6,215 matches
-
iubire de care nici nu mă-ndoiam?)", fie că aluziei îi atașază litotic ideea unei posibile și justificabile corecții, deci o insinuare a agresivității ilicite (" De ce n-aș trece ocazional, cu briciul ascuns pe mânecă, și la Universitate, a cărei barbă sunteți?"), fie că disimulează o perfidă ignoranță ("Nu sunteți dumneavoastră acel A.C. Cuza care afișa pe vremuri un liber-cugetism naiv și cam găgăuț?)" sau, în sfârșit, trece din regimul dedublării în cel al transparenței, imputând interogativ ("De ce pentru articolele mele
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și Cuza, care și-au propus pe afiș să perfecționeze individualitatea românească ce li se părea stricată, a contribuit cu o nouă nuanță de ticăloșie la viața tineretului, victima vârstei admirabile și credule și a politicienilor pitiți în personaje cu barbă, profesorale". Accentuarea și prelungirea acuzei tranșante cade, aici, în sarcina anaforei, o figură retorică a insistenței, cu un mare potențial persuasiv, la care Arghezi recurge frecvent în ofensiva polemică. De asemenea, procedeul polemic investigat de noi joacă, în acest caz
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Dionisie. Fiecare din ei e însoțit de un prieten, doctor în teologie" După un asemenea demaraj, lectorul se poate instala confortabil pe terenul ficțiunii anecdotice, pentru a savura maniera în care este țesută poanta. Imaginea exterioară a personajelor, "redingotă și barbă tunsă", precum și discursurile stereotipe, etalând o prețiozitate dogmatică, formală, care ține, de fapt, locul substanței ideatice, într-un cuvânt, comportamentul-fațadă contrastează, ilar, cu atitudinea sinceră pe care fiecare dintre cei trei episcopi o afișează, în particular gândind în cel mai
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
oralități savuroase, specific argheziene, prin versatilitatea discursivă a personajelor care trec, spontan, de la maniera dogmatic-pretențioasă de a vorbi la cea obscen-colocvială: "A! Dumnezeii m... pușlamale și scroafe! Îi văzuși... Crucea m... Mă, frate, mă, îi bag pe amândoi... Porcul cu barba albă a siluit-o pe fie-sa, rămasă de la o preoteasă și a făcut-o moașă. Porcul celălalt trăiește cu nevestele fraților lui, popa Cârnu și popa Blegu". În această secvență, totul (lexicul trivial, sintaxa, procedeele satirice și pamfletare înjurătura
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
va avea de Înfruntat o mare primejdie, Carol Robert Îi răspunde cu trufia marilor seniori: Este păstorul tuturor oilor sale aluzie la vasalitatea țării și a lui Basarab și că-l va scoate pe domnul român din ascunzișurile sale de barbă. La Posada Însă, pe drumul Întoarcerii, pe valea Argeșului sau prin Loviștea, după 4 zile de luptă (9-12 nov. 1330), voievodul român obține victoria “ și Însăși regele abia a scăpat cu câțiva inși ”. Soldată cu Înfrângerea armatei lui Carol Robert
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și cei lipsiți de credință se lovesc unii de alții, se izbesc de ziduri și, la urmă, se prăvălesc singuri în prăpastia pierzaniei. Martori ai cuvintelor acestora sunt cei care se laudă cu înțelepciunea lumească, cei care se fălesc cu barba lor, cu mantaua și cu toiagul lor de filosofi. După cuvântări lungi, și adesea repetate, nu văd pietrele așezate dinaintea ochilor; că, dacă ar vedea în ele pietre, nu le-ar socoti dumnezei! Se izbesc unii de alții și se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
el și fiica lui. Cu țelul unui bine viitor trezește amintirea unui bine din trecut. „Alonso, frate-său și-Antonio / Sunt ca și scoși din minți; ceilalți îi plâng, / Jelind neputincioși, dar mai ales / Acel căruia-i spui «bunul Gonzalo»; / În barba-i lacrimi cad ca iarna picuri / Din streașina de stuf.“ De fapt, Gonzalo (despre care, cum rezultă din textul citat, Prospero îi vorbise, prin ani, lui Ariel) este acela în care mila prisosise asupra oricărui alt simțământ. Ceea ce însuși Prospero
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
el și fiica lui. Cu țelul unui bine viitor trezește amintirea unui bine din trecut. „Alonso, frate-său și-Antonio / Sunt ca și scoși din minți; ceilalți îi plâng, / Jelind neputincioși, dar mai ales / Acel căruia-i spui «bunul Gonzalo»; / În barba-i lacrimi cad ca iarna picuri / Din streașina de stuf.“ De fapt, Gonzalo (despre care, cum rezultă din textul citat, Prospero îi vorbise, prin ani, lui Ariel) este acela în care mila prisosise asupra oricărui alt simțământ. Ceea ce însuși Prospero
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mai practică care putea fi purtată și de femeile angajate în industrie. Cu timpul se ajunge chiar la tunsura breton. Bărbații abandonează părul lung strîns într-o codiță la spate, tipic pentru secolul precedent. În schimb, pe la mijlocul secolului XIX apar bărbile, considerate la început ca un semn de protest al unor spirite radicale și revoluționare (e.g. Marx și Engels). Cu timpul, desigur, bărbile își pierd această conotație și devin mai degrabă un semn al autorității și distincției. Cititorul poate compara documentele
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
părul lung strîns într-o codiță la spate, tipic pentru secolul precedent. În schimb, pe la mijlocul secolului XIX apar bărbile, considerate la început ca un semn de protest al unor spirite radicale și revoluționare (e.g. Marx și Engels). Cu timpul, desigur, bărbile își pierd această conotație și devin mai degrabă un semn al autorității și distincției. Cititorul poate compara documentele iconografice (tablouri și fotografii din epocă) pentru a putea constata diferența dintre barba împăraților Franz Joseph și Wilhelm I, sau dintre barbișonul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și revoluționare (e.g. Marx și Engels). Cu timpul, desigur, bărbile își pierd această conotație și devin mai degrabă un semn al autorității și distincției. Cititorul poate compara documentele iconografice (tablouri și fotografii din epocă) pentru a putea constata diferența dintre barba împăraților Franz Joseph și Wilhelm I, sau dintre barbișonul lui Napoleon III și Disraeli. Dintre victorienii, edwardienii și georgienii celebri, purtau barbă Dickens, Carlyle, Tennyson, Robert Browning, George Meredith, Charles Algernon Swinburne, Bernard Shaw (v. Literatura), Ruskin, Dante Gabriel Rossetti
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și distincției. Cititorul poate compara documentele iconografice (tablouri și fotografii din epocă) pentru a putea constata diferența dintre barba împăraților Franz Joseph și Wilhelm I, sau dintre barbișonul lui Napoleon III și Disraeli. Dintre victorienii, edwardienii și georgienii celebri, purtau barbă Dickens, Carlyle, Tennyson, Robert Browning, George Meredith, Charles Algernon Swinburne, Bernard Shaw (v. Literatura), Ruskin, Dante Gabriel Rossetti, William Morris, William Holman Hunt (v. Pictura), Darwin (v. Știința), George Edward Street (v. Arhitectura), naționalistul irlandez Parnell etc. Barba lui Dickens
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
celebri, purtau barbă Dickens, Carlyle, Tennyson, Robert Browning, George Meredith, Charles Algernon Swinburne, Bernard Shaw (v. Literatura), Ruskin, Dante Gabriel Rossetti, William Morris, William Holman Hunt (v. Pictura), Darwin (v. Știința), George Edward Street (v. Arhitectura), naționalistul irlandez Parnell etc. Barba lui Dickens era despicată (barbe fourchue, spun francezii, split-beard, spun englezii), iar Darwin, Tennyson și Ruskin erau renumiți pentru barba lor patriarhală, tolstoiană. Devin la modă favoriții, mai scurți sau mai lungi (încadrînd obrazul, ca la Gladstone) și purtați în
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Tennyson, Robert Browning, George Meredith, Charles Algernon Swinburne, Bernard Shaw (v. Literatura), Ruskin, Dante Gabriel Rossetti, William Morris, William Holman Hunt (v. Pictura), Darwin (v. Știința), George Edward Street (v. Arhitectura), naționalistul irlandez Parnell etc. Barba lui Dickens era despicată (barbe fourchue, spun francezii, split-beard, spun englezii), iar Darwin, Tennyson și Ruskin erau renumiți pentru barba lor patriarhală, tolstoiană. Devin la modă favoriții, mai scurți sau mai lungi (încadrînd obrazul, ca la Gladstone) și purtați în combinație cu barbă sau fără
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Rossetti, William Morris, William Holman Hunt (v. Pictura), Darwin (v. Știința), George Edward Street (v. Arhitectura), naționalistul irlandez Parnell etc. Barba lui Dickens era despicată (barbe fourchue, spun francezii, split-beard, spun englezii), iar Darwin, Tennyson și Ruskin erau renumiți pentru barba lor patriarhală, tolstoiană. Devin la modă favoriții, mai scurți sau mai lungi (încadrînd obrazul, ca la Gladstone) și purtați în combinație cu barbă sau fără barbă. Prințul-consort Albert avea favoriți și mustață. Thackeray și lordul Shaftesbury purtau și ei favoriți
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
era despicată (barbe fourchue, spun francezii, split-beard, spun englezii), iar Darwin, Tennyson și Ruskin erau renumiți pentru barba lor patriarhală, tolstoiană. Devin la modă favoriții, mai scurți sau mai lungi (încadrînd obrazul, ca la Gladstone) și purtați în combinație cu barbă sau fără barbă. Prințul-consort Albert avea favoriți și mustață. Thackeray și lordul Shaftesbury purtau și ei favoriți. Dintre "mustăcioșii" celebri se remarcă Robert Louis Stevenson, Kipling și Thomas Hardy (v. Literatura), Lloyd George și Attlee. Oscar Wilde, Stanley Baldwin și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fourchue, spun francezii, split-beard, spun englezii), iar Darwin, Tennyson și Ruskin erau renumiți pentru barba lor patriarhală, tolstoiană. Devin la modă favoriții, mai scurți sau mai lungi (încadrînd obrazul, ca la Gladstone) și purtați în combinație cu barbă sau fără barbă. Prințul-consort Albert avea favoriți și mustață. Thackeray și lordul Shaftesbury purtau și ei favoriți. Dintre "mustăcioșii" celebri se remarcă Robert Louis Stevenson, Kipling și Thomas Hardy (v. Literatura), Lloyd George și Attlee. Oscar Wilde, Stanley Baldwin și Churchill nu purtau
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Albert avea favoriți și mustață. Thackeray și lordul Shaftesbury purtau și ei favoriți. Dintre "mustăcioșii" celebri se remarcă Robert Louis Stevenson, Kipling și Thomas Hardy (v. Literatura), Lloyd George și Attlee. Oscar Wilde, Stanley Baldwin și Churchill nu purtau nici barbă, nici favoriți și nici mustăți (clean-shaven), și nu pentru că ar fi fost mai puțini piloși. În prima parte a secolului XX se continuă moda din anii '80-'90 și doamnele se coafează cu părul înnodat în creștetul capului, fără nici un
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Negri, și de marea Coco Chanel. Aceasta nu înseamnă însă că nu se mai poartă părul scurt cîrlionțat, natural sau platinat. Începînd din anii 29, femeile se fardează, se rimelează și își rujează buzele în formă de inimioară. Domnii abandonează bărbile (cu rare excepții) și mai ales favoriții. Ei se poartă rași sau cu mustăcioară, de regulă îngustă. Dintre suveranii amintiți în acest volum, Eduard VII și George V purtau barbă, Eduard VIII și George VI erau complet rași§§§§§§. Nici prințul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și își rujează buzele în formă de inimioară. Domnii abandonează bărbile (cu rare excepții) și mai ales favoriții. Ei se poartă rași sau cu mustăcioară, de regulă îngustă. Dintre suveranii amintiți în acest volum, Eduard VII și George V purtau barbă, Eduard VIII și George VI erau complet rași§§§§§§. Nici prințul Charles nu a purtat niciodată barbă, ca de altfel toți membri actuali ai Casei Regale britanice. Ca și în cazul modei vestimentare, anii de după cel de-al Doilea Război Mondial
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ales favoriții. Ei se poartă rași sau cu mustăcioară, de regulă îngustă. Dintre suveranii amintiți în acest volum, Eduard VII și George V purtau barbă, Eduard VIII și George VI erau complet rași§§§§§§. Nici prințul Charles nu a purtat niciodată barbă, ca de altfel toți membri actuali ai Casei Regale britanice. Ca și în cazul modei vestimentare, anii de după cel de-al Doilea Război Mondial au produs o explozie de "mode" capilare, mai toate extravagante. Apar acum pretutindeni în Marea Britanie așa-
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
capilar pe care îl întîlnim și la Florence Nightingale, George Eliot, Christina Georgina Rossetti, Elizabeth Gaskell și Elizabeth Barrett-Browning. §§§§§§ Aceeași tranziție de la pilozitate afișată la pilozitate mascată se observă și la Casa Regală a României: Carol I și Ferdinand purtau barbă, Carol II purta mustață, prințul Nicolae și Mihai erau complet rași. ******* În România, jocul de rugby a fost introdus de studenții români aflați la studii la Paris. În perioada de care ne ocupăm existau 8 categorii: muscă (flyweight), cocoș (bantamweight
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și mai puțin verosimil a propus G. Giuglea, care consideră că a din formele străvechi Marisios și celelalte a putut trece la u în limba romînă în mod direct, cum s-a întîmplat și cu sl. brada, comp. cu lat. barba (care a dat în romînește brudă, „pește cu barbă“), cu satam, „sută“ (care a devenit în romînă sută) și cu *Danaris (dedus din Danubius, care se regăsește în rom. Dunăre și, prin acesta, în sl. Dunav și în magh. Duna
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
consideră că a din formele străvechi Marisios și celelalte a putut trece la u în limba romînă în mod direct, cum s-a întîmplat și cu sl. brada, comp. cu lat. barba (care a dat în romînește brudă, „pește cu barbă“), cu satam, „sută“ (care a devenit în romînă sută) și cu *Danaris (dedus din Danubius, care se regăsește în rom. Dunăre și, prin acesta, în sl. Dunav și în magh. Duna). V. Frățilă a preluat sugestia și a demonstrat că
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu corpul lui, cu forma sau cu funcțiile corpului omenesc. Așa se explică numărul mare de sensuri, de multe ori metaforice ale cuvintelor din acest câmp semantic. Mulți termeni s-au transmis tuturor limbilor romanice, sunt panromanici: majoritatea sunt substantive (barbă, braț, bucă, buric, cap, coadă, coapsă, coastă, corp, cur, deget, dinte, falcă, ficat, fiere, frunte, genunchi, gingie, inimă, lacrimă, limbă, măduvă, mână, muc, nară, nas, ochi, os, palmă, păr, piele, piept, pumn, sân, sânge, sete, spate, sudoare, țâță, țeastă, unghie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]