatarea capitalului victimizării, film, arte plastice
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ambiguă a românilor față de apartenența lor balcanică (Adrian Cioroianu), erosul identității (Ivaylo Ditchev), gen și sexualitate în Serbia (subiect al unui grupaj de eseuri semnate de Branca Arsić, Vesna Kesić, Dušan I. Bjelić și Obrad Savić), tendințele depresive ale psihicului balcanic, exploatarea capitalului victimizării, film, arte plastice și literatură în Balcani. Autorii observă pe bună dreptate, de pildă, că în pe-rioada bombardării Serbiei de către forțele NATO, anumite stereotipuri despre Balcani au fost nu numai implicite, ci, în multe cazuri, explicite, constituind
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
clișee cu o veche tradiție ce ne conduce la Iluminism și chiar mai demult. Se urmărește de asemenea cum s-a definit pe sine Apusul prin opoziție cu spațiul răsăritean al Celuilalt, efectele acestor reprezentări asupra identificării de sine a balcanicilor: rezistența lor față de acest imperialism al imaginației sau exploatarea lui prin victimizare, opoziția sau simpla preluare și interiorizare a stereotipurilor, revolta sau căutarea disperată de sine după căderea comunismului. Abordările multiple și inovatoare ale realităților balcanice aparțin unor specialiști cu
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]